KorAP: Find »[drukola/base=predicativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...49 >

1,214 matches

Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796

pozițiile argumentale (mai ales în cea de complement sau de subiect al unui verb pasiv, corespunzător complementului direct din construcția activă). Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a Uniunii Europene [nume predicativ; grupul include un genitiv] Dintre acestea pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
direct din construcția activă). Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a Uniunii Europene [nume predicativ; grupul include un genitiv] Dintre acestea pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat] (S. Popescu, Geografie: 6) [funcții] de nutriție prin care se realizează schimb de materie și energie cu

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în poziții sintactice argumentale sau predicative (vezi mai multe ex. ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută ce înseamnă [subiect] (IV: 332) Mai scădeți un zece la sută, acolo [complement direct] (idem: 327) Asta ar fi așa, un una la

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută ce înseamnă [subiect] (IV: 332) Mai scădeți un zece la sută, acolo [complement direct] (idem: 327) Asta ar fi așa, un una la un milion șansă [nume predicativ] (IVLRA: 56 și în CLRA). Construcția este, probabil, rezultatul unei recategorizări și anume al schimbării statutului categorial al articolului nehotărât, prin degramaticalizarea acestuia în vecinătatea numeralului 3. 2.4. Modificatori cu semnificație cantitativă Anumite adjective se aseamănă semantic cu termenii

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

ești și unde ne-am văzut prima oară? (Filimon). 5. tranz. (complementul indică texte, cărți) a parcurge cu ochii pentru a lua cunoștință de cele scrise: Miron Costin... văzuse mii de vechi crisoave domnești (Hasdeu). 6. refl. (cu determinări elemente predicative suplimentare introduse prin prepozițiile la, cu, în) A fi, a se găsi sau a ajunge (pe neașteptate) într-o anumită situație: Boiarii și țara, văzându-se într-atâta nevoie, le căuta să-l urască și să fugă de la dânsul (R.

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
propoziții non-finite Verbul a vedea admite, restrâns, realizarea obiectului direct ca propoziție infinitivală cu marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Predicația secundară (supărat, cântând) descrie o stare temporară a argumentului din poziția obiectului direct al verbului matricial: L-am văzut [[pe Ion]OD supărat ]. L-am auzit [[pe Ion]OD cântând la pian] . Poziția predicatului secundar (PS) este o poziție predicativă nonmatricială, care se formează în urma unor reorganizări sintactice de suprimare a operatorului copulativ sau pasiv, a morfemelor de mod și timp, a complementizatorilor, și de avansare a subiectului predicatului secundar din subordonată în regentă pentru marcarea cazuală 112. Predicatul secundar

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că țipă]/(137') [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare: construcțiile care conțin în subordonată verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a plânge etc.) redau percepții directe, în timp ce structuri ca (137') redau indirect un mesaj verbal: Îl aud √ spunând [că nu a mai fost pe-

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
concreți, fizici, sau abstracți. Un context ca (138') poate fi reformulat ca: (139) Observ/Trag concluzia (privindu-l, ascultându-l, gândindu-mă la ce spune etc.) că nu mai are are niciun interes pentru ce face. 4.4.7.2. Predicativa secundară poate fi introdusă prin complementizatorul să. Tiparul se actualizează în prezența verbului a vedea cu sensul "a-și imagina", exprimând percepția unui eveniment ireal (140), și în prezența verbului a auzi, care poate exprima percepții directe, atunci când în subordonată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la ei vs *Nu l-am auzit dormind după-masa. 4.4.7.3. Conectori ai predicativelor secundare după verbele de percepție sunt și adverbele sau pronumele relative. Tipurile de relații semantice exprimate de verbele de percepție în aceste structuri sunt comune cu cele discutate anterior, în legătură cu tiparul [verb de percepție + conectori relativi] (vezi supra, 4.2

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai multe situații în ce privește realizarea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai multe situații în ce privește realizarea poziției numelui predicativ 146 (a-f) : (a) În poziție predicativă, sunt autorizate și adjectivul, și adverbul corespondent 147: (232) Mâncarea arată delicioasă. (www.locomania.ro) (233) Mâncarea arată absolut delicios. (www.haisagatim.ro) Variația adjectiv-adverb pare a fi legată de anumite distincții semantice

