1,676 matches
-
-l”, I-II, București, 1993; Moartea m-a bătut pe umăr, București, 1993; „Spion” prin arhive secrete, București, 1993; Moartea mirosea a Christian Dior, București, 1997; Noiembrie însângerat, București, 2000. Traduceri: Kertapati Rukiah, Scrisori din munți, București, 1963; Vasili Ajaev, Preludiul vieții, București, 1964; Vasili Axionov, Bilet spre stele, București,1966; Iuri Bondarev, Tăcerea, București, 1968. Repere bibliografice: Eugenia Tudor, Figura scumpă a unor luptători eroici, GL, 1954, 34; Valeriu Râpeanu, Pe marginea volumelor „Urmele” și „Jurnal de front”, VR, 1955
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
la Camil Petrescu în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. În roman se discută filosofie, se cimentează prietenii, se creionează tablouri idilice și scene mondene. O secvență aventuroasă - trecerea Dunării noaptea, cu lotci, în misiune de recunoaștere - e preludiul contracarării erosului prin tragic. Comăneșteanu, Milescu și maiorul Șonțu participă la atacul asupra redutei Grivița și își pierd viața. Moartea lui Milescu încununează un eroism funciar, impresionant prin manifestările lui autodisimulative. Relatarea întâmplărilor petrecute pe front, pe parcursul câtorva zile din
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
III, 216-217; Raicu, Structuri, 168-184; Alexandru Raicu, Luminile oglinzilor, București, 1974, 256-283; Cristea, Un an, 49-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 570-577, 655-656; Felea, Secțiuni, 127-130, 398-400; Petroveanu, Traiectorii, 126-132; Barbu, O ist., 49-52; Dorcescu, Metafora, 141-145; Piru, Poezia, I, 128-144; Ștefănescu, Preludiu, 18-22; Manu, Eseu, 18-42; Simion, Scriitori, I (1978), 89-100; Grigurcu, Poeți, 154-157; Ruja, Valori, 11-17; Lit. rom. cont., I, 325-332; Piru, Ist. lit., 431-432; Călinescu, Ist. lit. (1982), 945-946; Radu Petrescu, Meteorologia lecturii, București, 1982, 229-261; Petre Stoica, Amintirile unui
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Micu, „Gândirea”, 604-610; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 201-220; Zaciu, Lecturi, 164-172; Zalis, Tensiuni, 49-55; Balotă, Universul, 64-92; Pop, Transcrieri, 183-188; Raicu, Critica, 172-176; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 5-12; Cristea, Arcadia, 183-188; Ionescu, Artă, 86-155; Ștefănescu, Preludiu, 116-124; Ovidiu Ghidirmic, Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită, Craiova, 1977; Baltag, Polemos, 93-98, 115-118, 145-150; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 60-69; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 7-15; Micu, Lecturi, 142-147; Nițescu, Poeți, 5-20; Ungureanu, Contextul, 167-201; Vaida, Mitologii
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Poezie, 35-40; Piru, Poezia, II, 172-190; Ungheanu, Arhipelag, 248-250; Zalis, Tensiuni, 163-171; Raicu, Critica, 317-319; Sorina Bălănescu, Boris Pasternak în traducerea lui Marin Sorescu, AUI, filologie, t. XXII, 1977; Cocora, Privitor, II, 256-258, III, 108-113; Felea, Aspecte, I, 33-40; Ștefănescu, Preludiu, 89-96; Dimisianu, Opinii, 116-121; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 150-158; Iorgulescu, Scriitori, 142-147; Negrici, Figura, 136-164; Nițescu, Poeți, 181-196; Regman, Explorări, 106-120, 258-271; Stănescu, Jurnal, I, 185-191; Băileșteanu, Abside, 129-195; Grigurcu, Poeți, 344-353; Cristea, Faptul, 123-127; Lit. rom
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
globală posibilă prin transformarea tehnologică a industrialismului modern” (1815-1917); d) consolidarea acestei economii mondiale capitaliste din 1917 până astăzi (cu tensiunile „revoluționare” pe care această consolidare le-a provocat). Analiza începe cu examinarea „marii crize” pe care Wallerstein o asimilează „preludiului medieval”. El examinează principiile componente ale sistemului (de atunci): a) pământul; b) proprietatea; c) veniturile; d) clasele de bază (seniorii, țăranii și funcționarii, comercianții, militarii); e) statul și imperiile; f) lumile (chineză, mediteraneeană, nordică etc); g) economiile mondiale; h) tehnologiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
