898 matches
-
pe] Briseis, dar și eu ți-oi arăta... " ANA Taci, obraznicule! astfel tu îți știi lecția ta? Și se poate să rostești tu numai vorbe [de] muscal...? {EminescuOpVIII 348} [MUȚI] Singură ai spus, mamaie, că Homer e natural, Cumcă trebuie povestit așa cum se povestește. Ce dai iar pe mine vina? [ANA] Natural - da' nu prostește. E! vorbea și el în dodii... știi mata cumu-s moșnegii. Mi-ei veni [tu] iar pe mână, las'că ți-oi veni de hac. tare frumos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mumii așteptau ceva în fața ferestrelor înalte dinspre șosea, decorate cu stuc, oamenii aceia cu mâna la pălărie. Simțea ritmul calului, clătinându-se ușor în trap, un ritm care îi încorda trupul, o umplea cu cele trăite, dar și de cele povestite - despre străbunicul acela care călătorise într-o troică prin Rusia lui Tolstoi -, și mama îi privea cu un fel de mândrie, da, chiar cu orgoliu pe acești oaspeți de vacanță, care era clar că în acest loc consacrat sporturilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
trebuie pus pe seama unei anume lipse de inteligență socială sau mai știu io ce. Pur și simplu, erau extrem de rare momentele când, în anii ’80, puteai vedea ceva decent la televizor. Și a mai fost un episod care se cere povestit, prin ’82-’83, la mare, când, abia ajuns cu ai mei tot într-o zi de sâmbătă, am făcut o hărmălaie incredibilă că vreau neapărat să văd aceeași „Gală a desenului animat“. Se apropia ora prânzului. Probabil la vârsta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Și era un scriitor cu biografie. Se spune că un om deștept doarme în două ore cât un prost în opt. Poate de asta, Nedelciu n-a apucat să împlinească 50 de ani. Născut în ’78, aveam impresia că cele povestite acolo le-am trăit într-o altă viață. Atmosfera de trecere între anii ’70 și ’80 o trăisem semiconștient, ca într-o stare de hipnoză, înțelegând vag ceea ce se petrece cu mine, precum acel copil din Amendament la instinctul proprietății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mânii pe Dumnezeu, dar ca Simo sau Spânul nu am mai avut. Păstrez o bună amintire Ancăi Ovanez și lui Feste din A douăsprezecea noapte, o altă experiență despre care nu am chef să vorbesc acum, dar care ar merita povestită o dată, fie și pentru a putea fi măcar pildă pentru unii mai norocoși. Am plecat de la Național ca să fac un alt teatru, ca să construiesc o trupă, ca să fiu dascăl, ca să învăț pe alții ceea ce trebuie învățat dacă vrei să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
că eu țin cel mai tare la Dacia mea. ― Dar soția... se face Beligan că nu cunoaște speța. ― Ei, soția, vorba ceea, fost-ai, lele, dar Dacia e sfântă... ― Așa, adaugă Beligan, văzând că omul o lua cam greu cu povestitul. ― Așa că, venind eu de la spectacol obosit, căci mă cunoașteți cu câtă osârdie joc eu... ― Mai e vorbă, nene, ce dracu’, doar suntem aici. Și... ― Și, ca să nu greșesc eu cumva din cauza oboselii, mi-am tras două linii albe de la poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
vorbit”. M-am ridicat și, cu un salut reglementar, am făcut stânga-mprejur, plecând ca din tun la Petrache, să-i duc vestea... Cum ai primit dumneata vestea că vei deveni comandant de pluton, ne-am dat seama din cele povestite. Întrebarea e cum a primit Petrache vestea că a fost numit comandant de grupă? a întrebat inginerul Cicoare. Apoi mutu’ ista era gata să mi sară de gât de bucurie... Numai n-o chiuit... Încolo o făcut de toate... El
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îi lăsase un bilețel la plecare: În Japonia, cercetătorii țin cel puțin o zi de doliu pentru toți cobaii pe care i-au sacrificat... Fiecare dintre aceste aventuri amoroase teoretice fusese o excepție: o jumătate de duzină de excepții, toate povestite. Părea să fie recidivist când venea vorba de a fugi de la locul faptei. Îi spusese lui Sylvie de fiecare dată, dar după ce faptul se consumase, bagatelizând întotdeauna posibila catastrofă. Nimic nu rămăsese în arhiva permanentă. Când apăru următorul slide, înțelese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vă explic. Pe prima pagină ne Întîmpină titlul: Inventarul iernilor. Îmbinarea sugestivă a celor două cuvinte - a prozaicului, aridului inventar cu puternic figurativul iernilor - compun o metaforă deja suficient de intrigantă. Mottoul din Enigma Otiliei despre cinema, despre un film