894 matches
-
2004. Simionescu, M. H., Bibliografia generală, LiterNet, 2004. Suceavă, B., Imperiul generalilor târzii și alte istorii, LiterNet, 2003. Țuculescu, R., Ce dracu se întmplă cu trenul ăsta?, LiterNet, 2004. Țuculescu, R., Degetele lui Marsias, LiterNet, 2004. Vișniec, M., Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, LiterNet, 2003. Vișniec, M., Paparazzi, LiterNet, 2002. 4. TEXTE ȘTIINȚIFICE ȘI JURIDICE Borundel, C., Manual de medicină pentru cadre medii, București, All, 1994. Plantele și medicina științifică (internet) CODUL PENAL 2004 (www.digibook/index.php) 5. ROMÂNĂ
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
lovit de necazuri reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită (oameni tare cumsecade, căsătoriți) și eșec (n avusesă dăloc parte dă bucurii). Acest conflict domină Întreaga narațiune, nu numai prin natura Întâmplărilor povestite (un destin reușit Întrerupt brutal de Împlinirea ursitei), ci și la nivel stilistic. Al doilea proverb semnalează Începutul declinului Într-o viață până atunci În plină ascensiune. Declinul destinului nu rămâne proiectat asupra lumii, ca În varianta-model (nu poate Încălzi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Sârbu, Adio, Europa! (I), I.D. Sârbu, Adio, Europa! (II), Mircea Horia Simionescu, Bibliografia generală, Bogdan Suceavă, Imperiul generalilor târzii și alte istorii, Radu Țuculescu, Ce dracu se întâmplă cu trenul ăsta?, Radu Țuculescu, Degetele lui Marsias, Matei Vișniec, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Matei Vișniec, Paparazzi sau istoria unui răsărit de soare avortat. Pentru stilul jurnalistic am selectat din CLRV 22, Adevărul, Capital, Cotidianul, Dilema Veche, Evenimentul zilei, Formula As, precum și scripturile de la Realitatea TV și ProTv. La "colocvial" au
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Crearea unei probleme de matematică impune atât cunoștințe matematice cât și respectarea unor reguli gramaticale: folosirea corectă a semnelor de punctuație, evitarea dezacordurilor: "Câți lei i au (și nu i-a) rămas?" O lecție de istorie nu ar putea fi povestita corect, frumos, daca nu ar fi respectate normele comunicării orale. La gramatică elevii învăța în mod sistematic un ansamblu de reguli elementare privitoare la "modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții". Studiul gramaticii vizează mai multe aspecte: a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ca element fundamental al parcursului analitic, Beyaert îl citează pe Valery care consideră că senzația este „ceea ce comunică direct evitând monotonia narațiunii”. Ea aruncă încă o privire asupra pânzei La Famille du peintre și consideră că, liberă de fardul istoriei povestite, rochia neagră a Margueritei are un efect de sens al greutății, adâncimii, un efect de sens htonian, în timp ce roșul, obosit să tot evoce robe de cardinali și procurori, devine pură intensitate. În secvența concluzivă, Beyaret face o scurtă, dar sintetică
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
disparat în timpul săpăturilor în situl de pe insula grecească, sunt similare istoriilor creației unei cărți. Constantin Țoiu construiește această comparație subterană între scris și sculptură servindu-se și de un lexic specializat. Negotei, în discuția cu Babis, teoretizează diferența între întâmplările povestite și cele scrise, apelând la câteva cuvinte propriu activității de sculptor (a șlefui, atelier). Scrisul presupune sesizarea și instaurarea unei legături între aceste întâmplări. În scris, nu evenimentele sunt importante, ci legătura dintre ele, felul în care autorul pune în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
frumuseți trăite cândva cu o intensitate unică. De aici și puterea de convingere a artei sale. Toamnele aurii, bogate, gospodăriile țărănești de pe Valea Bârgăului și ocupațiile domestice ale locuitorilor din partea de cer numai de ea știută, sărbătorile specifice, toate sânt povestite, evocate cu o generoasă dezinvoltură în armonii calde, pline de prospețime și de franchețe. Spectacolul plastic este întotdeauna tonic, capabil să comunice bucurii integrale, solare. În tablourile sale nu-și găsesc locul angoasele, tristețea, cel mult ușoare nostalgii, în realul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
primă mână (a se vedea în special pp. 11-125). Apreciez în mod deosebit corelațiile din această secvență a lucrării privind mitul și fenomenul povestirii. Printre altele, este folosită aici și lucrarea de referință a profesorului Ion Cuceu referitoare la fenomenul povestitului. Locul povestirii, ritmul, diacronia, regulile de compunere narativă, identitatea și talentul naratorului sunt esențiale și pentru profunda înțelegere a unui mit. Originile și dinamica mitologiei ocupă, de asemenea, un loc important în cuprinsul cărții. Sunt frecvente trimiteri la lucrările unor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
