2,984 matches
-
acestui instrument pentru promovarea propriilor idei și să transforme Astra În cea mai importantă organizație non-guvernamentală cu o agendă eugenistă coerentă. Înainte de 1918 Însă, Astra devenise punctul central În construcția identității românilor și locul de Întâlnire pentru diverși intelectuali și practicanți de profesii, cu pregătire similară și idei apropiate, ale căror așteptări neîmplinite și frustrări politice tot mai mari alimentau un resentiment comun față de Pactul dualist. Astfel de sentimente politice au devenit o parte a identității naționale a acestor români, la fel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gusti, un sociolog renumit, fusese numit În fruntea Serviciului Social, un nou proiect Început sub regimul lui Carol al II-lea, care avea ca scop promovarea unei mobilizări sociale mai mari În spatele frontului, prin stabilirea unor legături noi Între tinerii practicanți de profesii din orașe, intelectuali și masele rurale. Legea care stătea la baza Înființării acestui program desemnase Astra ca bază instituțională pentru implementarea programului În Transilvania, oferind acesteia o autonomie sporită În structurarea și administrarea programului. Mai mult, președintele Astrei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iași. Deși vorbea În particular despre demersurile lipsite de entuziasm ale acestor centre academice de a Încuraja antropologia ca disciplină și ca domeniu de cercetare, Făcăoaru se referea implicit și la eugenie 62. În realitate, În cercurile de intelectuali și practicanți de profesii din București se găseau destul de multe persoane interesate de ideile eugeniștilor. Deși existau câteva instituții În București ce susțineu ideile eugeniste, notorietatea acestora și totodată interesul față de eugenie În Regat au crescut cu adevărat datorită câtorva contribuții individuale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a acceptat o funcție oficială În guvernul legionar. După 1918, interesul pentru eugenie, până atunci Împărtășit de un grup mic de medici și sociologi, a crescut mult, bucurându-se de o audiență mult mai largă În rândul clasei mijlocii, a practicanților de profesii. Câteva instituții, printre care Institutul de Igienă Socială de la Cluj, Astra sau Serviciul Social, au avut un rol important În promovarea acestui interes. Faptul că interesul pentru eugenie a devenit o prioritate a fost Însă rezultatul eforturilor unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
efectele progresului material necontrolat din secolul al XIX-lea și foloseau noua știință a eugeniei pentru a-și construi argumentele critice la adresa economiei laissez-faire și a politicii liberale 20. Teoriile eugenice au devenit un culoar prin care numeroși intelectuali și practicanți de profesii nemulțumiți puteau să atace democrația liberală cu ajutorul științei. Câteva dintre figurile cele mai importante ale mișcării eugeniste din România, personalități ca Moldovan și Făcăoaru, au venit În contact direct cu astfel de scrieri În timpul studiilor din Germania, pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În care au fost aduse În discuție diverse abordări ale sănătății publice din țările În curs de industrializare 44. Spre exemplu, Loren Graham arată că lamarckismul era teoria preferată de social-democrații moderați, În timp ce mendelismul Își găsea adepți mai ales printre practicanții de profesii și persoanele cu ocupații academice care aveau orientări politice de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas Morgan În Statele Unite pare să sugereze că și aici perspectiva
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de autoritate pe care o deținea. Chiar În sens opus păstrării unei astfel de autorități, art. 11 al Legii serviciului social- care descria cadrul instituțional de creare a căminelor culturale - prevedea că „preoții, membrii corpului academic, angajații administrației, precum și oricare practicanți ai unor profesii plătite de stat erau obligați să Își desfășoare munca În folosul comunității În cadrul căminului cultural”116. Astfel, prin efortul eugeniștilor de a crea aceste noi instituții, medicul devenea cea mai importantă figură a comunității locale. Eugeniștii aveau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de determinism ereditar În propriile argumente. Eugeniștii au contribuit la dezvoltarea paradigmei științifice de organizare a cunoștințelor despre comportamentul uman. Mai mult, mișcarea eugenistă a avut un rol semnificativ În secularizarea societății românești, În special În rândul elitelor educate, de practicanți ai diferitelor profesii, care formau audiența cea mai importantă pentru ideile eugeniste. În Transilvania, acolo unde eugeniștii erau cei mai activi, s-a reușit Înlocuirea imaginii preotului ca figură cu cea mai mare autoritate În sat