M. Sendrail, A. Laignel-Lavastine, J. Vinchon, J. Lhermitte, M. Ristich de Groote). O altă formă de psihoză colectivă menționată istoric este reprezentată de epidemiile convulsionare (coreomania, tarantula, săltăreții) din secolul al XVI-lea și al XVII-lea. Ele au constituit preludiul manifestărilor de isterie colectivă. Posedații convulsionari se caracterizează prin natura contagioasă a convulsiilor, senzații cenestopatice penibile cu localizare predominant utero-genitală, halucinații sau „viziuni” mistice, crize de nimfomanie și extaz, stări de angoasă (epidemiile de la Loudun și cele de la Saint-Medard etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară 226 12.11. Produsele curriculare moderne 228 12.12. Microproiectul pedagogic ca produs curricular modern 232 Note și referințe bibliografice 232 Capitolul XIII. Preludii la simfonia curriculară postmodernă 235 13.1. Antimodernismul 235 13.2. Eșecul științei pozitive a curriculumului 237 13.3. Viziuni și modele curriculare bizare 238 13.4. Nașterea „curentelor curriculare distructive” 240 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hermes este silit să intervină preventiv pentru a-l salva pe Ulise. El îi oferă un leac misterios, un pharmakos conținut de o iarbă, moly; antidotul hermetic împotriva vrăjilor kirkeice pare a fi produs de o știință ocultă a vieții - preludiu al misteriilor orfice și eleusine. Esența salvării este, și de această dată, asigurarea memoriei și a neuitării (a)-lhvqeia), a adevărului. Spre deosebire de tovarășii săi vrăjiți și transformați în porci, Ulise nu își pierde cunoștința, nu este adormit de vrajă. Aptitudinea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt publicate în mai multe numere ale Buletinului învățământului militar, care circulă exclusiv în cadrul Armatei României. Aspectele pedagogice au fost expuse în I. Jinga și E. Istrate, Manual de pedagogie, ALL, București, 2006, capitolul „Conținutul învățământului”. Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Preludii la simfonia curriculară postmodernătc "Preludii la simfonia curriculară postmodernă" 13.1. Antimodernismultc "13.1. Antimodernismul" Intrarea postmodernismului în disputele curriculare moderne a fost pregătită de o mișcare deloc timidă, dar care n-a intimidat pe nimeni: antimodernismul anilor ’60. Am
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numere ale Buletinului învățământului militar, care circulă exclusiv în cadrul Armatei României. Aspectele pedagogice au fost expuse în I. Jinga și E. Istrate, Manual de pedagogie, ALL, București, 2006, capitolul „Conținutul învățământului”. Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Preludii la simfonia curriculară postmodernătc "Preludii la simfonia curriculară postmodernă" 13.1. Antimodernismultc "13.1. Antimodernismul" Intrarea postmodernismului în disputele curriculare moderne a fost pregătită de o mișcare deloc timidă, dar care n-a intimidat pe nimeni: antimodernismul anilor ’60. Am exagera afirmând că antimodernismul curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe valorile practicii și ale adevărului rațional. Alte orientări luau în considerare valori diferite; de exemplu, valorile democrației, ale vieții ca trăire unică și irepetabilă sau ale „umanismului”. S-au propus astfel câteva teorii curriculare insolite care păreau a fi preludiul unei noi simfonii. 13.3. Viziuni și modele curriculare bizaretc "13.3. Viziuni și modele curriculare bizare" Eșecul curriculumului pozitiv a dat naștere unor vise și proiecții curriculare ciudate. Lucrarea din 1964 a lui Broudy, Smith și Burnett, Democracy and
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în amurg, București, 1996; Pulberi de stele, București, 1996; Cu stelele-n palmă, București, 1997; Lacrimi de stea, București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998; Floare de colț, București, 1998; Iluminări, București, 1998; Preludii, București, 1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Florin Burtan, „Albastrele ninsori”, „Teleormanul”, 1996, 1687; Cristea, Teleorman, 151; Victoria Ana Tăușan
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
Limba păsărilor, București, 1994; Chipuri și măști ale tranziției, București, 1996; Transformări, inerții, dezordini: 22 de luni după 22 decembrie 1989 (Andrei Pleșu și Petre Roman în dialog cu Elena Ștefoi), Iași, 2002; Despre îngeri, București, 2003. Ediții: Eugen Schileru, Preludii critice, pref. edit., București, 1975; Constantin Noica, Jurnal de idei, București, 1990 (în colaborare cu Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu și Sorin Vieru); Mircea Eliade, Drumul spre centru, București, 1991 (în colaborare cu Gabriel Liiceanu); Nikolai Berdeaev, Sensul creației, tr. Anca
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
tonul devine mai ironic: „De-acum se lasă iarăși pâclă deasă/ Și ca o babă-n haine de mireasă,/ Cu trena lungă încâlcită-n spini,/ Se plimbă toamna prin grădini/ [...] Pe stradă trece-un mort calic,/ Vântul merge după dric” (Preludiu de toamnă). Deseori imaginile rezultă din asociații mai cutezătoare: „Și-atârnă noaptea zdrențele pe ramuri,/ Își bagă luna nasul bleg pe geamuri; Strivit în pumni de nouri, cerul des/ Îngenunchează mohorât pe zări/ Și drumul singur rătăcit pe șes/ Se-
