1,618 matches
-
Bootie și asta și fac, nu-i pierd niciodată din ochi. Domnul m-a mai ținut și ca să spun această poveste. Dacă nu eu, atunci cine? Și atunci cine ar mai afla? Am trecut de vârsta la care cei mai mulți se prăpădesc, deci și asta e o dovadă a dorinței lui Dumnezeu. Mi-a spus să depun mărturie despre ce am văzut, numai lucrurile importante, nu despre fetele Îmbătrânite și cât de frumoase erau. Dar și asta Îmi amintesc, asta și lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
12. Ci un vînt năpraznic vine de acolo pînă la Mine! Acum le voi rosti hotărîrea!" 13. "Iată, nimicitorul înaintează ca norii, carăle lui sunt ca un vîrtej, caii lui sunt mai ușori decît vulturii." "Vai de noi, căci suntem prăpădiți!" 14. "Curățește-ți inima de rău, Ierusalime, ca să fii mîntuit! Pînă cînd vei păstra gînduri nelegiuite în inima ta?" 15. "Căci un glas care pornește de la Dan și vestește nenorocirea, o vestește de la muntele lui Efraim. 16. "Spuneți lucrul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
mîniat ca să-l prădeze și să-l jefuiască, să-i calce în picioare ca noroiul de pe ulițe. 7. Dar el nu judecă așa, și nu acesta este gîndul inimii lui, ci el nu se gîndește decît să nimicească, decît să prăpădească neamurile cu grămada. 8. Căci el zice: "Nu sunt voievozii mei tot atîția împărați?" 9. Nu s-a întîmplat cu Calno la fel ca și cu Carchemișul?" Nu s-a întîmplat cu Hamatul ca și cu Arpadul?" Nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
o pradă luată de la niște oameni uciși cu lovituri de sabie, și aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare. 20. Tu nu ești unit cu ei în mormînt, căci ți-ai nimicit țara și ți-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi. 21. Pregătiți măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinților lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pămîntul, și să umple lumea cu cetăți!" 22. "Eu mă voi ridica împotriva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
poporului sunt fără putere, 5. căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legămîntul cel veșnic! 6. De aceea mănîncă blestemul țara, și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiți locuitorii țării, și nu mai rămîne decît un mic număr din ei. 7. Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă, suspină. 8. A încetat desfătarea timpanelor, s-a sfîrșit veselia gălăgioasă, s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mereu aceleași ale valsului. Opriți-vă, că-și dă duhul! îi rugă timid cârciumarul. Las' că ne faci un șnițel vienez din ea. Ne e foame și n-am mai mâncat de mult o "dansatoare", răspunse unul și ceilalți se prăpădiră de râs. Cei doi marinari, care se ținuseră de mână toată seara și se priviseră în ochi, s-au luat de talie și au început să danseze vals printre mese. Hai s-o ștergem de aici, îl rugă Carol pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
venerabilă a bărbii albe, unde de altfel a și rămas, i-a căzut în sfârșit și lui fisa, cum să iasă din pasa asta proastă și s-a gândit că nu se cade ca tocmai el, ditamai Dumnezeul să se prăpădească în plină putere creatoare, de dor și de urât, ci conform principiilor marxist-leniniste, care nu apăruseră, dar pe care el le intuia încă de pe atunci, să treacă la muncă și să facă și el o treabă oarecare. Și s-a
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
zece mii de oameni din Iuda. 5. Saul a mers pînă la cetatea lui Amalec, și a pus niște oameni la pîndă în vale. 6. Și a zis Cheniților: Duceți-vă, plecați și ieșiți din mijlocul lui Amalec, ca să nu vă prăpădesc împreună cu el; căci voi v-ați purtat cu bunăvoință față de copiii lui Israel, cînd s-au suit din Egipt." Și Cheniții au plecat din mijlocul lui Amalec. 7. Saul a bătut pe Amalec, de la Havila pînă la Șur, care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
în cetate." 41. După plecarea băiatului, David s-a sculat din partea de miază-zi, apoi s-a aruncat cu fața la pămînt și s-a închinat de trei ori. Cei doi prieteni s-au îmbrățișat și au plîns împreună; David, mai ales, se prăpădea plîngînd. 42. Și Ionatan a zis lui David: "Du-te în pace, acum cînd am jurat amîndoi în Numele Domnului, zicînd: "Domnul să fie pe vecie între mine și tine, între sămînța mea și sămînța ta!" David s-a sculat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