cu cea a medicului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Între moderniști și tradiționaliști, susținând că „abia din colaborarea ori coordonarea principiului biologic, individualist și social poate rezulta evoluția optimă”8. Prezentând eugenia ca pe o abordare moderată a modernizării, Moldovan urmărea să răspundă Îndoielilor exprimate de numeroși intelectuali și practicanți de profesii, asemenea lui Însuși, care nu mai credeau În opțiunile politice existente, dar care erau la fel de nemulțumiți de alternativele extremiste oferite de grupările socialiștilor, ale legionarilor sau ale conservatorilor naționaliști convinși 9. Limbajul lui Moldovan nu avea nimic din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reprezenta ambițiile. Primele lucrări ale lui Moldovan conțineau cu toate acestea foarte puține recomandări. Reiterau nevoia de a induce o conștiință biologică (cu alte cuvinte, sentimentul responsabilității față de generațiile prezente și viitoare), În special printre reprezentanții clasei de mijloc ai practicanților de profesii și propuneau măsuri legislative de control al licențelor de căsătorie, avorturilor eugenice și sterilizării. Moldovan nu oferea foarte multe detalii despre instituțiile ce urmau să aplice aceste măsuri sau despre problemele sociale specifice pe care le-ar fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Îngrijire, vor constitui stimulente pentru creșterea natalității În cadrul acestui grup de elită, ceea ce ar fi dus la creșterea capitalului biologic al națiunii. O astfel de concepție despre stat se născuse din Încercarea de a Îmbunătăți statutul social al straturilor de practicanți de profesii din România, dezavantajând, implicit, orice alt grup social, pentru că accesul la resursele de stat era un joc de sumă zero În România interbelică. Discriminarea persoanelor de altă etnie decât cea română și a femeilor urma să reprezinte, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre problemele cele mai importante, așa cum sublinia Ioachim Crăciun, Într-un articol scris În 1939, o reprezenta dezvoltarea intelighenției românești, care era formată la acea vreme preponderent din preoți și Învățători de la sate și număra În rândurile sale prea puțini practicanți de profesii și ocupanți ai unor funcții publice oficiale 9. Nici chiar demnitarii care ocupau funcțiile cele mai Înalte În ierarhia politică și socială nu se desprinseseră decât foarte recent de originile lor rurale, Moldovan Însuși fiind un exemplu În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În conformitate cu principiile eugenice s-a numărat Florin Ștefănescu-Goangă23. Autorul a susținut că superioritatea abilităților mintale este strâns legată de identitatea de clasă. Conform datelor sale, 70% dintre elevii care manifestau o inteligență deasupra mediei sau excepțională proveneau din familii de practicanți de profesii cu un nivel superior de educație 24. Numeroși alți adepți ai eugeniei din România sau din alte țări Împărtășeau această viziune reificată a clasei sociale ca indicator al inteligenței Înnăscute. Istoricul Donald Mackenzie arată că, În Anglia, eugeniștii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și ca o formă de control social al săracilor 25. Chiar dacă unii sociologi (dintre care exemplul cel mai cunoscut este Max Webber) au afirmat În numeroase ocazii că identitatea de clasă e un construct cultural și social, numeroși intelectuali și practicanți de profesii cu un nivel superior de educație și-au Însușit noua perspectivă, ce suprapunea superioritatea intelectuală, transmisă ereditar, cu identitatea de clasă. Concluzia că indivizii cu cea mai bună Înzestrare intelectuală ereditară aparțin claselor superioare ridica Însă o problemă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
control al nașterilor, pentru că În aceeași perioadă rata mortalității infantile era și ea În descreștere rapidă. Statisticile par să susțină că eforturile eugeniștilor de a controla practica avorturilor au fost subminate de incapacitatea sau refuzul autorităților responsabile (poliția sau medicii practicanți) de a aplica legislația Împotriva avortului. Corupția generalizată din instituțiile publice și lipsa de comunicare dintre nivelul central și cele locale ale administrației afectau profund aplicarea legilor, iar unele prevederi legislative au rămas, din aceste cauze, simple proiecte pe hârtie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au folosit ideile eugeniste În propriile pledoarii pentru dezvoltarea diferitelor discipline academice, modernizarea României sau reformarea relațiilor politice dintre indivizi și stat. Parțial, astfel de argumente au determinat reconceptualizarea perspectivelor teoretice de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gender and Nation in Latin America, Cornell University Press, Ithaca, 1991, pp. 67-76. Vezi și Dikötter, „Race Culture”, pp. 472-473. 15. Paul Weindling propune totuși o abordare complet diferită atunci când afirmă că „mișcarea eugenistă era autoritariană pentru că oferea statului și practicanților profesiilor de prestigiu puteri nelimitate În eliminarea bolilor și În Îmbunătățirea sănătății generațiilor viitoare. Dar ea nu era nici produsul unei teorii superioare a rasei ariene și nici nu era În mod intrinsec nazistă”. Weindling, Health, Race and German Politics
