1,452 matches
-
apariția problemelor și sexul respondentului indică faptul că femeile resimt mai des tensiunile în cuplu, sau sunt mai dispuse să le mărturisească intervievatorului. Apariția problemelor în cuplu este dificil de explicat prin intermediul variabilelor din baza de date, modelul neavând putere predictivă. Totuși, variabilele care sunt asociate semnificativ cu o relație tensionată sunt într-adevăr cele legate de starea materială - precum dotarea gospodăriei, evaluarea subiectivă a situației materiale - dar și cele legate de structura gospodăriei: numărul total de membri precum și numărul membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau cu părinții 0.15 0.51 1.17 Număr membri în gospodărie + 0.02 0.02 1.02 Număr membri plecați temporar (pentru mai mult de 6 luni) din localitate + 0.22 0.04 1.25 Regresie logistică. Puterea predictivă anterioară și cea ulterioară modelului sunt similare (87%). Marginalitatea socială, sărăcia și acceptabilitatea pretendenților Criteriile de acceptare în familie a unui pretendent care îndeplinește condiția sine-qua-non a iubirii ne oferă informații adiționale asupra filozofiilor de viață ale respondenților în ceea ce privește căsnicia
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
efectului sinergic al acestuia cu barbituricele și datorită posibilei confuzii de diagnostic În fazele inițiale ale intoxicației. 2. Concentrația plasmatică de barbiturice este utilă În stabilirea diagnosticului pozitiv și deferențial, În urmărirea evoluției sub tratament, dar nu reprezintă un element predictiv al duratei sau severității intoxicației. 3. Tratamentul intoxicației cu barbiturice este predominant suportiv. 4. Măsurile de decontaminare și grăbirea eliminării toxicului se instituie după stabilizare hemodinamică și respiratorie. 53 5. Diureza alcalină nu este necesară În caz de intoxicație cu
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
pot mima infarct miocardic sau sdr. Brugada. 68 Blocuri atrio-ventriculare. Tulburări de conducere intraventriculară: QRS > 0,12 +/aspect de bloc de ramură (situațiile cele mai frecvente). Tulburări de ritm ventriculare: torsada vârfurilor (rar). * Aspectele electrocardiografice s-au dovedit a fi predictive pentru evoluția clinică și ghidează abordarea terapeutică a intoxicației cu ADT: a) Durata QRS de 100 ms este referențial evolutivo-terapeutic pentru intoxicațiile cu ADT: QRS < 100 ms are semnificația unui risc redus de tulburări disritmice miocardice. QRS > 100 ms = risc
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
sunt asociate cu o sarcină sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți în timpul studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență alți factori de risc de recidivă, factori clinici pe de o parte: severitatea primului episod și prezența simptoamelor psihotice în timpul acestui episod, dar și factori socio-demografici: o
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SPRE O AFECȚIUNE BIPOLARĂ (vezi de asemenea capitolul 7) Pentru Strober și Carlson (1982), 20% dintre adolescenții care au prezentat un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înaintea pubertății: în eșantionul lor, nici un subiect deprimat în perioada prepubertară nu prezintă tulburare bipolară la vârsta adultă, în timp ce acest lucru se întâmplă la cinci subiecți din douăzeci și doi din grupul de deprimați post-pubertari. Importanța practică a determinării factorilor predictivi ai afecțiunii bipolare la adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descrise. Astfel, pornind de la experiența clinică personală sau de la studiul de caz publicat, unii autori au propus dacă nu criterii, cel puțin elemente de orientare. Pentru Carlson și Strober (1982), în cazul unei depresii a adolescentului putem identifica următoarele elemente predictive ale afecțiunii maniaco-depresive: - debutul rapid al simptoamelor cu o lentoare psihomotorie clară și o dispoziție congruentă comportamentelor psihotice; - antecedentele familiale; - schimbarea dispoziției indusă prin tratament antidepresiv. În același mod, Halfon, Dugas și colab. (1986) analizează retrospectiv simptomatologia a 21 de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