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai multe situații în ce privește realizarea poziției numelui predicativ 146 (a-f) : (a) În poziție predicativă, sunt autorizate și adjectivul, și adverbul corespondent 147: (232) Mâncarea arată delicioasă. (www.locomania.ro) (233) Mâncarea arată absolut delicios. (www.haisagatim.ro) Variația adjectiv-adverb pare a fi legată de anumite distincții semantice. Adjectivul este orientat către referentul din poziția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
aspect), în timp ce adverbul focalizează nominalul încorporat în verb, deci predicația verbală, adică aspectul mâncării (mâncarea arată delicios "mâncarea are aspect delicios"). În puține contexte variația adjectiv-adverb atrage o specializare semantică clară: (234) Ioana arată îndrăzneață/îndrăzneț. În contextul cu nume predicativ realizat adverbial, citirea subiacentă este "poartă haine moderne, nonconformiste, provocatoare", în timp ce în varianta cu predicație adjectivală, citirea prototipică este "are o atitudine care o califică drept îndrăzneață". Acest fenomen nu este regulat, ci ține de o anumită evoluție semantică pe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în varianta cu predicație adjectivală, citirea prototipică este "are o atitudine care o califică drept îndrăzneață". Acest fenomen nu este regulat, ci ține de o anumită evoluție semantică pe care au suferit-o termenii din contextul dat. (b) În poziția predicativă este autorizat doar adverbul. Situația pare să se limiteze doar la adverbele cu sens superlativ, caracterizate prin vag subiectiv, exprimând aprecieri pur personale: (235) Ioana arată copleșitor/*copleșitoare. →"Aspectul fizic al Ioanei este copleșitor." ≠ "Ioana este copleșitoare." (236) Mâncarea arată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
doar la adverbele cu sens superlativ, caracterizate prin vag subiectiv, exprimând aprecieri pur personale: (235) Ioana arată copleșitor/*copleșitoare. →"Aspectul fizic al Ioanei este copleșitor." ≠ "Ioana este copleșitoare." (236) Mâncarea arată minunat/jalnic/interesant/*minunată/jalnică/interesantă. (c) În poziția predicativă nu este autorizat decât adjectivul (prototipic sau participial); adjectivele din aceste construcții nu au o pereche adverbială: (237) Mama arată obosită. (238) Ioana arată bătrână în poza asta, dar (238') Maria arată bătrânicios. Sunt situații în care, deși există o

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sens și se folosește foarte limitat (adverbul gras din exemplul de mai jos poate califica doar o predicație de tipul a mânca): (239) Ioana arată grasă în poza asta. (239') *Ioana arată gras. vs (239'') Mănâncă gras. În poziția numelui predicativ pot apărea, pe lângă adjective care exprimă proprietăți vizuale sau detectabile vizual, și termeni care nu exprimă trăsături recognoscibile vizual. În exemplul Mâncarea arată delicioasă, delicioasă desemnează o trăsătură caracteristică, în mod prototipic, proprietății nominale gust. În aceste cazuri se produce

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mod prototipic, proprietății nominale gust. În aceste cazuri se produce un anumit tip de sincretism: a fi delicios nu presupune doar a avea gust bun, ci și a avea aspect plăcut sau alte trăsături conotate pozitiv. Adjectivele din poziția numelui predicativ pot exprima și proprietăți psihice: (240) Ioana arată veselă/supărată/îngândurată. În astfel de contexte, se exprimă o percepție indirectă, dat fiind că adjectivele din exemplele de mai sus codează stări interioare care numai opțional au reflex în plan fizic

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
stări interioare care numai opțional au reflex în plan fizic. Așa se explică posibilitatea construirii unui enunț ca: (241) Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
enunț ca: (241) Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și numele predicativ al verbului a arăta. Sunt admise: (a) adjectivul (253) și adverbul (254), în variație: (253) Vocea lui sună prea pițigăiată și prea de copil. (www.tpu.ro) (254) Trebuie să recunosc și că mi se pare amuzant faptul că o

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de percepție. Am

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
151-169. Pană Dindelegan 1974 = Gabriela Pană Dindelegan, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina Popușoi, Structuri sintactice ale limbii române cu element predicativ suplimentar, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Pustejovsky 1995 = James Pustejovsky, The Generative Lexicon, Cambridge, Massachussets, MIT Press. Rizzi 2003 = Luigi Rizzi, Comparative Syntax and Language Acquisition, London, Routledge. Rosch 1973 = Eleanor Rosch, "Natural categories", în Cognitive Psychology

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
din propoziția redusă în propoziția matrice. 112 Vezi interpretarea și terminologia din GALR II (2008: 194; 301-306). 113 În tipologia lui Carlson (1980), stage-level predicate. 114 Această distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu predicativ suplimentar accidental și verbe cu predicativ suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
112 Vezi interpretarea și terminologia din GALR II (2008: 194; 301-306). 113 În tipologia lui Carlson (1980), stage-level predicate. 114 Această distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu predicativ suplimentar accidental și verbe cu predicativ suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]