2,576 matches
-
între ei sau au legături slabe, este probabil ca și așteptările de rol să nu fie uniforme, soții neavând deci un sprijin solid în afara familiei. O rețea mai slabă, nondensă creează șansele unor roluri mai puțin separate și mai egalitare. Predicțiile teoretice ale acestei abordări au fost confirmate pe exodul familiilor din mediul rural, unde rețeaua era densă și rolurile bărbat-femeie înalt diferențiate. În mediul urban, unde rețeaua este mai laxă, rolurile au devenit și ele mai puțin discriminative. La explicația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unei căsătorii fără copii sunt semnificativ diferite decât cea în care, cu tot ajutorul părinților sau al altor apropiați, partenerilor le revin de rezolvat și împărțit sarcini mult mai puțin plăcute decât cele ale perioadei de dragoste romantică. Iată de ce predicțiile de la această situație (saturată de beneficii emoțional-spirituale) la cea de îngrijire și creștere a copiilor (plină de costuri prozaice) sunt slabe. Întemeierea tinerei familii, intensificată și confirmată prin apariția primului copil, reclamă definirea de roluri conjugale la cei doi parteneri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum sunt copiii și proprietățile a căror valoare scade, prin disoluție, pentru fiecare. Și întrucât partenerii nu sunt dispuși să piardă în jocul cu viața, ei vor ajunge mai greu la hotărârea de a divorța. Teoria lui G. Becker face predicții valide și pentru constatarea că, cu cât statutul socioeconomic e mai ridicat, cu atât rata divorțialității e mai mică. Aceasta întrucât cei săraci nu prea au ce împărți, pe când cei bogați, da. Contraargumentul ar fi că, având bani, poți repede
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
citată de G. Bryjak și M. Soroka (2001, pp. 200-201), efectuată de un trio de psihologi (Buechlman, Gottman, Katz, 1992) prin intervievarea intensivă a 52 de cupluri conjugale (care pretindeau în timpul intervievării că au o căsnicie reușită), a făcut o predicție de mare acuratețe cu privire la divorț (94% dintre cele previzionate). Cei care au divorțat au avut scoruri scăzute la următoarele trei dimensiuni: 1. grijă și afecțiune reciprocă; 2. gradul în care partenerii se văd pe ei înșiși ca parte a cuplului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legaliza mariajele și altele nu, se va produce o masivă migrație a celor interesați înspre primele. Acesta este scenariul cel mai plauzibil, dar nu sigur. Ca și în materie de alte fenomene sociale, este greu și riscant să se facă predicții certe. Cititorul român se poate întreba cum vor evolua lucrurile în țara noastră. În același spirit al prudenței previzionale, nu putem da un răspuns pentru un termen mai lung. Neîndoielnic însă că pe termen scurt societatea românească are alte priorități
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a reorganizat la standarde superioare, pregătindu-se prin colegii și universități specialiști în domeniu. Intenții de realizare a unei asistențe eficiente există din partea multor instanțe. În ceea ce privește realizările, este greu să se facă o evaluare și cu atât mai mult o predicție de acuratețe pe termen mijlociu și mai lung, datorită faptului că avem de-a face cu o realitate socială în recristalizare, care abia prinde contururi. Rațional este însă - bazându-se și pe experiențele din alte contexte societale- să presupunem că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de valoare a fost în largă măsură diluat în cei de normă și atitudine. Într-adevăr, acestea din urmă par mai operaționale, dar în acest fel se pierde sau se neglijează un conținut psihosocial specific și relevant în explicația și predicția mentalităților și conduitelor individuale și grupale. Cu atât mai mult nu poate fi ignorat conceptul de valoare în cunoașterea marilor colectivități umane (popoare, grupuri etnice, clase sociale). Există o varietate de definiții și interpretări date valorii. În disciplinele socioumane, accepțiunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de aproape toți cei care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru G. Allport (1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-o filosofie a vieții, sunt cele care dau unitate și consistență persoanei și fac posibilă predicția în comportamente interindividuale. Sedimentate în personalitate, valorile servesc drept criterii evaluative în relațiile interpersonale socioafective (Mihu, 1967), în felul în care eul propriu se prezintă celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ne așteptam, în comportamentele cotidiene de rutină, cum ar fi punerea centurii de siguranță la condusul autoturismului (Eagly și Chaiken, 1998). 