1,967 matches
-
propriile slăbiciuni, ei structurează niște forțe în care se încred după aceea, spre marea lor nefericire. Din defectele lor, ei fac calități: neputincioși, limitați în timp și în spațiu, incapabili să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
guvernul încheie un contract direct cu o firmă, fără a permite concurența sau, după câștigarea licitației, valoarea devizului general poate crește fără control; inspectorul care îți controlează firma, sau „corupția mică”, întâlnită la organele de control, poliție etc.; privatizările sau pradă bogată pentru venituri ilicite de ambele părți; lobby la nivelul unor instituții ale statului, oamenilor politici în favoarea unor investiții private controversate pentru interesul național, cum ar fi Roșia Montană, Roșia Poieni, comercializarea etnobotanicelor (droguri „ușoare”) etc. Reacții la fenomenul de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
desigur, și încredere în alte forțe, conștiente și organizate, care acționând subteran trebuiau mai curând sau mai târziu să irupă la lumină cu un mesaj al rațiunii și umanismului.) Tot astfel Sf. Augustin lăsa viitorimii De civitate Dei, în vreme ce vizigoții prădau Roma. Cărțile nu pot, firește, stăvili cu ființa lor materială puhoaiele, care le calcă în picioare și își fac o aprigă plăcere din a le pune pe foc. Dar unele cărți au o forță latentă incalculabilă și pot măcar răscumpăra
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
tot felul de răufăcători.) „și judecata poate fi Întrebuințată ca o sabie.” (M. Sadoveanu) Cine nu face nimic Învață să facă rău. (Imaginația care nu este controlată de rațiune, de rigori de ordin moral Își pervertește resursele creative, lăsându-se pradă tuturor ispitelor. Trândăvia atenuează așadar vivacitatea gândirii, ascuțind-o, În schimb, pe cea a simțurilor.) „Libertatea de a trăi ca și când ordinea n-ar exista - nu e nimănui dată... Pentru a identifica ordinea, omului Îi e dată libertatea de a o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
conținut În prezent, ca planta În sămânță.” (P.B. Shelley) Nu uita că ești muritor! - Memento mori. (Nu uita așadar că: „Nu ești decât un om! Timpul trece, grăbește-te”; „Timpul pierdut nu se mai Întoarce”.) „În mersul lor, anii ne pradă de toate puțin câte puțin.” (Horațiu) „Prima oră a vieții Înseamnă o oră mai puțin din acea viață.” (Seneca) Dacă-ți dorești Întruna să fii bătrân, vei Îmbătrâni prea repede. Într-un alt proverb găsim explicația: „Cel ce se teme
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exemplu, bunătate, dacă În suflet ai simțit numai ură sau dacă te-ai hrănit numai cu invidii!). Μ Cineva se joacă cu cuvintele și-i spune unui cunoscut de-al său că, dacă ar vrea cu adevărat, ar putea să prade cu ușurință casa persoanei X, care se dovedește a fi prea Încrezătoare În semeni. După un timp, află că bunurile acelei persoane au fost furate de către un bărbat ale cărui semnalmente corespund celor ale cunoștinței căreia i s-a confesat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în chestiune) au o origine mai puțin nobilă: ele se nasc direct din înclinațiile culturale ale micii-burghezii italiene, etern obsedate și ațâțate la răscoală de propria „conștiință nefericită”. „Conștiință nefericită” care o face frenetică, gata de orice - o masă fluctuantă pradă primului venit să predice întâietatea acțiunii asupra gândirii (la rândul său improvizate pe un plan prin definiție subcultural, în care ideologiei marxiste îi sunt aplicate la nimereală nu exigențele sociologiei marxiste, ci ale sociologiei la modă, plus reziduurile și oribilele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Moartea, mutilarea nu mai sunt proprii doar trupului sau sufletului individual, ci și unei mulțimi indistincte, dezumanizate, tablourile romantice cu gemeni sau strigoi se transformă în imagini dominate de absurd, de vid, iar conotațiile politic-sociale sunt mai mult decât evidente: „Pradă visului meu / Eram luată și dusă pe sus / Fără greutate, / Și parcă era aievea, / Parcă simțeam în spate / O gheară înfiptă în carnea mea / Și nimeni nu mă trezea. // Când am deschis ochii / Era prea târziu, / Cu pumnii încleștați în
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