este faptul că Miron Costin extinde asupra întregii sale cronici, adică asupra unei narațiuni istorice, care ar fi trebuit să fie obiectivă, adevărurile și concluziile la care a ajuns în poemul Viiața lumii. Istoria Moldovei din secolul al XVII-lea povestită de cronicarul Miron Costin devine, într-un fel, un ecou al concluziilor filosofice la care autorul ajunsese în poemul său Viiața lumii. Este foarte posibil ca însăși istoria Moldovei din acea perioadă să justifice viziunea profund pesimistă a autorului, dar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
om lovit de necazuri" reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită ("oameni tare cumsecade, căsătoriți") și eșec (,,n-avusesă dăloc parte dă bucurii"). Acest conflict domină întreaga narațiune, nu numai prin natura întâmplărilor povestite (un destin reușit întrerupt brutal de împlinirea ursitei), ci și la nivel stilistic. Al doilea proverb (variantă la "Soarele că e soare și nu poate încălzi lumea." - G.M., 6829) [...] semnalează începutul declinului într-o viață până atunci în plină ascensiune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un veritabil câmp de luptă”), prin portretele pe care Dorra le trasează popoarelor din zonă și mai ales abisalului „bărbat din Balcani”, precum și prin subtilele (contra)transferuri între medic și pacienta sa. Pretextul clinic este dezvoltat și în Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și alte piese (2001), unde un scriitor sovietic primește misiunea de a propovădui „adevărata” doxă printre clienții unui ospiciu. Parabolele lui Iuri Petrovski, care nu se sfiește să facă risipă de imagini excremențiale pentru a-și duce
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
nu fi un melc, București, 1996; Brefs d’ailleurs (în colaborare), Paris, 1997; Comment pourrais-je être un oiseau?, Paris, 1997; Du Sexe de la femme comme champ de bataille dans la guerre en Bosnie, Paris, 1997; Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt. Negustorul de timp, București, 1998; Petit boulot pour vieux clown. L’Histoire des ours panda racontée par un saxophoniste qui a une petite amie à Francfort, Arles, 1998; Teatru descompus sau
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
un câmp de luptă sau Despre sexul femeii - câmp de luptă în războiul din Bosnia, București, 1998; Mais qu’est-ce qu’on fait du violoncelle?, Paris, 1999; L’Histoire du communisme racontée aux malades mentaux, Carnières-Morlanwelz, 2000; ed. (Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și alte piese), Brașov, 2001; Poeme ulterioare, București, 2000; Caii la fereastră. Ultimul Godot, Brașov, 2002; Le Roi, le rat et le fou du roi, [Carnières-Morlanwelz], 2002; Caii la fereastră. Ultimul Godot, București, 2002. Repere bibliografice: Ion
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
înainte chiar de a exista: „Orașul socialist nu are stradă, are piețe. Iar copiii pot circula de la o casă la alta fără riscul de a fi striviți” (P. Vaillant-Couturier, Constructorii orașului nou, 1932). Astfel, până în anii 1970, URSS este neobosit povestită ca o epopee fantastică a unor uriași de carne și oțel, înălțați împotriva dușmanilor socialismului, înaintând inexorabil spre scopul său suprem, „noua societate a egalilor”. Prin intermediul multiplelor povestiri de călătorie în Țara Sovietelor, al „întoarcerilor din URSS”, al cercetărilor în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mistere, și care spun cu seninătate, precum Tuța poreclită a Vâlvorii care, și acum când vine șercanul peste munți îl întoarce din drum imediat cu descântecele ei, și care spune cu un firesc, ce nu poate pune la îndoială cele povestite, „că aista nu-i lucru mare”. Vorbirea lor este colorată și în funcție de timpul la care se referă vorbitorul. Într-o povestire cursivă ce se referă la trecut și la întâmplări fantastice, acesta folosește timpuri verbale în care auxiliarul perfectului compus
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
totul în franceză, cum a răsărit ca un înger salvator Cécile Kovacshazy, cu energia și istețimea ei, cum s-au ales fotografiile și gravurile, cum s-a paginat ditai cartea, cum s-au adunat banii pentru lucrare, ar merita cândva povestit. Până atunci nu pot să uit cum am stat nopțile întinși pe mochetă, doborâți de oboseală și căldură, dar mulțumiți, și-am pritocit cele 400 de pagini din Le Banat: un Eldorado aux confins, în timp ce la Gărâna cânta dumnezeiește Garbarek
