1,456 matches
-
surpat numaidecât și care de nouă ani nămolește portul și aduce cele mai mari pagube negoțului. În ianuarie 1877 termenul contractului espiră, iar antreprenorul (substituit: Societatea Financiară) cade în faliment. Construcția cheiului însuși, greșită ca plan, detestabilă ca executare, se prăvale frumos în Dunăre și, împreună cu ea, 1780000 lei ai statului și ai comunei! Garanția care se află actualmente în mâna Ministerului de Lucrări Publice și din care s-ar putea despăgubi este astfel compusă: Numerar, lei................................................................. 500 Obligațiuni ale orașului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
În asemenea condițiuni este de toată evidența că țara merge către o adevărată ruină. S-a zis, și cu drept cuvânt, că țăranul este temelia casei. Ori, slăbindu-se necontenit această temelie, edificiul întreg al statului român poate să se prăvălească. Daca aceia cari au în mână soarta și viitorul țării nu văd primejdia, atât mai rău pentru ei, - atât mai rău mai cu seamă pentru cetățenii cari - i sufăr încă în fruntea afacerilor publice. Este un adevăr dureros astăzi că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cațere pe un munte. Porniseră încă de dimineață și înaintaseră exact până la locul în care știură că vor fi atacați. Și poate că soldații încercați ai Imperiului ar fi fost ceva mai eficienți dacă asupra lor nu s-ar fi prăvălit cea mai surprinzătoare armă cu putință. O ploaie de bolovani. Mos și Mas sacrificaseră la iuțeală două încărcături energetice complete pentru construirea unui scut din câmpurile de forță îngemănate ale armelor. Fusese o pierdere care îi pusese într-o situație
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ca și policornii. Trupul lor mătăhălos era apărat de platoșa strălucitoare, iar burta era foarte aproape de pământ. Pradă unei furii suverane, Xtyn își aruncă pumnalele către ceilalți doi, care reușiră abia cu greu să le stăpânească, iar el începu să prăvălească deasupra dușmanilor bucăți imense de pământ uscat, desprinse din malurile canionului. Pe ultimele va trebui să le omori chiar tu. E nevoie să te vadă stropit de sângele lor, îi șopti Alaana. Aruncîndu-și mantia, Xtyn se repezi spre locul măcelului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a candidaților. Suntem sub Dumnezeu! Isidor zâmbi însă unui gând tainic și rosti, măsurîndu-și cu atenție vorbele: - Nu par convinși că Domnul nostru veghează asupra-ne și că nu va lăsa să ni se întîmple nimic rău. Iar când Dumnezeu prăvale furtuna asupra stâncii, o face doar pentru a-i încerca tăria! Abatele zâmbi. Barba sa impunătoare abia dacă se mișca, ascunzîndu-i mulțumirea, atunci când răspunse. - Puțini dintre predecesorii mei au avut parte de rugăciuni și luminare la căpătâi. Majoritatea au avut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Încercăm să dezvoltăm această idee. Consultantul Își Închide cu zgomot carnețelul. — Să mergem. Pornesc cu toții mai departe și eu aștept pînă cînd cei trei dau colțul, după care Îmi exteriorizez cu năduf frustrarea. — Ce-i? spune Jasmine, care s-a prăvălit la loc pe canapea și scrie un sms. N-o să facă nimic niciodată În felul ăsta! Brianna nu se Întoarce decît peste cîteva săptămîni și, oricum, n-avem nici o șansă dacă ne lăsăm În baza ei. N-o să facă decît
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din mînă. Păi la ce-mi mai folosește atunci? La ora aia am născut deja. Dau paginile, Încercînd să găsesc vreo „Procesare a datelor În regim de urgență“, dar nici urmă de așa ceva. În cele din urmă renunț și mă prăvălesc dezamăgită pe un scaun de bar. Douășpe săptămîni. N-are nici un sens să-l mai fac! Suze oftează și se așază și ea lîngă mine. — Bex, n-ai citit și tu instrucțiunile Înainte să cumperi testul ăsta? Nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost inversată. În același timp, poemul a fost citit de cărturarii români care știau grecește, fiind folosit în special la redactarea părții finale din Cronica domniei lui Mihai Viteazul, ce se încheie asemănător. Spre pildă, textul „Ca un copac se prăvăli frumosul său trup. Așa îl omorâră, fără ca să știe, fără ca să se nimerească sabia în mâna sa cea iute. Și-i rămase trupușorul în țărână aruncat, fără cămașă, tăvălit în sânge. Acestea le izbuti pizma înverșunată. Și se pierdu așa
