802 matches
-
cum îi mai cheamă... Și... și totuși, în numele acestei "Dreptăți absolute", să nu pierzi omenia, cutează Tăutu. Ștefan tace, apoi, încetișor: Am și pierdut-o, Ioane, oftează el. Crezi că poruncesc cu inimă ușoară: "Taie-l! Spânzură-l! Înțeapă-l!"? Pravila nu-i spovedanie, e bici! Poate ștreang... poate secure...Unde-i lege, nu-i tocmeală! Să fie pildă și învățătură celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. Vreau o țară curată! Un domn n-are dreptul să facă ce vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stau treburile prin țară, mă boiesc pe față; arunc o țoală ponosită-n spinare, trag pe ochi o căciulă "împușcată" și cobor printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în ulcică să nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu ea ca țiganul cu scânteia", zâmbește Ștefan chinuit. Și... și mare scofală avem de pierdut... Dacă altfel tot nu se poate, ce rost are să zbierăm? Ioane, mă țineam să te întreb, schimbă Ștefan vorba, cum stai cu tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pierdut... Dacă altfel tot nu se poate, ce rost are să zbierăm? Ioane, mă țineam să te întreb, schimbă Ștefan vorba, cum stai cu tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din vechime? Cea scrisă și cea nescrisă, "obicei al pământului"? Preasfinte! Nu înseamnă că de-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întreb, schimbă Ștefan vorba, cum stai cu tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din vechime? Cea scrisă și cea nescrisă, "obicei al pământului"? Preasfinte! Nu înseamnă că de-s vechi rânduielile-s și bune și drepte. Legea nu-i bătută-n cuie, ea se dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tălmăcirea "Syntagmei", pravila de legi bizantine a lui Matei Vlastares? Aproape c-am terminat-o, spune Țamblac. Pravilele aistea ne-or învăța niște legi mai bune, mai drepte... Păi... ce-avem noi cu pravile venetice? rostește Teoctist iritat. N-avem pravila noastră din vechime? Cea scrisă și cea nescrisă, "obicei al pământului"? Preasfinte! Nu înseamnă că de-s vechi rânduielile-s și bune și drepte. Legea nu-i bătută-n cuie, ea se dă după vremuri: "La vremuri noi, legi noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ani și mai bine... Și, totuși, astăzi, am boierimea mea credincioasă. Și, uite-așa, mai cu vorba bună, mai de frică sau de nu s-a putut altfel cu funia, cu săcurea, am făcut rânduială și dreptate în țară. Înaintea pravilei și-a dreptei judecăți, nu suflă nimeni... Dar, oare, s-a stins vechea ură ce zace mocnit în adâncuri? Mai bântuie prin lume, pribegi, boieri desțărați, fiii, nepoții descăpățânaților. Nu suflă, dar nu uită, gâlgâie ura răzbunării în ei; așteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măriei sale nu-i prea plăceau "bărboșii"! se frăsuie Cupcici. Să zici bogdaproste că nu ți-a tăiat și capul, o dată cu barba, îl înțeapă Alexa. Nu pierdeai mare lucru... Boierii se aprind: A nesocotit rânduielile statornicite în vechime! A legiuit o pravilă fără îndurare! Taie și spânzură, de parcă Moldova-i moșia lui tătâne-su! Ne șfichiuiește, să nu uităm cine-i "stăpânul"!... În el sălășluiește un diavol... și încă din cei împielițați! E un vrăjitor! O fi având "iarba fiarelor". Se vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cu vârf și îndesat o să plătească pentru toate umilințele noastre! Cu vârf și îndesat! Noroc de turci!... Amin... Ne-a hrăpit drepturile noastre din moși-strămoși! spune Isaia sugrumat de revoltă. Până și "dreptul primei nopți" ni l-a hrăpit cu pravila! Vă amintiți? Mai an, a tăiat un boier din Târgul Ieșilor, cum că și-ar fi luat după datina statornicită din vechime dreptul boierului, ca el să facă începătura fecioarelor mirese, ca stăpân și binefăcător cu dar, la nunțile aflătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu dar, la nunțile aflătoare pe moșia sa. Alexa se cioșmolește de pe un picior pe altul: S-avem iertare... Eu... eu m-am aflat de față la ospățul acela. Dumnealui boier Tilihoi a cam făcut-o de oaie... A nesocotit pravila cea nouă... După ce a băut peste măsură, l-a însemnat pe mire cu biciul pentru că se răzvrătise împotriva datinii, iar pe mireasă a răstignit-o pe masă, i-a ridicat catrința și, acolo, printre blide și bucate, în țipetele fetei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
minte -, se făcuse slujbă mare la biserica Mirăuților, am legănat și racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou să ne meargă bine. Măria sa ne-a pohtit la mare ospăț în Cetatea Sucevei. "De astăzi, în Țara Moldovei vor domni Cinstea, Pravila, Dreptatea! a răcnit Diavolul blond. De mâine chiar, încep Scaunele de judecată pentru înturnarea ocinilor hrăpite samavolnic!! Cine nu-i cu mine, e împotriva Moldovei!! Alegeți!!"