725 matches
-
metal și gătită la foc făcut cu cărbune sau lemne. Alte mâncăruri tipice în care se observă de asemenea un stil al bucătăriei evreiești sunt: „semita” (pâine fără drojdie), desertul bobârnacului, preparat din pâine, brânză, stafide, arahide și zahăr brun. Prăjirea cărnii de taur la grătarul cu cărbune sau lemne - în principal din mezquite - în familie, acesta este unul dintre obiceiurile cele mai apreciate în Monterrey. Însoțită de bere de fabricație locală și băuturi carbogazoase, este parte a ritualului aproape obligatoriu
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
britanice. În 2002, grupări de militanți vegetarinei, majoritatea Hindu, au dat în judecată McDonald's și au câștigat condamnând faptul că aceștia prezentau în mod eronat cartofii prăjiți ca fiind produse vegetariene. Chiar și după ce în 1990 s-a încetat prăjirea cartofilor în grăsime animală, cartofii prăjiți tot conțin grăsime animală adăugată. Cartofii prăjiți ce se vând în Statele Unite conțin încă arome de carne. Biscuiții McDonald's deasemenea conțin arome de carne. Tot în 2004, filmul documentar al lui Morgan Spurlock
McDonald's () [Corola-website/Science/307448_a_308777]
-
chinezi au migrat în Thailanda. Ei au adus cu ei cultura lor gastronomică și au dezvoltat generații după generații propria mâncare, care a devenit mai târziu parte a bucătăriei thailandeze. Thailandezii au adoptat din bucătăria chinezească o metodă rapidă de prăjire și au creat multe sortimente de antreuri prăjite prin agitare în meniul lor. O altă influență se reflectă în folosirea pe scară largă a tăițeilor în rețetele thailandeze. Tăițeii thailandezi au un gust dulce, sărat și uneori condimentat. Un fel
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
separare, precipitatele pure sunt descompuse, iar, după evaporarea apei existente, se obține clorura de cesiu. Dacă se folosește metoda cu acid sulfuric, atunci în urma reacției rezultă direct alaun de cesiu și aluminiu (). Sulfatul de aluminiu din alaun este convertit prin prăjire cu carbon în oxid de aluminiu insolubil , iar produsul este levigat cu apă pentru a rezulta o soluție de . Prăjirea polucitului cu carbonat de calciu și clorură de calciu produce silicați de calciu insolubili și clorură de cesiu solubilă. Levigarea
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
acid sulfuric, atunci în urma reacției rezultă direct alaun de cesiu și aluminiu (). Sulfatul de aluminiu din alaun este convertit prin prăjire cu carbon în oxid de aluminiu insolubil , iar produsul este levigat cu apă pentru a rezulta o soluție de . Prăjirea polucitului cu carbonat de calciu și clorură de calciu produce silicați de calciu insolubili și clorură de cesiu solubilă. Levigarea cu apă sau cu amoniac diluat () produce o soluție de clorură de cesiu. Această soluție poate fi evaporată pentru a
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
separă și plutesc în straturi deasupra plumbului metalic topit: silcați cu 1,5% plumb și arsenuri de fier și cupru. Aceste deșeuri conțin cupru, zinc, cadmiu, bismut și plumb neredus care pot fi recuperate economic. Plumbul metalic care rezultă din prăjire și furnale încă conține cantități însemnate din alte metale, cum ar fi arsenic, stibiu, bismut, zinc, cupru, argint și aur. Topitura este tratată cu aer, abur și sulf care oxidează metalele acestea cu excepția argintului, aurului și bismutului. Oxizii astfel formați
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
După normele de igienă sanitar-veterinare carnea trebuie să fie controlată înainte de consum de o persoană calificată. După timpul de intrare în consum carnea poate să fie carne proaspătă sau carne conservată. Conservarea poate fi realizată prin temperatură ridicată (fierbere sau prăjire), sau prin sărare, uscare și afumare. a este diferită și după proveniența sa, după specia de animal din care se obține după sacrificare. În prezent, cea mai cunoscută dietă bogată în carne este dieta Atkins, elaborată în anii 1970 de
Carne () [Corola-website/Science/310621_a_311950]
-
cum ar fi tipuri de nave și accesorii de scufundări pentru căutătorii de perle, procesele anuale de sericicultură și furci de tors pentru țesut, procese metalurgic, cum ar fi tehnica creuzet și oțel călit, procesele de fabricație, cum ar fi prăjirea piritei pentru transformarea acidului sulfuric în sulf folosit pentru praful de pușcă; și folosirea armelor de foc precum mina marină. Concentrându-se pe agricultură în lucrarea Nongzheng Quanshu, agronomul Xu Guangqi (1562-1633) a avut un interes în irigații, îngrășăminte, întrajutorare
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
și implicit în produsele obținute de la acestea (carne, lapte, unt). În industrie, grăsimile trans se formează ca urmare a hidrogenării parțiale a uleiurilor vegetale. De asemenea grăsimile trans apar în procese care implică încălzirea uleiurilor la temperaturi înalte, de peste 200C (prăjire, coacere, etc). Drept consecință, în Europa, mulți producători din industria alimentară au reformulat produsele, eliminând grăsimile parțial hidrogenate din acestea. Un nivel crescut de colesterol, în special LDL colesterol este asociat cu un risc mai mare de arterioscleroză sau plăci
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