fiu, / Dar cine să m-audă / Când nimeni nu mai era viu? // Smerită am început să aștept / Să trec înapoi în somn / Cu mâinile adânc înfipte / În carnea sa, / Știind că numai acest vis de mort / Mă mai poate salva” (Pradă visului meu). Rezistența la rău ca aspirație etică persistă și în Urcarea muntelui (1985), unde poemele, pe aceeași tramă narativ-parabolică, într-un limbaj apropiat de naturalețea oralității, exprimă disperarea celui care își găsește unicul refugiu în vis, în „deșertul” din
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
limba „Iar Colegiile de Cartografi au făcut o Hartă a Imperiului care era de aceeași mărime cu acesta și Îi corespundea Întru totul.... Generațiile următoare au Înțeles că această Mare Hartă era Inutilă și, nu fără Desconsiderație, au lăsat-o pradă Cruzimii Soarelui și Iernilor”. Suarez Miranda, Viajes de varones prudentes (1658) Există ceva deosebit În imaginea aeriană a unui oraș construit În Evul Mediu sau a cartierelor vechi (medina) ale unor orașe din Orientul Mijlociu care nu au fost mult modificate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
s)răci. Și totuși, sistemul actual este înțeles că producând, perpetuând și l)rgind pr)pastia dintre națiunile bogate și cele s)race. Cei care subscriu la analiza neocolonialist) trebuie fie s) se lase cuprinși de disperare, fie s) cad) prad) imaginației. Irealitatea propriilor prescripții pentru a nu se ajunge la imperialism e ușor de observat. Definind imperialismul că exploatare a celor slabi de c)tre cei puternici, sau a celor s)răci de c)tre cei bogați, Galtung, de exemplu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
declanșeze conflict. Doar din atribute nu se pot prezice rezultate, dac) cele din urm) depind, în egal) m)sur), de circumstanțele în care se afl) actorii, si de atributele lor. Puțini, se pare, pot în mod real s) nu cad) prad) convingerii c) rezultatele internațional-politice sunt mai degrab) determinate, decat pur și simplu afectate, de ceea ce sunt statele în realitate. Eroarea lui Hobson a fost f)cut) de aproape toat) lumea, cel putin începând cu secolul al XIX-lea încoace. În
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
central) național), ele nu s-au supus strânsei interdependențe, caracteristic) sistemelor politice organizate și integrate. Sub aspect practic, observatorii pot s) dea r)spunsuri diferite la întreb)ri cum ar fi cea referitoare la când anume a c)zut Chină prad) anarhiei, la faptul dac) ț)rile Europei de Vest devin treptat un singur stat, sau insist) s) r)mân) în num)r de nou). Aspectul care prezint) important) teoretic) se refer) la faptul c) aștept)rile noastre legate de evoluția
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu caracter antislav. Aceiași termeni au fost utilizați de Erdelyi și într-o discuție, tot de la 11 august, purtată cu premierul maghiar Friedrich 43. Dacă maghiarii ar fi refuzat oferta românească, armata română urma să părăsească imediat Ungaria, lăsând-o pradă haosului politic 44. Joseph își exprima indignarea față de pretențiile „românești“, punându-le pe seama „intrigilor italiene“45. Nici Joseph, nici emisarii Aliați aflați la Budapesta, ca de altfel nici istoricii neromâni care au tratat subiectul nu au identificat vreo distincție între
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sugestiile simbolice ale unor întâmplări mărunte dezvoltate fie în cheie lirică, poematică, fie în manieră ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc stările (acțiunile) personajului, ca în Fluturele alb, sau înscenează „comediile” inocente (care sfârșesc adesea rău
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Eugen Simion și din nou Nichita Stănescu sunt țintele sale preferate. Esteticul este situat într-o inadecvată relație de dependență față de etic și de politic, criteriile amestecându-se până la anulare. Argumentele sunt precare, demonstrațiile fragile. Criticul se lasă acum complet pradă visului de a-și confecționa o imagine eroică, justițiară și dramatic persecutată, considerând că e democratic a acuza, dar complet nedemocratic a i se replica. În cazul din urmă, uită de regulile polemicii și ale dreptului la opinie și își
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