3) Presiunile situației. Examinând o serie de studii cu privire la legătura dintre atitudini și conduite, A. Wiker (1971) susținea că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea situației decât prin cunoașterea diferențelor de personalitate. Între timp, lucrurile s-au nuanțat, evidențiindu-se, printre altele, că divergența atitudine/comportament este mult sporită atunci când cerințele situaționale sunt strict definite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în evaluarea consecințelor comportamentului realizat asupra lor înșile, atât a celor directe (beneficii proprii), cât și a celor indirecte (aprobarea comportamentului respectiv de către alții, în special de persoanele semnificative). I. Azjen și M. Fischbein (1980) au elaborat un model al predicției comportamentului, sintetizat aici în figura 2. Acest model al acțiunii planificate sau, oricum, gândite (reasoned action model) a fost acceptat și însușit de mulți psihologi sociali pentru că el combină variabilele cognitive cu cele afective, fiind în același timp destul de simplu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valoare predictivă, indicele de corelație dintre răspunsurile prenatale și comportamentul postnatal fiind de 0,77, deci unul foarte ridicat. Modelul prezentat mizează foarte mult pe intenția comportamentală. Și, într-adevăr, pentru multe acțiuni, răspunsurile indivizilor privind intențiile lor dau o predicție mult mai bună decât complicatele teste de atitudini. Acuratețea predictivă a sondajelor de opinii preelectorale este elocventă. Practica sondajelor a dovedit că întrebarea directă „cu cine vei vota?” are o validitate predictivă pentru votul efectiv mult mai mare decât sofisticatele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obicei oamenii într-o situație specifică (invitația la „o bere”, șansa unei partide de sex, acceptarea sau nu a unei țigări cu „iarbă” etc.) în care ar urma să acționeze. Așa cum, pentru testele psihologice propriu-zise, astăzi se admite numai ideea predicției pe termen scurt (Radu, 1993), tot astfel trebuie să considerăm și validitatea predictivă a datelor furnizate de itemi ce vizează intenția comportamentală. Tocmai de aceea, cu toate că previziuni precise pe termen mediu și lung în materie de conduite individuale și grupale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cum era de așteptat, egocentrismul scăzut este propriu persoanelor ce au ajutat, pe când cele de semn contrar sunt caracterizate de preocupare și absorbție de sine, precum și de competitivitate ridicată. Cu privire la configurația de factori de personalitate care face cele mai bune predicții pentru un comportament prosocial, să notăm că orice cercetare empirică, oricât de rafinat ar controla statistic variabilele puse în joc, este limitată prin faptul că poate omite ab initio unele variabile cu totul relevante în descrierea și explicarea fenomenului respectiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
luat în considerare mai multe variabile prezentate în literatura de specialitate ca buni predictori. Au rămas pe dinafară unele legate de experiențele de viață anterioare, de structura biopsihică, de starea mental-emoțională de moment. Este utopic a crede că putem realiza predicții de mare acuratețe pornind de la un anumit profil standard de personalitate, oricâte variabile ar cuprinde el, și deci oricât de complex și bogat ar fi. Situațiile concrete, contextul comunitar-cultural și alți determinanți conduc la ideea că abordarea trebuie să fie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
R. Byrne (1964), între „represiști” - cei care se apără cognitiv de o amenințare prin evitare, negândind-o sau ignorând-o - și „senzitivi” - cei care se concentrează asupra ei ca problemă serioasă și încearcă să o ia sub control -, el face predicția că aceștia din urmă vor recurge la blamarea victimei (chiar a celei similare ca statut cu ei), dezvoltând mecanisme de autoapărare cognitivă, de genul: „eu m-aș fi ferit”, „aș fi fost mai precaut”. Ipoteza a fost verificată experimental astfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce țin de agresor, victimă și situație. Și, desigur, e vorba despre caracteristici percepute și atribuite. Să subliniem însă că aceste percepții și atribuiri nu sunt pur personale și arbitrare. Dacă ar fi așa, nu am putea avea explicații și predicții. Trebuie să admitem că există un referent real și că există intersubiectivitate. Și, în același timp, în ciuda unei mari varietăți de posibile configurații factoriale ce țin de personalitatea agresorului și a celui agresat, precum și de situație - și cu atât mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