în 1891, celebra cafenea Capșa, care devine spațiul cultural și politic al societății bucureștene. Hills Bros., o companie americană cu sediul în San Francisco, începe în anul 1900 ambalarea în pungi vacuum a cafelei prăjite și râșnite, în detrimentul magazinelor de prăjire și râșnire a cafelei. Prima cafea solubilă este obținută de David Strang în Noua Zeelandă în anul 1890 și doi ani mai târziu de chimistul japonez Satori Kato. În Italia Luigi Bezzera inventează aparatul de espresso în 1901, care este perfecționat
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
doar în câteva hoteluri de 5 stele din Tailanda, Maldive, Abu Dhabi și într-un singur local din S.U.A., „The Elephant Story”. Prelucrarea reprezintă o serie de procese la care urmează să fie supuse boabele de cafea, cum ar fi procesarea, prăjirea și măcinarea. Există două metode de procesare a boabelor de cafea, metoda umedă și metoda uscată. Fructele de cafea, sunt introduse în bazine speciale cu apă unde are loc înlăturarea pulpei care înconjoară boabele. Boabele de cafea sunt introduse apoi
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
kg. În comerțul cu cafea se consideră pentru statistică o greutate medie de 60 kg pe sac. Prajirea denumită și torefiere (franceză: torrefaction) este un proces termic ce transformă boabele de cafea verde în boabe de culoare maro închis, aromate. Prăjirea determină modificări fizice ale boabelor de cafea: greutatea este redusă cu 16%, se dublează în volum, sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substanțe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul și savoarea specifice. Procesul de prăjire
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
Prăjirea determină modificări fizice ale boabelor de cafea: greutatea este redusă cu 16%, se dublează în volum, sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substanțe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul și savoarea specifice. Procesul de prăjire este supravegheat de degustători. Prăjirea boabelor de cafea pe cale industrială se realizează în instalații speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate automat. Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250 °C, când boabele prezintă culoarea
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
boabelor de cafea: greutatea este redusă cu 16%, se dublează în volum, sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substanțe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul și savoarea specifice. Procesul de prăjire este supravegheat de degustători. Prăjirea boabelor de cafea pe cale industrială se realizează în instalații speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate automat. Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250 °C, când boabele prezintă culoarea de brun închis, asemănătoare lemnului
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
cafea, substanțe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul și savoarea specifice. Procesul de prăjire este supravegheat de degustători. Prăjirea boabelor de cafea pe cale industrială se realizează în instalații speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate automat. Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250 °C, când boabele prezintă culoarea de brun închis, asemănătoare lemnului de mahon. Caând se atinge punctul de prăjire dorit, boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
culoarea, aroma, parfumul, gustul și savoarea specifice. Procesul de prăjire este supravegheat de degustători. Prăjirea boabelor de cafea pe cale industrială se realizează în instalații speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate automat. Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250 °C, când boabele prezintă culoarea de brun închis, asemănătoare lemnului de mahon. Caând se atinge punctul de prăjire dorit, boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid răcite până la o temperatură de 40-60
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
în instalații speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate automat. Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250 °C, când boabele prezintă culoarea de brun închis, asemănătoare lemnului de mahon. Caând se atinge punctul de prăjire dorit, boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid răcite până la o temperatură de 40-60 ° C. Răcirea se realizează cu aer circulant sau cu apă. Răcirea cu aer durează mai mult și este mai costisitoare, dar prezintă
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
asemenea, boabele sunt în continuă mișcare și pot elibera temperatura încet, păstrîndu-și majoritatea substanțelor aromatice. Cafeaua prăjită nu poate fi stocată timp îndelungat, de aceea este ambalată imediat în pachete sigilate, care previn pierderea aromei. Se disting 4 metode de prăjire: Măcinarea este ultima operație prin care cafeaua trebuie să treacă înainte de a fi efectiv consumată. Măcinarea cafelei se face cu o râșniță de cafea. Gradul de măcinare necesar este determinat de modul de preparare a cafelei deoarece gustul final al
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
o sursă slabă spre foarte slabă de CoQ, cu excepția avocado, care are un nivel relativ ridicat CoQ. În țările dezvoltate, aportul zilnic estimat de CoQ a fost determinată la 3-6 mg pe zi, provenite în special din carne. Preparare prin prăjire reduce concentrația de CoQ cu 14-32%.