... Ne-am trezit din uluială și-am pus mâna pe spadă, dar... dar spadele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui Ceaușescu?). Stimați domni, îmi vine să plâng de emoție și totodată să-mi pun cenușă în cap. De ce ați omis din "Codexurile" sacrosante, încălcate de Alin Săvescu, Tablele lui Moise cu cele 10 porunci, versetele lui Mahomed din Coran, Pravila lui Vasile Lupu, Codul lui Napoleon...? Vreau să vă întreb respectuos, dacă eu am încălcat, cum mă acuzați eronat, dreptul la viața privată al unui ambasador, unui ziarist și unor agenți de turism, care, vă informez, n-au avut nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul de obârșie română din Kiev, Matei Basarab începu seria tipăriturilor printr-un Molitvenic slavon în 1635 și prin Pravila românească ("direptătoriu de leage") tălmăcită după un nomocanon slav de Mihail Moxalie (1640), după care urmară alte cărți slave și române. Vasile Lupu în Moldova așeză și el la Trei-Ierarhi tipar adus prin ajutorul aceluiași Petru Movilă și scoase în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de găină) și o imaginație istorică de Alixăndrie, condei caricatural și trăsătură grasă, pitoresc vulgară. Boierii care au mers la Țarigrad cu gând să pună domn pe Ștefan Pîrscoveanul "au rămas cu buzele umflate", căci se alesese Ipsilant. Judecătorii "au pravili cu foile de piele, și încotro voiește într-acolo o întinde să iasă banii". Moruzi era "străcurînd țințariul și înghițînd cămila". Cronicarul e curios și a aflat de fabricația "secreturilor" cu "putoare iute" ale rușilor, încărcate cu "otrăvuri foarte iuți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rămas neprelucrat artisticește. POEZIA Deși Hasdeu pretindea a fi găsit într-o psaltire versuri războinice compuse de chiar Ștefan cel Mare, întîiele stihuri (slavone) ce se cunosc sunt ale lui Udriște Năsturel din Molitvenicul slav de la 1635, repetate apoi în Pravila de la Govora din 1640. Întâia epigramă română vine ca un răspuns în Cartea de învățătură a mitropolitului Varlaam (Iași, 1643): Deși vezi cândva sămn groaznic, Să nu te miri când se arată puternic. Sunt în total 12 versuri stângace, făcute
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caii nechezând, boii călcând apăsat înaintea plugurilor, taurii, mieii: Plăcute zbierări de turme Aerul îl umple tot; Tauri grei p-ale lor urme Apăsate mugiri scot. În poezia conceptuală, Văcărescu are vibrație, dignitate. Stihurile făcute sub stemă în 1818 (La pravila țării) se întemeiază pe un umor trist de imagini: vultur degenerat în corb, romanul în român. Ceasornicul îndreptat cultivă intenționat monotonia. În vreme ce poetul roagă ceasul să treacă repede peste clipele rele și să lungească pe cele bune, versul bate imposibil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ileana, în care se dovedește că "Triunghiul albastru" e un "cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și boiul său, numai cât pre vecin și tovarăși de ospăț să nu supere. Altfel se va certa". Versurile sunt simboliste, iar o parte (Cîntece de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa de mare, încît
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
are alt gând; și hotărăsc pe cel pârât sau a fi slobod sau îl judecă a fi vinovat. După ce s-au auzit gândurile tuturor, cunoscând pe unul a fi vinovat, întreabă Domnul pe Mitropolit de ce pedeapsă este acela vrednic după pravilele cele politicești și cele bisericești; iar Mitropolitul arată întâi hotărârea pravilelor și după aceea pune înainte mila Domnească, căreia nu poate judecata să-i pună hotar și făcând și boierii asemenea, pe urmă arată și Domnul gândul său și hotărăște
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slobod sau îl judecă a fi vinovat. După ce s-au auzit gândurile tuturor, cunoscând pe unul a fi vinovat, întreabă Domnul pe Mitropolit de ce pedeapsă este acela vrednic după pravilele cele politicești și cele bisericești; iar Mitropolitul arată întâi hotărârea pravilelor și după aceea pune înainte mila Domnească, căreia nu poate judecata să-i pună hotar și făcând și boierii asemenea, pe urmă arată și Domnul gândul său și hotărăște pe cel pârât ori a fi slobod sau îl osândește la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
creșterea albinelor, pentru stupii așezați pe hotarul altuia se plătea o dijmă care la începutul veacului al XVIII-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de-l va fi curățit, trei ani să se hrănească cu roada lui iar de aici să fie iar al stăpânului ce au fost mai demult" (art. 13). Pravila, se pare, spune Rosetti, păstra obiceiul pământului: „pământul este făcut pentru hrana tuturor și oricine se poate folosi de acel ce îl găsește nelucrat, dând a zecea parte din roadă stăpânului". După cum spunea și Vasile Alexandri în. Vidra (Poezii populare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venit în apărătorul bărbatului său, chiar culpabil, pentru a-l scăpa de la moarte, nu-și va pricinui nici o pedeapsă. Codul lui Vasile Lupu purta titlul „Manual Moldovenesc de legi imperiale și alte matime", tradus și în grecește, cunoscut și ca Pravila lui Vasile Lupu, aplicat în Moldova foarte multă vreme. De altfel, comentatorii afirmă că la Suceava, capitala Moldovei, a existat și o școală de drept și un institut teologic în care se predau și se învățau lecții în acest sens
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
februarie 1649, urmare a jăluirii clerului, care în fața pârcălabilor, globnicilor, deșugubinarilor, ori altor servitori domnești, nu mai știau de cine depind și unde săși caute judecata și dreptatea, Domnul convoacă Sfatul țării să stabilească ce avea să urmeze. În baza pravilelor bisericești se stabilește modul în care clerul poate fi judecat pentru fapte săvârșite cu vinovăție, după cum urmează: - afară de cazul de ucidere, care este rezervat judecării domnești, orice vinovăție a unei persoane din cler să se judece cu judecată bisericească; - cea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de orice grad: boieri mari și mici, pârcălabi, vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]