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în care relația inițiator-agent poate fi folosită pentru a analiza, dar și a critica funcționarea unei instituții. El pornește de la conceptualizarea unui tip particular de relație inițiator-agent, și anume relația prestator-client. Goffman definește o astfel de relație prin faptul că „practicantul execută un serviciu personal specializat pentru un număr de indivizi, serviciul respectiv cerându-i să se angajeze în comunicare personală directă cu ei, dar nefiind legat în alte moduri de persoanele servite” (Goffman, 2004, p. 280). El înțelege această relație
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lor strategice în managementul proceselor de schimbare. Informațiile din literatura de specialitate au fost introduse într-un chestionar care a fost distribuit experților selectați din câmpul schimbărilor. Rezultatele au arătat următorii actori principali: linia managementului; top managerul; agentul schimbării intern; practicanții tehnicilor HR. 1999 Rolul percepției stresului angajaților în cursul unei schimbări organizaționale: O întrebare despre schimbarea Alfa, Beta sau Gamma Sverke, M. Hellgen, J. Acest studiu folosește date longitudinale colectate atât la începutul cât și la finalul implementării schimbării într-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o invenție modernă. El e congener cu misticismul, care reprezintă un mod facil de a sări de-a dreptul într-un așa-zis „absolut”, escamotând rigoarea rațiunii și disciplina spiritului. Adică un fel de euforie iresponsabilă și diletantă pe care practicanții ei o numesc „eliberare”. Asemenea iluzii sunt tributare psihologiei minimului efort și vulgarizării noțiunii de individualitate {respectiv apariției și prestigiului celei de „originalitate”). Nimic mai străin de mentalitatea medievală care postula divinitatea rațiunii și preconiza ordinea, simetria, răbdătoarele elaborări programate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Educației footnote>, Ioan Pop <footnote Facultatea de Educație Fizică și Sport footnote> Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca Cuvinte cheie: teoria autodeterminării, motivație, obiective, antrenament cu greutăți, fitness Rezumat Acest studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
intrinsecă este marcată de sentimente de bucurie interioară. Concluzionând, trebuie spus că un comportament controlat puternic extrinsec este asociat cu slabe beneficii din punct de vedere al sănătății mentale, în timp ce un comportament puternic autodeterminat este asociat cu beneficii majore ale practicantului în ceea ce privește sănătatea mentală a acestuia (Wilson, Mack, & Grattan, 2008). Modul în care indivizii își definesc succesul sau își evaluează propria competență influențează procesele care reglează motivația acestora (Petherick & Markland, 2008). Teoria orientării spre obiective explică modul în care indivizii diferă
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
alte persoane sau poate influența comportamentul individului prin formele de reglare puternic autodeterminate atunci când perceperea competenței proprii este mare (Biddle et al., 1999). Obiective și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea spre sarcină. Plecând de la cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă acestea se confirmă pe eșantionul ales de noi din rândul practicanților antrenamentului cu greutăți în sălile de fitness din ClujNapoca. Astfel ne-am propus următoarele ipoteze: orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă (ipoteza 1) și cu reglarea prin introiecție (ipoteza 2), iar orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
2008). Se pare că adoptarea de obiective orientate spre sine presupune o presiune autoaplicată, similară cu reglarea prin introiecție (Hein V., Hagger M., 2007). O importanță deosebită o are a treia ipoteză de lucru. Confirmarea acestei ipoteze dezvăluie faptul că practicanții care consideră antrenamentul cu greutăți ca fiind valoros sau având o importanță personală dovedesc și implicare în sarcină. Acești practicanți își stabilesc criteriile de evaluare în funcție de progresul personal. Studiile din domeniul activității fizice susțin legătura între reglarea intrinsecă și orientarea
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]