R. - Jurnalul meu - oferă o surprinzătoare, paradoxală imagine a omului politic de clocotitoare energie. Exaltatul cu gesturi fastuoase, făcând din fiecare apariție în public un adevărat spectacol, apare în notațiile de aici ca un abulic, bolnăvicios și lacrimogen, lăsându-se pradă unor chinuitoare frământări. O natură hipersensibilă și lucidă deopotrivă, analizându-se necruțător, în dorința de a se autoperfecționa. Auster până la puritanism, zbuciumatul lasă din când în când să i se întrevadă firea de un cotropitor senzualism. E loc, desigur, și
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
suntem cei mai lacomi consumatori din lume - uităm totuși că moartea și consumul sunt strâns Îngemănate. Termenul „consum” datează de la Începutul secolului al XIV-lea și are atât rădăcini engleze, cât și franceze. Inițial, a „consuma” Însemna a distruge, a prăda, a supune, a epuiza. Este un cuvânt mustind a violență și care, până În secolul XX, a avut numai conotații negative. Să ne reamintim că până la Începutul secolului XX, pentru comunitatea medicală și publicul larg, termenul „consum” era sinonim cu tuberculoza
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în sufletele declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
după ce a așezat pe hârtie cele descoperite lui, a adăugat: „Eu, Daniel, am fost tulburat cu duhul în trupul meu și vedeniile din cugetul meu m‑au înspăimântat”. Vedenia, spune el, era înfricoșătoare, iar duhul meu, necunoscând taina, era chinuit, pradă nedumeririi” (Dan. 7,15). [...] „El mi‑a spus: aceste fiare uriașe, patru la număr, înseamnă că patru regi se vor ridica pe pământ, și sfinții Celui Preaînalt vor primi regatul și îl vor ține în stăpânire în veci și în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe joasă, vine la Iași în fruntea mârzacilor săi și pradă cetatea. Îl ucide însă un tânăr moldovean, Bogdănuț, care o îndrăgise pe domniță. Aici, îndărătul personajelor și împrejurărilor istorice reale, intervine mitul dragonului. Timuș întruchipează monstrul căruia i se dau jertfă fecioarele, iar Bogdănuț este un alt Perseu, salvator al
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de doi aprigi dușmani ai Cantacuzinilor, „Necula Sofialăul, grec de la Rumele” și „Balasache, grec țarigrădean”, „2 oameni [...] aleși de răi și pizmași neamului rumânesc, mai vârtos boiarilor, căci nu-i lăsa de tot în voia lor să mănânce și să prade țara, iar ei, ca niște draci înțelegând, mai rea pizmă puseră și pe ascunsu-l otrăviră pre ticălosul Drăghici spătarul”; știrea aceasta este din Letopisețul Cantacuzinesc; un alt izvor ne spune că fiul postelnicului Constantin Cantacuzino ar fi murit de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pârât pe Lupu Costachi, mare vornic de țara-de-Sus (însurat cu Ruxandra, fiică a vornicului Ionașco Balș), vizirului că este „hain, agiuns cu muscalii”. Băgat în fiare, marelui vornic i s-a tăiat capul - în 1716 - și cadavrul a fost lăsat pradă păsărilor 161. Cu un secol înainte, în 1610, a fost omorât la Istanbul marele comis Ion Caraiman, cel însurat cu Nastasia, fiică a lui Ion Prăjescu 162. în șirul muntenilor uciși de turci îl aflăm pe Radu Bădica (fiu natural
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noi nici numele soției serdarului Drosu (criminalul jefuitor ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), care, pe când era armaș „a stat asupra [Cantacuzinilor] cu multă vrăjmășie și cu multe groaze de moarte îngrozindu-i și afar-den prada domnească ce le-au prădat Gligore vodă casa dumnealor, amestecatu-s-au Drosul armaș de au luat de la dumnealui Costandin stolnic mai osebit multe altele”. Radu Căpățână a fost mare vornic în timpul lui Radu de la Afumați și a căzut în luptele cu turcii purtate de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omora, îi muncia, avuțiile le lua, cu jupănésele, cu fétele lor să culca, dăjdi multe punea asupra țării...”. Craioveștilor, crudul voievod le-a rezervat un „tratament” răsfrânt asupra întregului lor spațiu vital: „[...] dacă pribegiră boiarii, au trimis [Mihnea] le-au prădat casele; și le-au sfărâmat până în pământ și nu numai casele, ci și biséricile și mănăstirile lor și slugile și egumenii erau sluțiți de dânsul și căzniți”. Atunci când Grigore Ureche (frecvent consultat) începe să-i vină în ajutor, Anonimul Bălenilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]