predicția unui astfel de risc de recidivă (Bille-Brahe și Schmidtke, 1995; Moutia și colab., 1995; Reifman și Windle, 1995; McKeown și colab., 1998), sau nu consemnează decât elemente puțin convingătoare (Lewinsohn și colab., 1994: o depresie majoră ar fi moderat predictivă; Wichstrom, 2000: persistența ideilor suicidare după prima tentativă). Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au decedat, procentul fiind mult mai ridicat la băieți (8,7%) decât la fete (1,2%). Riscul global de deces anual prin sinucidere sau moarte violentă este astfel multiplicat de douăzeci de ori în raport cu subiecții de aceeași vârstă. Printre factorii predictivi ai unei evoluții letale sunt reperați, în afara sexului masculin, existența unei stări psihotice (diagnosticate la 6% dintre subiecți în momentul tentativei de suicid) și gravitatea intenționalității suicidare. Aceste cercetări indică foarte bine gravitatea potențială a unor tentative de suicid în
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deși relația devine mai puțin evidentă odată cu înaintarea în vârstă. Fibrinogenul, lipoproteina (Lp)a, markerii afectării endoteliale sunt factori de risc asociați infarctelor cerebrale silențioase la hipertensivul vârstnic (83). Anevrismele Bouchard coexistă cu HTA la 43,2% dintre vârstnici, asociere predictivă pentru AVC hemoragice (84). Interesantă este și frecventa asociere a complicațiilor cerebrovasculare cu afectarea funcției renale (nivelul microalbuminuriei, creatininei serice), probabil consecința modificării hemodinamicii locale prin creșterea locală a presiunii pulsului (85). Majoritatea studiilor susțin beneficiul reducerii TAS, redu - cerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
impresii și puncte de vedere, care are loc între candidat și potențialul angajator. De obicei, la interviu participă un singur candidat o dată, dar numărul de intervievatori poate fi diferit (unul, doi sau o comisie de intervievare). Luând în considerare validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor trecute au un nivel de validitate mai mare decât întrebările bazate pe o orientare prospectivă (.51 vs. .39) iar validitatea concurentă a interviurilor este mai mare decât validitatea predictivă a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la post măsoară factorii cognitivi cum ar fi: abilitățile cognitive (Huffcutt, Roth și McDaniel, 1996), cunoașterea tacită (Harris, 1998) sau cunoașterea postului pe când interviurile
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
suntem atenți și la alte aspecte, cum ar fi comportamentul non-verbal. Teste psihologice Testul psihologic este o procedură sistematică folosită pentru compararea comportamentului a două sau mai multe persoane (Pitariu și Albu, 1996). Un test are o valoare diagnostică sau predictivă atunci când el este capabil să servească drept indicator al unui anumit aspect comportamental (Pitariu, 1983). Încă de la începutul cercetărilor în domeniul selecției de personal, testarea abilităților cognitive generale a fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abilităților cognitive generale a fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția candidații la un post și de a prezice performanța în muncă. Evaluarea abilităților specifice (cum ar fi componente ale abilităților cognitive generale) nu cresc puterea predictivă a testării abilităților cognitive generale, așa cum arată studiile recente (Olea și Ree, 1994; Ree, Earles și Teachout, 1994). Testele clasice de evaluare a abilităților s-au concentrat pe diferite competențe individuale care scot în evidență inteligența subiectului. Acești factori, denumiți
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la test vor fi ulterior corelate cu cele mai recente evaluări ale performanței. Dacă cele două corelează, putem afirma că scorurile predictorului, la momentul candidării la un post, prezic performanța ulterioară, în slujba respectivă. În cazul unui design de validitate predictivă, predictorul este măsurat înaintea criteriului. Unui eșantion de candidați la post i se poate face evaluarea predictivă. Apoi, vor fi angajați și, după ceva timp, sunt din nou evaluați asupra predictorului și criteriului sau criteriilor. Intervalul de timp dintre evaluările
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
putem afirma că scorurile predictorului, la momentul candidării la un post, prezic performanța ulterioară, în slujba respectivă. În cazul unui design de validitate predictivă, predictorul este măsurat înaintea criteriului. Unui eșantion de candidați la post i se poate face evaluarea predictivă. Apoi, vor fi angajați și, după ceva timp, sunt din nou evaluați asupra predictorului și criteriului sau criteriilor. Intervalul de timp dintre evaluările asupra predictorului și criteriului poate fi de luni sau de ani. Scorurile predictorilor vor fi corelate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