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
în sicriu (Coșobea); un colonel xenofob își lasă averea celui mai pauper localnic din urbe, care se nimerește a fi chiar „o evreică - surdă și mută” (Norii); un preot de țară își achiziționează crucea de veci, care, însă, îl răpune, prăvălindu-se peste el (Amilcar Barca); unui ceasornicar numeroasele orologii din prăvălia „La țanc” nu îi mergeau după ora exactă, ci după „infailibilul său auz muzical” („Astfel bătăile lor decalate-ntre ele/cu diferențe de clipe, de minute sau ore,/se
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
țarinei mireasă / fum scot satele din salvă / casele în cer acasă”, dar asemenea imagini sunt contrapunctate imediat de celelalte, covârșitoare, unele cu aspecte de apocalips: „La amiază într-o zi / se făcu pe cer o pată / întâi un zid se prăvăli / apoi tăria toată. // Și mai noapte se făcu / fulgere tăiau în ea / a carne și a pietre arse / tot mai tare mirosea. // Fugarii orbi se-mpiedicau / în sânge îmbrăcați /mitraliere țăcăneau / frații se rupeau de frați” (Lagăr IV ). Un ciclu
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de „prinț poet” neînțeles, nu-și înfrânează gesticulația cabotină, nici febrilitatea elanului potatoric. În băutură e uitarea și în clinchet de pahare el își găsește bucuria de a trăi. În clipele de incitație se dedă cogitațiunii și atunci stihuirea se prăvălește într-un prozaism dezolant. Poate pentru a nu strica omogenitatea volumelor, K. a lăsat deoparte poeziile de congestionată rostire proletară. La bătrânețe, trăirea mistică îl acaparează (Crinul mistic, 1942). Zbuciumul s-a potolit și, în locul plânsetelor impudice și al propensiunii
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
lui Samson. Tradiția iudaică stabilește aceeași corespondență. Într‑adevăr, personajul Samson ne va permite elucidarea, cel puțin parțială, a misterului. În Gen. 49,17, Iacob profețește: „Dan să se facă șarpe în drum [...], mușcând glezna calului și călărețul se va prăvăli pe spate”. Tradiția iudaică atribuie un sens esențial pozitiv acestei profeții: Iacob, departe de a arunca blestemul asupra tribului lui Dan, îl copleșește cu binecuvântări. După cum am amintit, aceeași tradiție aplică profeția figurii lui Samson. După tată, Manoah, Samson era
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
113. . La rândul său, Philon dă o interpretare elogioasă figurii lui Dan, deoarece, pentru el, șarpele are mai curând o conotație pozitivă: el nu este amăgitorul Evei, ci „stăpânirea de sine” a lui Moise (Num. 21,9) din pricina căruia „se prăvălește” călărețul, adică „patima”: Agr. 94‑110; Leg. II 97‑101. Cf. M. Harl, Bible d’Alexandrie, Genèse, note, p. 311. . Ibidem, p. 113. . Cf. W. Horbury, „Messianism Among Jews and Christians in the Second Century”, în Augustinianum, 28, 1987, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sabia, merg asupra lui ca niște fiare sălbatice, pătrund în cortul lui... Și unul din ei a zvârlit cu sulița, și-l atinge în inimă ascuțișul. Un altul în grabă l-a lovit, îi taie capul. Ca un copac se prăvăli frumosul său trup. Așa îl omorâră, fără ca să se știe, fără ca să se nimerească sabia în mâna lui cea iuti. Și-i rămase trupușorul în țărână aruncat; gol, fără cămașă, tăvălit în sânge. Acestea le izbuti pizma înverșunată. Și se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt evocă plastic momentul decisiv al bătăliei, cel în care Ștefan cel Mare a prăvălit copaci peste invadatori: „Dar crunți copacii se mișcară-n trunchiuri / Și ca o furioasă vijelie / Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
ei, împroșcînd cu clipirile soarelui ce se ridică din față, către locurile care își poartă undele Apa care Curge. Acum, la coada Apei Mari care Dă Nori, vuietul apelor a devenit asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ajunge să-l săvârșească. Puterea de neînvins a instinctului îi dă o surescitare învecinată cu sminteala. Luptându-se din greu cu propria senzualitate, idealistul Andronic, cel ce năzuise să fie un „popă reformator”, zbătându-se între căință și dorință, se prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea într-o încețoșare fără speranță, stările fluide, închipuirile vaporoase
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
