2,445 matches
-
vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie etc. În cadrul derivării sunt valorificate diferite tipuri 61 de sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda etc. (b) Compunerea constă în formarea de cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. (sinonimie stabilită între două sau mai multe expresii); * sinonime lexico-frazeologice: băgare de seamă atenție, din cauză că deoarece (sinonimie stabilită între un cuvânt și o expresie); * sinonime prefixale: a reciti a răsciti, necompetent incompetent (sinonimie stabilită între componente ale cuvintelor aici, prefixe); * sinonime sufixale: floricică floricea (sinonimie stabilită între componente ale cuvintelor aici, sufixe). * la nivel morfologic sinonime morfologice: va pleca o să plece are să plece o pleca a pleca; foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
procent de 25%; conjuncțiile coordonatoare adversative dar și însă, sinonime, actualizate consecutiv în același enunț se constituie într-un pleonasm: dar însă; folosirea unui cuvânt împrumutat, urmat de "traducerea" acestuia after-party după petrecere reprezintă un pleonasm; un cuvânt derivat cu prefix urmat de un altul care reia sensul adus de prefix cuvântului inițial generează, de asemenea, un pleonasm: comesean cu mine etc. Unele structuri pleonastice au căpătat, în uz, valoare stilistică, nemaifiind considerate de vorbitorii obișnuiți (nespecialiști) de limbă română drept
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
actualizate consecutiv în același enunț se constituie într-un pleonasm: dar însă; folosirea unui cuvânt împrumutat, urmat de "traducerea" acestuia after-party după petrecere reprezintă un pleonasm; un cuvânt derivat cu prefix urmat de un altul care reia sensul adus de prefix cuvântului inițial generează, de asemenea, un pleonasm: comesean cu mine etc. Unele structuri pleonastice au căpătat, în uz, valoare stilistică, nemaifiind considerate de vorbitorii obișnuiți (nespecialiști) de limbă română drept greșeli de exprimare; este vorba despre așa-numitele "pleonasme tolerate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nediferențiat, galben-pai, așadar, de prin, aprozar, C.F.R., imoral, Ștefan Gheorghidiu. Exemplificați: * un substantiv format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -iș; * un substantiv provenit din pronume prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu un prefixul negativ a-; * un cuvânt format prin compunere prin abreviere; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ar; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul -dez; * un verb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un substantiv provenit din pronume prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu un prefixul negativ a-; * un cuvânt format prin compunere prin abreviere; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ar; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul -dez; * un verb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică; * un cuvânt format prin conversiune de la adjectivul util; * un adjectiv format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -iță
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică; * un cuvânt format prin conversiune de la adjectivul util; * un adjectiv format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -iță; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul de-; * un cuvânt format prin conversiune de la interjecția of; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul bun; * un adverb provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin conversiune de la interjecția of; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul bun; * un adverb provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ in-; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul bun; * un adverb provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ in-; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ime; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul nor; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ăriș; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția fâș; * o prepoziție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele personal eu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic co-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul aproape; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ic; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul tânăr; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -el; * un cuvânt format prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ic; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul tânăr; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -el; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele oarecare; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ ne-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -uliță. * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ice; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul sănătate; * un adjectiv format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sufixul care indică o însușire -esc; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul contra; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul grație; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -os; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantivul grație; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -os; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]