criteriului pentru a se vedea dacă predictorul poate da informații despre scorurile ulterioare obținute pentru criteriu. Dacă pot fi prezise performanțele ulterioare, putem avea suficientă încredere în predictor ca un instrument valid de selecție. S-ar putea spune că designul predictiv este superior celui concurent în validarea predictorilor din cauză că designul predictiv testează predictorul pe candidații la post și nu pe angajații care au fost selectați și instruiți. Deoarece predictorul este utilizat la nivelul candidaților, ar trebui să crească șansele generalizării. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
despre scorurile ulterioare obținute pentru criteriu. Dacă pot fi prezise performanțele ulterioare, putem avea suficientă încredere în predictor ca un instrument valid de selecție. S-ar putea spune că designul predictiv este superior celui concurent în validarea predictorilor din cauză că designul predictiv testează predictorul pe candidații la post și nu pe angajații care au fost selectați și instruiți. Deoarece predictorul este utilizat la nivelul candidaților, ar trebui să crească șansele generalizării. Cu toate acestea, cercetările au arătat că cele două design-uri
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
predictorilor. Coeficienții de validitate, respectiv corelația obținută între scorurile predictorilor și ale criteriilor, sunt aproximativ la fel în studii care folosesc ambele tipuri de design (Schmitt, Gooding, Noe și Kirsch, 1984). Acest fapt este în avantajul organizațiilor pentru că design-urile predictive necesită prea mult timp pentru a fi realizate și ar trebui să se aștepte un an după obținerea scorurilor la predictori pentru a obține scorurile la criteriu. Mai mult, pentru unele organizații ar putea dura luni sau ani până când sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proaspăt angajat pe postul de manager financiar. BIBLIOGRAFIE Barrick M.R., Mount, M.K. (1991). The Big Five personality dimensions and job performance: a meta-analysis, Personnel Psychology, 44, 1-26 Barrick M.R., Mount, M.K. (1996). Effects of impression management and self-deception on the predictive validity of personality constructs. Journal of Applied Psychology, 81, 261-272 Bernadin, H.J., Beatty, R. (1984). Performance appraisal: assessing human behavior at work, Boston, Kent publ, Bliesener, T. (1996). Methodological moderators in validating biographical data in personnel selection, Journal of Occupational
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Journal of Selection and Assessment, 8, 77-84 Index de termeni planificarea resurselor umane recrutare percepția candidaților selecție analiza muncii criteriu performanță în sarcină contextuală predictori metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității integrare în organizație potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Capitol 5 TEHNICI ȘI METODE ÎN EXAMINĂRILE PSIHOLOGICE Florin Sava Moto: Numai tâmplarii nepricepuți își blestemă uneltele (Anonim) CUPRINS 5.1. Tipuri de tehnici utilizate în
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
compară noul instrument cu alte modalități de evaluare existente deja și care sunt percepute ca măsurători fidele ale constructului. Există mai multe strategii de acțiune pentru a demonstra validitatea relativă la criteriu. Una dintre cele mai cunoscute forme este validitatea predictivă. Aceasta presupune urmărirea în timp a subiecților testați. Prin analiza de regresie se poate stabili apoi în ce măsură persoanele care au obținut un rezultat ridicat la noul test construit au comis mai multe nereguli. Dacă acest lucru se confirmă proba construită
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
urmărirea în timp a subiecților testați. Prin analiza de regresie se poate stabili apoi în ce măsură persoanele care au obținut un rezultat ridicat la noul test construit au comis mai multe nereguli. Dacă acest lucru se confirmă proba construită are validitate predictivă. Această strategie de validitate are o importanță capitală pentru psihologia muncii și organizațională deoarece procesul de selecție profesională, presupune tocmai acest lucru, și anume, găsirea unor probe sau tehnici de evaluare prin care să fie selectați candidații potriviți pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a stabili validitatea concurentă este nevoie să aplicăm cel puțin încă o probă care măsoară tendința spre încălcarea regulilor. În cazul în care nu există sau nu dispunem de un alt instrument de măsurare ne putem încrede doar în validitatea predictivă a testului construit. A treia strategie de estimare a validității relative la criteriu este validitatea retrospectivă, care este o reflecție a strategiei predictive. Ea poate fi apreciată numai dacă există o statistică anterioară cu privire la criteriul evaluat. De pildă, dacă compania
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]