povestit se referă doar la una din dimensiunile formei romanești. Acum nu mai rămîne decît să Începem. Iată primele fraze: „PIERDUT AUTOBIOGRAFIE. EI, ȘI ?... O DECLAR NULĂ. Și vîntul ridica ușor, peste asfalt, ziarul, ca o nălucă. CÎte o frunză se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de cărămidă roasă al closetului din fundul curții)... Zgomotul mașinii, farurile aprinse care bat În cameră, aruncând lumina pe zidul Împădurit de un zugrav cu brazi mici și albaștri, de lângă patul Înalt. Salteaua patului este umplută cu paie. Va trebui povestit drumul pe care Îl fac ei la un depozit de paie de pe strada Avrig ca să cumpere paie proaspete, să le Înlocuiască pe cele vechi, paie care fac străjacul Înalt, până aproape de tavan, ei Îi spun străjac, nu saltea, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
este închis, domnișoară Jones. Dar dacă aveți vreo informație pe care vreți să mi-o furnizați, încă puteți să o faceți. Voi fi bucuros să vă ascult. îmi venea să râd în hohote. De unde ar fi trebuit să încep cu povestitul? —Mulțumesc pentru ofertă, dar nu se acceptă. Nu m-a forțat. * * * După ce am închis mi-am dat seama că mai am câteva ore bune. Aveam două variante, să ciugulesc rămășițele de pește și cartofi sau să mă duc la sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
eclatanți sau șterși, cabotini, ori sinceri, frumoși sau disperanți ; poemul tradus de Emil Iordache Însă, uluiește pînă și pe cititorul nedus la biserică...E un apogeu al alcoolismului, acest volum ; un monument de sinceritate ...vicioasă ; un racord timp trăit / timp povestit, rar descoperit În literatură. Și mai există, În Moscova-Petușki, o inega labil/ironică Înșiruire de băuturi posibile & imposibile, de melanjuri sfinte și păgîne, de cocteiluri permise & diabolice, de fantezii gratuite și sclipiri alchimice, a căror traducere sigur că nu a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
acuși, e doar la o azvârlitură de băț. Dar timpul trecea, iar pe la două noaptea, tata a venit pe toloacă, dar șatra plecase cu tot cu mine. Înspăimântat, a fugit repede pe Socola, unde a dat de un sergent de stradă. Ia povestit ce s-a întâmplat cu mine și omul legii a chemat prin țignal alți colegi. În fine, tata a ajuns la secția de poliție, a relatat și acolo comisarului ce se întâmplase și călări, comisarul și tata, au plecat înspre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aștepta să fie foarte grea. Bunica se tot plimba în acel spațiu strâmt, se mai așeza, iar se scula. Vorbea așa de curgător și de frumos, ca nimeni alta, de niște vremuri apuse, care cândva le-a trăit, iar acum, povestite, pentru mine erau niște noutăți iar pentru ea un fum de amintiri. Nu îndrăzneam să pun vreo întrebare pentru că totul era curgător și frumos, așa cum, poate, de mult timp nu avusesem ocazia să aud. Era cald și bine, acum bătrâna
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vin era de o oca, adică de circa 1 litru de vin. Soțul Ecaterinei, nenea Mitică Ionescu, își pierduse degetele de la ambele mâini la un joagăr. Nu cunosc amănunte sau nu le mai țin minte, dar mai știu (din cele povestite) că așa, cu monturile, niște începuturi de degete a lucrat, făcând pentru casa lui și pentru alții lucruri minunate din lemn. De exemplui, deregii, stâlpii care sprijineau acoperișul cerdacului, el i-a sculptat așa de frumos încât studenții anilor 1920-30
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a lui Cehov pentru dramaturgi sună așa: „Dacă ai o pușcă pe perete În actul Întâi, scena Întâi, acea armă trebuie să tragă până În actul trei, scena a doua“. Nu mă pot abține să mă gândesc la acest precept al povestitului când meditez la pistolul de sub perna tatălui meu. Iată-l. Nu-l mai pot lua Înapoi acum că am pomenit de el. (Chiar era acolo În acea noapte.) Și În pistol sunt gloanțe și piedica e trasă... În vara sufocantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aici, un coleg poreclit Porcul, pe care-l trimiteam, în episoade succesive ale editorialului de pe prima pagină, în Alaska, în Groapa Marianelor, pe planeta Marte... Terminasem clasa a șaptea când, după un eșec lamentabil în învățarea stenografiei, ce ar merita povestit și el cândva, m-am apucat să-mi construiesc un tahistoscop. în "Știință și tehnică" apăruse un șir de articole sub genericul "Curs de lectură rapidă". Dacă urmai cursul acela timp de câteva luni (și dacă îți făceai, după indicațiile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