mereu aceleași ale valsului. Opriți-vă, că-și dă duhul! îi rugă timid cârciumarul. Las' că ne faci un șnițel vienez din ea. Ne e foame și n-am mai mâncat de mult o "dansatoare", răspunse unul și ceilalți se prăpădiră de râs. Cei doi marinari, care se ținuseră de mână toată seara și se priviseră în ochi, s-au luat de talie și au început să danseze vals printre mese. Hai s-o ștergem de aici, îl rugă Carol pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
scuturi bine, vezi că nu-i nimic de capul lor, oftă femeia. Le Întinzi un deget și Îți apucă toată mâna... - Am glumit, replică vizitatorul. Am vrut, pur și simplu, să te-nveselesc... - Ce mai glumă, răspunse bosumflată Mașa. Mă prăpădesc de râs... „Nu mi-a fost de ajuns unul, mă pricopsesc acum și cu un altul, care s-ar putea să fie la fel de breaz. Vorba aceea: «Scapi de dracu și dai de taică-său»...“ - Ei, gata-gata, liniștește-te, femeie, Înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îl fac să râdă-ades, când ca o mânză tânără nechez, momind pe nărăvașul armăsar...“. Și ajungând aici, bătrâna necheza, scoțându-și capul pe geam, trimițând bezele spre balcoanele vecinilor. „Cântă mai departe“, Îi poruncea bătrânica Mașei, Întinzându-i cartea și prăpădindu-se de râs. Și Mașa continua cu un glas ieșit ca dintr-un butoi, scurtând pasajul și sărind peste unele cuvinte: „M-ascund la vreo cumătră În pahar, sub chip de măr răscopt; și când la gură ea dă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
planetă magnifică. Dar nu se făcea totul ca să devină intolerabil locuitul aici, o colaborare neconștientă a tuturor sufletelor răspândind nebunie și otravă? Ca să ne evacueze? Nu Într-atât aspirație faustiană, se gândi domnul Sammler, cât o strategie de pârjolit holdele. Prăpădește tot, și cu ce mai rămâne moartea? Pângărește, și apoi fugi spre fericirea uitării. Sau zbughește-o spre alte lumi. Recunoscu după aceste gânduri că se pregătea să-l Întâlnească pe Govinda Lal. Era posibil să discute asemenea chestiuni. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mai leneșă a râului. Clienții se simțeau acolo liniștiți și în siguranță, deși niciodată nu se aflaseră mai în pericol. Pajiștea din fața cabanei era mereu expusă inundațiilor, zona era vizitată de lupi, iar ultimii douăzeci de ani cinci incendii izbucniseră, prăpădind camerele, toaleta exterioară și, din păcate, renumitul alambic al lui Ellis. În caz de urgență, singura cale de scăpare o reprezenta râul. Jina nu revenise încă din plimbare când Irene s-a așezat pe un scaun verde, din plastic, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
trimitem pe Cioran, pe Eliade Și ne mulțumim cu genii ce-au ieșit din mascarade! Toate-acestea se întâmplă pentru că-i demo prostie, Bișnițarii vin să facă din cultură parodie! Iar acel stăpân de haite, aciuat la Cotroceni, Râde de se prăpădește la al proștilor refren! Astă viperă cu coarne, râgâind a băutură, Evadată din epave, are gust pentru cultură?! Șleahta lui de iguane, de hiene și varani Își petrece vremea-n glume cu retorici de golani. După ce ne-azvârl în criză
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mănânce vrăbii. Ochii lui jucăuși se umpleau cât ai clipi de o mulțime de lacrimi. Pe semne că-l durea fiindcă el iubea animalele și n-ar fi putut să facă una ca asta... da’ badea Vasile râdea de se prăpădea. Era curajos ca și tine copile și privirile voastre parcă-s la fel, mi-a spus ea și dintr-o dată nu mai puteam fi atent la ce povestea, căci glasul lui badea Vasile îmi răsuna iar în urechi. Intuiam cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de la ispita care se ridicase la opt sute de yeni spre ferestrele localului Camelia, dînd astfel În vileag, fără să vrea, adevărata lui Îngrijorare. — Pentru clienții ocazionali nu aveam decît acest rînd de cinci locuri. — N-aș putea spune că se prăpădesc cu economia dacă te țin aici o zi Întreagă numai pentru cinci mașini. — Eu nu știu. Oricum, și dacă stau acasă nu fac altceva decît să mă uit la televizor și să beau ceai. Nu te jena, ia banii. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și le spuneți la București. Mie mi-o culcat furtuna păpușoiu’, o dat bruma peste meri când erau înfloriți, și vecinul, că numai el poate să fie, mi-a furat afumăturile din beci. Săracii oameni! Eu aveam de completat un prăpădit de chestionar pompos intitulat: „Problemele sociale ale zonelor de cultură a cartofului”. Nu puteam să le iau, nu puteam să le dau. Apoi a început competiția pentru alivenci, poale-n brâu, balmuș. M-am întors mai rotofeie cu 6 kile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
m-am dezlegat și-am plecat. Aproape un an de zile am trăit de pe o zi pe alta, citind numai cărți consonante cu stările mele de greață, de inautentic, de absurd, de teamă și delăsare nesfârșită. Dacă nu m-am prăpădit atunci e datorită prietenilor pe care i-am avut... După mai bine de un an de trăiri existențialiste am început să mă satur de mine, apoi am început să mă urăsc. „Da’ tu de ce te tot lamentezi atâta, mă întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
uriaș într-un travesti de blondă vampă și decoltată de tot hazul. Cei de la masa mea erau fericiți: „Noi nu avem costume, da’ avem o prietenă născută în Transilvania”. (Calhoun și Pamela). I-au spus și chelnerului, râzând să se prăpădească! Toți cei de la masă am stat cu gâturile înțepenite sau balansând pe ritm. Am și mâncat ceva și am băut un vin roșu. Cred că pot generaliza: vinul roșu este băutura feministelor, vezi Jean, Pamela și toate pe cele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
negură. Mă plecam în tăcere, luam paserea sângerată, o aninam în lațurile torbei, apoi porneam tăcut înainte. Câteodată, un iepure roșcat izbucnea dintr-o tufă întunecoasă, trecea ca o nălucă prin pâlcuri de strujeni uscați care pârâiau, și dintrodată se prăpădea sub vălul de ceață. De la o vreme a început a mă cerca foamea. Mă opream în tăcerea pușcelor și ascultam; voiam să aud vreo trâmbițare de cucoș sau vreun lătrat de câne. Dar păream pierdut în mijlocul unei singurătăți, nici cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și Culi? Să fie și Culi acolo, la foc, să-l certe amândouă. Când se duce Culi s-aducă un doctor? Tu, muiere, trebuie să fii nebună. Unde să găsesc eu doctor? —Vai, îmi trebuie doctor; altfel am să mă prăpădesc. Aici, femeie, nu se găsesc doctori; aici se găsesc de altele. Pot să-ți aduc un cerb, ori un mistreț, dar doctor cum? De data asta, cugetă Culi, văd că i-aș fi putut aduce urs - dacă acest urs n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dă la o parte întruna învălitoarea, nana Floarea prinde a se tângui cătră cineva care nu-i de față: —Vai, așa bărbat n-am văzut, și așa copil din sângele meu și din oasele mele n-am nădăjduit. I se prăpădește femeia și el nu spune nimica. Ce să spun, maică? Ce-i în inima mea știe Dumnezeu. Ce să mai spun? Spune o vorbă. Ce vorbă să spun? Spune o vorbă; dă un sfat; ești bărbat în casă. — Ce sfat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Tu, băiete, nu ești în apele tale, îl înfruntă bătrâna, privindu-l cu nemulțămire. Te întreb ce ai, nu răspunzi. Îți vorbim limpede și nu pricepi. Unde putem să ne ducem, decât unde e nevoie? Aici, în pustie, Ana se prăpădește; ți-am spus asta și ieri și alaltăieri. Tu nu vrei să pricepi; așa ești totdeauna. Dacă e vorba să vie doctoria duminică și doctorul niciodată - te-am înțeles. Dar eu nu vreau așa; copila asta mai are zile; așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu dânsul opt ani și am rămas văduvă. Doamne, Maica Domnului! am rămas văduvă, săracă și năcăjită, cu acest singur fecior. L-am iubit și l-am crescut și am avut în el nădejde. Nu mi-l lăsați să se prăpădească, oamenilor și creștinilor! vai și iar vai, amar de mine! Badea Toma și Traian pricepuseră de la Onu Bezarbarză că cei de la Prelunci stau sub mare cumpăt. Acuma vedeau cu ochii lor rătăcirea lui Culi. Își puseră caii în goană. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]