841 matches
-
cu mare interes de către membrii completului de judecată. Majoritatea au considerat că, prin acest final În coadă de pește, Kafka voia să spună ceva. Bine, dar ce? Unii au fost de părere că respectivele rânduri erau o critică dură la adresa pozitivismului. Alții au văzut aici un atac voalat la adresa conducătorilor clubului de fotbal Slavia Praga, a căror politică de transferuri fusese dezastruoasă. A existat și ipoteza unui mesaj ascuns, destinat extratereștrilor. Kafka a fost chemat să se explice. Asemenea eroului său
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
actori� ai sociologiei �n contextele societ??ilor lor, f?r? a omite luarea �n seam? a mizelor interne ?i internă?ionale ale perioadelor tratate. �n prima parte autorii caut? s? deslu?easc? mo?tenirea Revolu?iei franceze, cum se contureaz? pozitivismul cu diversele lui fă?ete, cum �?i caut? sociologia identitatea �ntre 1860 ?i 1890 ?i prin ce trece �ntre 1890 ?i 1918, c�nd �n mai multe ??ri din Europa ?i �n SUA apar �noi poli de cercetare�. �n a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
precum istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, sociologia. Sociologia face pa?i decisivi pe calea ?tiin?ificit??îi, datorit? modelului biologic, afi?�nd prin această ambi?ia de a se rupe de filosofia social?. Pozitivismul este un curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele socioumane la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Wilhelm Dithey a venit cu ideea c? acestea cunosc o dezvoltare diferit? de cea a �?tiin?elor naturii� deoarece fenomenele de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care �l vor boteza Middletown. W. Lloyd Warner ?i echipa să se apleac? asupra Yankee City. La Universitatea din Harvard, Ț. Parsons edific? o monumental? teorie a ac?iunii care se vrea la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism; dup? al doilea r?boi mondial devine teoria dominant? �n sociologia american?. Anii 1945-1968 s�nt anii ambi?iilor pentru sociologia european? � ie?it? anemic? din r?zboi �n Germania, pr?bu?it? �n Fran?a, dispre?uit? �n Anglia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n Contra direc?iei de azi a culturii rom�ne, cerea că �formele politice� ?i �formele culturale� s? aib? un fond solid pentru a nu fi discreditate de c?tre oameni; nu folosesc la nimic �formele f?r? fond�; ��Liberalismul, pozitivismul, evolu?ionismul etc. au avut unii adep?i, mai ales �n ultima parte a secolului al XIX-lea ?i la �nceputul secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ales Comte, care l-a etichetat că �jongleur depravat�, i-a r?mas �ndatorat cu un num?r de idei pozitive pe care le-a dezvoltat �n contul s?u, dup? moartea patronului [Coser, 1971]. 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului �n accep?ia cea mai larg?, termenul de pozitivism desemneaz? orice teorie filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mas �ndatorat cu un num?r de idei pozitive pe care le-a dezvoltat �n contul s?u, dup? moartea patronului [Coser, 1971]. 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului �n accep?ia cea mai larg?, termenul de pozitivism desemneaz? orice teorie filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar dac? cele dou? doctrine s�nt �n mod evident
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Coser, 1971]. 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului �n accep?ia cea mai larg?, termenul de pozitivism desemneaz? orice teorie filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar dac? cele dou? doctrine s�nt �n mod evident legate. Pozitivismul lui Auguste Comte Termenul este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
orice teorie filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar dac? cele dou? doctrine s�nt �n mod evident legate. Pozitivismul lui Auguste Comte Termenul este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824. Prin această el a �n?eles s?-?i disting? propria doctrin? care, plec�nd de la o analiz? a condi?iilor de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de philosophie positive (1842), Ed. Schleicher, Paris, 1908, tomul 1, p. 3(. Dup? Comte, savantul nu are de cucerit noi teritorii, ci de ordonat realul c?ruia �ncearc? s?-i exploateze toate poten?ialit??ile. �n acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi empirismului asupra ra?ionalismului (care nu trebuie confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care se atenueaz? pu?în c�te pu?în �n scrierile sale. Totodat?, el supune sociologia noii religii pe care pretinde s? o instaureze, cu toat? condamnarea din partea primilor s?i adep?i, precum Littr�, care nu accept? nicicum că pozitivismul s? dea �n religiozitate, chiar �n misticism ?i, mai mult, s? fie pus �n serviciul unei politici autoritare ?i reac?ionare. O asemenea alunecare este �ns? evident? �n Catehismul pozitivist (1852), �n care Comte dezvolt? ideea c? omul ar fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fost re?inut, ci acela care con?inea viziunea unei societ??i stabile ?i organizate �n jurul unui ritual pe care sociologul francez voia s?-l instaureze că r?spuns la bulver-s?rile impuse de industrializare. O variant? englez? a pozitivismului De?i cunoa?te esen?ialul produc?iei lui Comte, ca mul?i dintre britanicii genera?iei sale, filosoful Herbert Spencer pleac? de la premize diferite ?i ajunge campionul unei sociologii organiciste care va fi curentul de g�ndire dominant �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o munc? de mari propor?