strădui, să fac un desen mai bun! în cea de-a doua gravură, ambarcațiunea e pe punctul de a acosta o „balenă normală“ enormă, ce-și rostogolește trupul negru, acoperit de cochilii și alge, aidoma unei stînci îmbrăcate în mușchi prăvălite în mare de pe falezele înalte ale Patagoniei. Jeturile ei sînt drepte, groase și negre ca funinginea, încît, văzînd un asemenea fum pe coș, îți spui că-n măruntaiele de dedesubt se coace, ca-ntr-un cuptor uriaș, o friptură grozavă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să fac cale întoarsă. Dar, pe cînd bîjbîiarn acolo, în beznă, deși era în plină amiază, iar soarele strălucea ca bijuteriile coroanei - pe cînd căutam pe bîjbîite un al doilea harpon ca să-l azvîrl peste bord, coada aia s-a prăvălit ca un turn din Lima peste ambarcațiune, tăind-o în două și sfărîmînd ambele jumătăți; apoi, cocoașa albă și-a croit drum, cu coada înainte, printre sfărîmături, de parc-ar fi fost niște așchii. Am început cu toții să înotăm voinicește
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înainte, a plonjat fulgerător, iar vîrful de fier al celui de-al doilea harpon, trecînd pe lîngă mine, m-a prins își căpitanul englez își duse mîna sub umăr), da, chiar aici m-a pocnit, de-am crezut că mă prăvale în flăcările iadului, cînd, deodată, mulțumesc bunului Dumnezeu, vîrful și-a croit drum prin carne - de-a lungul brațului meu - și a ieșit afară cam în dreptul încheieturii, după care am putut ieși eu însumi la suprafață. Domnul acesta îți va
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
toți rămaseră cu răsuflarea tăiată: o matahală înfășurată în parîme, printre care se vedeau lăncii și harpoane, țîșni pieziș din mare, într-un salt lung. învăluită într-un văl subțire de negură, rămase o secundă în văzduhul irizat, apoi se prăvăli cu zgomot înapoi în adîncuri. Azvîrlite la o înălțime de treizeci de picioare în aer, apele scăpărară o clipă ca niște fîntîni arteziene, apoi se sparseră într-o ploaie de fulgi, lăsînd un cerc; care clocotea ca laptele proaspăt, în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rămași în viață, răniții, morții înfășurați în saci lungi, din plastic negru. Grămada aia semănând cu niște gogoși de viermi se mișca în întuneric, alături de lăzile cu muniție amestecate cu cele cu arme, părând un enorm păianjen metalic. Cei vii, prăvăliți în mijlocul dezordinii, se străduiau, fiecare în felul său, să țină piept spaimei. Unii încercau să vorbească zbierând, trăgând capul celuilalt spre gura lor, alții își astupau urechile și, cu obrazul schimonosit într-o grimasă, se făceau mici, ghemuindu-se în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
câțiva centimetri de capul lui, năruirea tranșeei în care căzuse fugind de tancuri. Dacă nu s-ar fi împiedicat, și-ar fi continuat alergarea în mijlocul tropăitului gâfâit și al panicii altor soldați. Alunecase însă pe un bulgăre de lut, se prăvălise într-o tranșee neterminată și deci puțin adâncă, și nu mai avusese timp să se ridice. Masa urlătoare îl acoperise cu umbra ei, nodurile de oțel ale unei șenile scrijeliseră pământul chiar deasupra obrazului său. Se simțise pentru o clipă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
său. Se simțise pentru o clipă tras înăuntrul măruntaielor mașinii. Mirosul acid al metalului, apoi dâra verde-albăstruie a eșapamentului îi umpluseră plămânii... Din cealaltă parte a tranșeei, prin duduitul motoarelor, ajungeau până la el țipetele și pârâitul trupurilor sub șenile... Noaptea, prăvălit printre câțiva supraviețuitori din compania sa, într-o pădurice de brazi, pândi întoarcerea acelor secunde petrecute sub tanc. Adormi, dar somnul o luă pe căi ocolite, împinse o ușă ascunsă, tălmăci totul în limbajul lui precis și opac totodată. În locul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
deschise, în mijlocul trupurilor așezate după bunul plac al morții, minute lungi în care se deprindeau să se simtă vii, să vadă liniștea văzduhului, să audă. În acele prime clipe se afla rănitul ce purta uniformă de disciplinar, un soldat tânăr, prăvălit lângă peretele unei barăci, cu mâinile încrucișate peste pântece și pline de sânge. Striga, cerând apă. Dar ceilalți, cufundați încă în surzenia pricinuită de cele din urmă explozii, nu-l auzeau. În dogorâtoarea coacere a durerii, i se părea că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]