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Toc143744440 \ h 71 HYPERLINK \l " Toc143744441" ANEXA C: EXEMPLU DE POVESTIRE A VIEȚII PAGEREF Toc143744441 \h 73 HYPERLINK \l " Toc143744442" BIBLIOGRAFIE PAGEREF Toc143744442 \h 84 HYPERLINK \l " Toc143744443" DESPRE AUTOR PAGEREF Toc143744443 \h 84 1. Contextul și aplicațiile povestirii vieții Povestitul este o formă fundamentală de comunicare interunamă ce poate avea o funcție esențială în viața noastră. Adesea, gândim și vorbim sub formă de poveste și dăm sens vieții noastre prin intermediul povestirilor. A spune o poveste, în majoritatea situațiilor întâlnite în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Important este ca povestirea să fie spusă într-o manieră, formă și un stil care să fie cele mai comode pentru povestitor. Indiferent de forma pe care o ia, o astfel de narațiune aduce întotdeauna ordine și semnificație în viața povestită, atât pentru povestitor, cât și pentru ascultător. Este o manieră de a înțelege mai bine trecutul și prezentul și un mod de a lăsa o moștenire personală pentru viitor. Povestirea vieții este nararea cât mai completă a întregii experiențe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
în fluența diferitelor maniere de manifestare a timpurilor verbale. Problema timpului a devenit temă de cercetare pentru naratologi, care au vizat raportul dintre timpul istoriei și timpul povestirii, raport care relevă trei tipuri de fenomene: 1) relațiile dintre ordinea faptelor povestite și ordinea prezentării lor, 2) relațiile dintre durata evenimentelor povestite și lungimea povestirii care le este consacrată, 3) relațiile dintre numărul de produceri ale unui eveniment și numărul notărilor lui în cadrul povestirii. Aceste fenomene reflectă, în principiu, trecerea de la evimentele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
timpului a devenit temă de cercetare pentru naratologi, care au vizat raportul dintre timpul istoriei și timpul povestirii, raport care relevă trei tipuri de fenomene: 1) relațiile dintre ordinea faptelor povestite și ordinea prezentării lor, 2) relațiile dintre durata evenimentelor povestite și lungimea povestirii care le este consacrată, 3) relațiile dintre numărul de produceri ale unui eveniment și numărul notărilor lui în cadrul povestirii. Aceste fenomene reflectă, în principiu, trecerea de la evimentele denotate (care reprezintă istoria), la enunțarea povestirii (care este narațiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
falsă de un anumit fel, ca și printr-una adevărată, printr-un mit ca și printr-o istorioară"64. La fel ca odinioară Gamaliel, Wittgenstein vrea să sugereze că nu sunt atât de importante veridicitatea sau verosimilitatea detaliilor din viața povestită a lui Iisus, ci miezul tainic al acestuia, sâmburele de adevăr care face să rodească credința în sufletul celui care o ascultă. Tot așa, și fariseul Gamaliel se ferește a pronunța judecăți apodictice asupra ucenicilor lui Hristos, lăsând lucrarea timpului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
X, atunci Y”, ci caută să surprindă modul cum un lucru duce la altul. Evenimentele, în desfășurarea lor liniară, sînt o treaptă necesară pentru înțelegere, dar nu și suficientă din moment ce narațiunea nu se încheagă astfel, nu are semnificație. Experiența Omului-cu-lupi, povestită pas cu pas, nu explică trauma pacientului, așa că Freud, în timp ce pledează pentru „realitatea” și „prioritatea decisivă” a evenimentelor, este nevoit să admită existența unui construct care face să se lege lucrurile, ca probă că evenimentele se vor fi produs. Constructul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a arăta spre marea din colțul îndepărtat al picturii. Dar ochii băieților sînt ațintiți asupra omului și a gesturilor sale, nu asupra scenei din depărtare. Narațiunea ne reține atenția asupra povestirii, asupra unei succesiuni de evenimente prin directa mediere a ,,povestitului” prin care sau la care ne uităm fascinați, și care este deopotrivă centrală și periferică întîmplărilor, fiind atît absentă, cît și prezentă în conștiința celor spuse de către poveste. La fel ca și cei doi tineri, urmărim atenți actul povestirii în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aceste exemple sînt și analepse externe, întorcîndu-se într-un timp anterior începutului romanului. Analepsele interne sînt o revenire textuală în istorie, dar o întoarcere nu atît de radicală încît să preceadă deschiderea textului și să includă orice repetiții ale întîmplărilor povestite anterior, la locul lor firesc din punct de vedere cronologic. Desigur, o analepsă ar putea încălca începutul narațiunii stabilit anterior - Genette vorbește în acest caz de analepsa „mixtă”. Cît despre rolul analepselor, o primă observație poate fi că acestea par
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la fel de bine vorbi de două tipuri de focalizați, distincția făcîndu-se între ceea ce se vede din exterior sau din interior. În primul caz, sînt relatate doar fenomenele externe observabile din punct de vedere vizual; în cel de-al doilea caz, sînt povestite evenimentele corelate cu trăirile, gîndurile și reacțiile unuia sau ale mai multor personaje, ale căror portrete se conturează în interiorul narațiunii. În Ulise, Molly Bloom joacă rol de focalizator intern și focalizat din interior, în timp ce la Hemingway ceea ce este focalizat este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]