îi pe care o vor dezv?lui progresiv, măi ț�rziu. Totu?i scenă intelectual? nu r?m�ne goal?. Numero?i epigoni conținu? s? exploreze resursele pozitivismului ?i ale organicismului tr?g�ndu-le c?tre alte domenii. Dar reformele structurilor o iau �naintea operelor, care s�nt mai pu?în originale, ca ?i cum le-ar fi lipsit cadrul necesar pentru a �nflori. Interven?ia statului se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil pozitivismului, este lipsit? de ?tiin?ificitate. Dar faptul n-a �mpiedicat cu nimic lecturarea cu fervoare a c?r?îi sale chiar de c?tre �sociologii� care interpretau fenomenele sociale �n limbajul eredit??îi, al selec?iei speciilor ?i al antropo-rasismului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre primii cititori, cu toate c? nu el este cel care ne apare ast?zi mai original. Spencer a fost considerat, �nc? de la 1870, ca un filosof de notorietate, care a ?tiut s? exploateze nodul ?tiin?ific al pozitivismului comtian, invoc�nd diferitele ordini ale naturii �n continuitatea lor efectiv?. Unul dintre cei care au f?cut cunoscut? g�ndirea spencerian? �n Fran?a, este filosoful Alfred Espinas. Acesta �mprumut? �n special ideea continuit??îi fenomenelor sociale. c? anumite
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
oprim doar asupra stilului; propunerile lui Fouill�e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor participa, la sf�r?ițul secolului, autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai insist?m asupra unui aspect: prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na?ionale de g�ndire. Filosofia german? contra pozitivismului Reac?ia cea mai interesant? vine de la filosofii ?i istoricii germani care, dincolo de influen?a lui Hegel, apar tributare argumentelor avansate de c?tre Leopold von Ranke asupra specificului privirii istorice ?i asupra importan?ei rela?iei cvasiexisten?iale, dintre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de ?tiin?e sociale este fondat la Paris, �n 1895, de c?tre Jeanne Weill, cunoscut? atunci sub pseudonimul Dick May, care are intrare �n mediul patronal progresist dar ?i trecere la Sorbona nou?. Acest colegiu se plaseaz? sub patronajul pozitivismului, fiind dirijat de c?tre Dr. Delbet, deputat ?i executor testamentar al lui Auguste Comte, dar programul s?u r?m�ne eclectic, dup? chipul personalit??ilor care predau acolo ?i care proveneau din economia social? leplaysian?, din mediul �wormsian
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe unii sociologi americani, precum Sumner. �n Italia, filosofia dreptului este singura ramur? a ?tiin?elor sociale care beneficiaz?, �n secolul al XIX-lea, de un anumit succes. �ntr-o universitate �n care domin? neokantianismul ?i idealismul, sociologia este identificat? cu pozitivismul comtian ?i la ea nu fac referin?? dec�ț unii cercet?tori izola?i precum Morselli. �n sfera academic?, c�teva elemente de sociologie s�nt introduse de c?tre criminologii al c?ror ?ef de grup este medicul Cesare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Vierkandt �l situeaz? pe acest universitar berlinez venit din etnologie (Vierkandt, 1896) la r?scrucea unor influen?e multiple din care �ncearc? o sintez?. �mpreun? cu Simmel, d? că sarcin? sociologiei definirea �formelor� primordiale ale socialului, dar respinge individualismul ?i pozitivismul. El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc? a elementelor componente ?i prefer? s? văd? esen?a socialului nu �n grupul �nsu?i, ci �n �dispozi?iile sociale� (precum instinctul de supunere sau cel de c?utare a recunoa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism [13]. Astfel, �structura ac?iunii sociale� este definit? ca fiind compus? din modele culturale de semnifică?îi institu?ionalizate �n sistemul social ?i �n cultur? ?i interiorizate de c?tre indivizii care le actualizeaz? �n conduitele lor �n func?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
repede critic �ntr-o dezbatere ce afecteaz? sociologia german? de-a lungul anilor ?aizeci, opun�nd �teoria critic?� nu numai lui Popper ci � prin ?coală de la K�ln (Ren� K�nig, Helmut Schelsky) � la tot ceea ce p?rea s? semene cu �pozitivismul� (Adorno ?.a., 1969). Aspectul cel mai remarcabil al acestei dezbateri este faptul c? a promovat �teoria sociologic? critic?� la rang de pseudoparadigm? care � cel pu?în p�n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1996. tabel sinoptic (41 pagini) 298-338 TABLĂ DE MATERII PARTEA I. �NAINTE DE 1918 Preambul ���������������.......�.. I. De la fizică social? la sociologie: descoperirea unui nou obiect de cunoa?tere (1790-1860) �����.... 1. Sociologia, mo?tenitoarea Revolu?iei ����..... 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului ��������������.... 3. Continuitatea ?i schimbarea reflexiei politice ��. ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) �������... 1. Voluntarism politic ?i societate: cazul francez �.. 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale � 3
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tabula rasa cu modelele anului 1848. Principatele intră într-o epocă de reforme radicale, de realpolitik și de cultură care, impunîndu-se prin rădăcini proprii, pretinde că trebuie îndepărtate imitațiile străinătății. Moldovalahii evoluează, cu regrete și uneori tristețe, spre administrare și pozitivism. CAPITOLUL IV Principatele între diplomație și război Definind noțiunea de "român civilizat", Alecsandri scrie consulului Franței la Iași, în martie 1857: "Vom fi așa peste douăzeci de ani, cînd vom fi defanariotizați, derușizați, degermanizați". În această perioadă, poetul se găsește
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]