personalitate (și comportament) stabilită de D. Glass (1977) între persoane ce pot fi caracterizate ca foarte competitive, totdeauna grăbite, iritabile și agresive (tipul A) și cele ce nu dețin aceste trăsături (tipul B) este reală și operantă în descrierea și predicția comportamentului agresiv. Persoanele de tip A nu numai că reacționează cu violență supradimensionată la acte minore de provocare (intenționată sau nu), dar sunt înclinate în mai mare măsură decât cele de tip B să inițieze agresivitate atât instrumentală, cât și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trăsături de personalitate). Studiile metaanalitice (însumarea și confruntarea mai multor rezultate ale investigațiilor sistematice) arată că predictorul cel mai bun pentru conduita individului în grup este inteligența, pe baza căreia, dacă o combinăm cu extraversiunea și capacitatea de ajustare, obținem predicții de o și mai mare acuratețe, mai ales în ceea ce privește activismul și popularitatea în grup, precum și probabilitatea de a fi lider (eficient). 3) Sarcina reprezintă factorul principal care generează multiple feluri de legături, dependențe reciproce, schimburi de informații și activități între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determină răspunsuri dominante (cele mai probabile pentru sarcina respectivă). La rândul lor, răspunsurile dominante pot fi corecte și incorecte. Dacă răspunsul este adecvat sarcinii (corect), prezența celorlalți este benefică, dacă nu, ea diminuează sau compromite performanța. Teoria mai face o predicție, indirectă, legată de cea de mai sus, și anume: crește performanța în cazul indivizilor competenți, cu aptitudini și/sau cu experiență - ei angajează răspunsuri dominante corecte -, și scade performanța în cazul celor opuși. Predicția se referă atât la dotarea aptitudinală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
compromite performanța. Teoria mai face o predicție, indirectă, legată de cea de mai sus, și anume: crește performanța în cazul indivizilor competenți, cu aptitudini și/sau cu experiență - ei angajează răspunsuri dominante corecte -, și scade performanța în cazul celor opuși. Predicția se referă atât la dotarea aptitudinală ca atare, cât și la natura sarcinii - sarcină repetitivă sau de învățare. În cel din urmă caz, indiferent de abilitățile personale, performanța în fața altora tinde să fie mai scăzută. O serie de experiențe au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care sunt „normale” și mai puțin interesante. Studii mai extinse, comparative, pe contexte socioculturale diferite, au arătat, bunăoară, că de foarte multe ori grupuri de o înaltă coeziune și cu lideri puternici au luat excelente decizii, fapt ce contrazice considerabil predicțiile lui I. Janis (Taylor, 1994). 4. Liderii și conducereatc " 4. Liderii și conducerea" 4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conduceretc "4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere" Viața grupurilor și colectivităților este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altă parte, așa cum am sugerat, și în mișcări spontane de stradă sau în alte împrejurări se nasc cvasiautomat lideri, emergența nefiind deci de lungă durată. Studiile arată (Taylor et al., 1994) că unul dintre atributele după care putem face bune predicții în legătură cu cine va deveni lider emergent este calitatea de a vorbi mult, dar la obiect (despre scopurile grupului, mijloacele de realizare a lor și soliditatea părerilor celorlalți membri). După impactul pe care îl au asupra vieții colectivităților umane, se discută
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ridicat și de control scăzut și că acela orientat relațional apare mai productiv când controlul e moderat, adică, fie e vorba de o sarcină mai complexă și difuză, fie sarcina e clară, liderul nu are un prea mare prestigiu. O predicție importantă a modelului lui F. Fiedler este că schimbarea gradului de control va determina eficiența în funcție de tipul de orientare. Într-adevăr, s-a constatat că, de exemplu, pe măsură ce în grupele de infanterie comandantul câștiga în prestigiu (căpătând experiență în instrucție
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mică și similaritatea mai mare, cu atât caracterizarea este mai favorabilă - cazul moldovenilor și ucrainenilor - și, cu cât amenințarea și similaritatea sunt mai mari, cu atât evaluarea după cele patru caracteristici este mai puțin favorabilă - cazul georgienilor. Aceste rezultate nuanțează predicțiile teoriei identității clasice, care, contrazicând la rândul ei unele asumpții ale ipotezei contactului, afirma că, atunci când membrii unui in-group constată anumite similarități cu cei ai out-group-ului, se vor simți lezați în stima de sine și, prin urmare, vor defavoriza și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în alegeri pe baza sondajelor preelectorale este un exemplu elocvent. În SUA, în intervalul 1972-1984, deviația rezultatelor sondajelor preelectorale față de rezultatul urnelor a fost numai de 1,2% (apud Chelcea, 1993). Și la noi în țară, institutele specializate au realizat predicții electorale bune. Alcătuirea unui chestionar reușit, mai ales atunci când este vorba despre unul complex, este mai mult o chestiune de artă decât de știință, neexistând rețete și reguli precise. Bunul-simț și experiența de cercetare practică au sedimentat însă câteva condiții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]