treptele de marmură, într-o penumbră în care abia ne vedeam ochii. Atunci aprindea o țigară și începea să povestească. Ochii îi străluceau, sub genele încîr-ligate, ca în scena din barul pustiu, din "Citizen Kane". Un vis al ei dura, povestit, cel puțin jumătate de oră, dar mie mi se părea, ca în povestea aceea orientală, că ține vieți în șir, trecute sau viitoare. Când, plecând, închideam după mine ușa grea, de fier forjat, mă întrebam mereu cum aveam să supraviețuiesc
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Filip care, sigur, nici n-ar mai vrea să audă de mine?). Așa că, măcar pentru el, dacă nu pentru voi și, în cele din urmă, pentru mine, am să încerc să clarific, cu toată delicatețea pe care o cer miracolele povestite, zămislirea aceea, într-o dimineață posomorâtă, probabil de octombrie, la ora 8, duminică, a lui Știm și Ștam într-un borcan de muștar. Așadar, Știm și Ștam s-au ivit pe lume într-o dimineață posomorâtă, a doua zi după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dinlăuntrul lui. Este înfricoșător să dezlegi taina... Unii se înfricossează s-o afle, alții îi caută înțelesul... Ei nu știu că, taina odată explicată, își pierde rostul de taină și starea de a mai fi taină... Ca și o povestire povestită mereu, și niciodată scrisă. Ei nu știu că faptul în sine este nespus mai important, decât orice explicație. ”- Taina este o altă lume, accept-o așa cum este... dacă n-o vezi, nu înseamnă că ea nu există!...” îi șopti un
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ne-a trezit suspiciunea, și când a intrat medicul împreună cu alte două surori, una dintre ele ducând o cutie de metal nichelată, am înțeles că se pregăteau să-i facă Elisabetei acel lucru îngrozitor, pe care-l știam numai din povestite, care se numește puncție lombară. Nimic nu le speria pe fete mai tare decât cuvintele astea. Paula și Maia, o femeie la cincizeci de ani, cu enurezis și automatism ambulatoriu nocturn, povesteau, fiind cele mai vechi în salon, despre o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe nedrept, spinarea unui om care se desparte de tine pentru totdeauna. Acea spinare exprimă neputința omului, slăbiciunea lui care îți cere cruțare și care te cheamă, te trage după ea. Ea vorbește despre nedreptăți și jigniri suportate, ce trebuie povestite iarăși și iarăși, dar de care trebuie să te desparți cât se poate de repede, dacă nu chiar pe loc. Căci, deși pleacă pentru totdeauna, acel om lasă în urma lui imaginea durerii care te va chinui mult timp, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Creangă pentru atâtea generații, l-a luat cu sine și s-a urcat în templul Domnului, trăgând scara după el. Mai presus de toate, trebuie să vedem partea plină a paharului, căci până la urmă viața e unică, merită trăită și povestită, dacă ai ce spune, iar de lumea minunată din caruselul copilăriei ne amintim toți cu dragoste și nemăsurată nostalgie. Paradoxal însă, ca urmare a radiografierii furtului cinic de inocență, când am devenit un evadat din lumea voioasă și ingenuă de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
precedată de considerații asupra stării hipnagogice restrânse într-un enunț eliptic la Holban: „Un vis”, incipit al microtextului. În ceea ce privește construcțiile verbale, majoritatea exemplelor din textele onirice pun în evidență preferința marcantă pentru perfectul simplu care subliniază caracterul surprinzător al evenimentelor povestite: „mă văzui”, „mă trezii”, „crezui”, „mă pomenii”, „mă găsii”, „descoperii”. Discursul oniric din romanul lui Holban este concludent: „Mă găsii deodată într-o bisericuță de mahala. Acolo, o nuntă umilă și tot lume cunoscută, ocupată toată ca să dea impresia unei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
totul în franceză, cum a răsărit ca un înger salvator Cécile Kovacshazy, cu energia și istețimea ei, cum s-au ales fotografiile și gravurile, cum s-a paginat ditai cartea, cum s-au adunat banii pentru lucrare, ar merita cândva povestit. Până atunci nu pot să uit cum am stat nopțile întinși pe mochetă, doborâți de oboseală și căldură, dar mulțumiți, și-am pritocit cele 400 de pagini din Le Banat: un Eldorado aux confins, în timp ce la Gărâna cânta dumnezeiește Garbarek
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]