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
de animale.Prin intermediul descoperirii vaselor de ceramică, se atestă existența unor centre meșteșugărești de olărit, dar și studierea obiceiurilor alimentare, și viață spirituală, precum și diferențierile sociale. De asemenea, este determinată schimbarea alimentară, modului de preparare a hranei, prin fierbere sau prăjire. Vasele de ceramică permiteau și păstrarea hranei și apei, a cerealelor în condiții optime și transportul unor produse la distanțe mari. În procesul de ardere al ceramicii au fost acumulate și cunoștințele tehnice pentru dezvoltarea metalurgiei. În cadrul practicilor funerare, predomină
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
sunt laptele, ouăle de la păsări, mierea de la albine și icrele de la pești. Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea microbilor dăunători care ar putea exista în produsele de origine animală, acestea sunt aproape întotdeauna supuse unei operații precum fierberea, prăjirea, afumarea sau pasteurizarea (în ceea ce privește laptele). Peștele face uneori excepție întrucât popoarele asiatice mai consumă fileuri de pește care nu au fost supuse vreunei operații de pregătire („"sushi"”). Se știe că în preistorie principalul mod de obținere a hranei era vânatul
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
combinare ingredientelor într-o ordine bine stabilită, pentru a se ajunge la rezultatul dorit. Tehnicile de gătit pot necesita încălzirea mâncării, care adesea îi transformă componența chimică, schimbându-i aroma, textura, aspectul și proprietățile nutriționale. O astfel de operație este prăjirea. Există evidențe arheologice care arată că Homo erectus își gătea mâncarea prin prăjire pe foc acum 420 mii de ani. Echipamentele folosite pentru gătit în zilele de azi sunt variate. Cuptoarele sunt folosite pentru coacere sau prăjire și reprezintă și
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
dorit. Tehnicile de gătit pot necesita încălzirea mâncării, care adesea îi transformă componența chimică, schimbându-i aroma, textura, aspectul și proprietățile nutriționale. O astfel de operație este prăjirea. Există evidențe arheologice care arată că Homo erectus își gătea mâncarea prin prăjire pe foc acum 420 mii de ani. Echipamentele folosite pentru gătit în zilele de azi sunt variate. Cuptoarele sunt folosite pentru coacere sau prăjire și reprezintă și o metodă de coacere fără ulei. În culturi diferite și cuptoarele vor fi
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
de operație este prăjirea. Există evidențe arheologice care arată că Homo erectus își gătea mâncarea prin prăjire pe foc acum 420 mii de ani. Echipamentele folosite pentru gătit în zilele de azi sunt variate. Cuptoarele sunt folosite pentru coacere sau prăjire și reprezintă și o metodă de coacere fără ulei. În culturi diferite și cuptoarele vor fi diferite, de exemplu în cultura indiană este folosit un cuptor Tandoor, un cuptor cilindric din lut care operează la o singură temperatură înaltă. În
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
sunt folosite cuptoarele sofisticate, precum cele cu microunde. Pentru gătirea lor sunt folosite și ustensile de reținere a mâncării astfel încât ea poate fi amestecată sau ingrediente noi pot fi adăugate chiar în timpul gătirii. Exemple includ tigăile și oalele, folosite pentru prăjirea respectiv fierberea alimentelor. De asemenea pentru pregătirea mâncării mai este folosit și grătarul. Reprezintă o grilă de bare de fier/oțel cu o sursă de căldură venind de jos, de obicei de la niște jar sau un foc slab. Gătitul la
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]