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Liviu Leonte, O panoramă a liricii actuale, CRC, 1976, 13; Liviu Petrescu, „Poezia românească contemporană. 1950-1975”, ST, 1976, 3; Iorgulescu, Al doilea rond, 27-37; Valentin F. Mihăescu, Autoritatea criticului, LCF, 1977, 37; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 129-149; Ștefănescu, Preludiu, 239-243; Mircea Anghelescu, „Istoria literaturii române de la origini până la 1830”, LL, 1978, 2; Ardeleanu, Mențiuni, 253-262; Baltag, Polemos, 126-133; Dimisianu, Opinii, 206-215; Regman, Explorări, 29-39; Simion, Scriitori, I, 704-713; Stănescu, Jurnal, I, 246-249; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 275-284
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
vine persiflarea lirismului prin ludic sau prin „tifla” și poanta seacă: „Am dat lumea de-a dura în cer/ ca o minge din vale în vale./ / Am luat omul de ciuf, de mâner,/ Acum e călare pe soare...”. Dar adevăratul preludiu la prestația din următoarele două decenii este o Baladă din 16 februarie, închinată grevelor ceferiste din 1933 și lui Vasile Roaită, „mucenicul” „fâlfâind în loc de flamură” pe sirena uzinei. Îndată după aplicarea dictatului jdanovist asupra literaturii ca „armă” de agitație și
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II, 98-100, 252-255; Ungureanu, Proza rom., I, 310-322; Rotaru, O ist., III, 682-687; Ștefănescu, Prim-plan, 160-166; Cosma, Romanul
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
posedă însă, de la început, trăsături ce o particularizează. Realismul aspru, rebrenian, încorporează, prin crearea atmosferei, un lirism mai intens și mai subtil decât în scrierile lui Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, sensurile celor mai rezistente narațiuni concentrându-se în simboluri. Preludii ale creației romanești majore a lui P. includ nu atât povestirile din culegerea Fuga și romanul Vara oltenilor (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor), îndatorate schematismului din epocă, cât unele nuvele. O caracteristică a acestora e dilatarea percepției realului până la fabulos și
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I, 41-46, II, 27-30, 135-140; Călinescu, Perspective, 48-52, 59-63; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 163-197; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 117-153; Braga, Destinul, 101-105; Mancaș, Teatrul
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Desai, Țipătul păunului, pref. trad., București, 1966; Oscar Wilde, Prințul fericit și alte nuvele, București, 1966; Carlo Collodi, Aventurile lui Pinocchio, București, 1967; Henry James, Daisy Miller, pref. Sorin Alexandrescu, București, 1968, O coardă prea întinsă, București, 1991; Katherine Mansfield, Preludiu, București, 1969, Garden Party, București, 2002; Nathaniel Hawthorne, Casa cu șapte frontoane, pref. trad., București, 1969; D. H. Lawrence, Fii și îndrăgostiți, București, 1971, Fata pierdută, București, 1978, Șarpele cu pene, București, 1989, Amantul doamnei Chatterley, București, 1991; Virginia Woolf
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
înălțați grinda acoperișului, București, 1998; Russell Banks, Deriva continentelor, postfață Ștefan Stoenescu, București, 1999; Nadine Gordimer, Nimeni alături de mine, București, 2000; Daniel Boorstin, Căutătorii, București, 2001; Salman Rushdie, Pământul de sub tălpile ei, Iași, 2003. Repere bibliografice: Petru Popescu, Catherine Mansfield, „Preludiu”, RL, 1969, 14; Nicolae Balotă, Romanul poetic al Virginiei Woolf, RL, 1972, 43; Dan Grigorescu, Anthony Bloomfield, „Răzbunarea”, CNT, 1977, 2; Dan Grigorescu, Huxley, „Și restul e tăcere”, CNT, 1977, 38; Geta Dimitriu, „Darul lui Humboldt” în românește, SXX, 1979
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
funcția de consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al județului Bihor, tot în 1997 devenind lector la Universitatea din Oradea. Debutează cu versuri în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu”(1969), în anul următor fiindu-i publicate poezii în suplimentul „Preludiu” al ziarului „Scânteia tineretului”. Prima carte, Viața fără nume, îi apare în 1980. Format în cercul revistei „Echinox”, M. intră imediat după debutul editorial în atenția criticii, fiind apreciat ca „un poet matur, unul din cei mai serioși reprezentanți ai
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
încă în Noul Roman francez (1968), oprindu-se mai îndelung asupra „clasicilor” francezi ai antiromanului - Alain Robbe-Grillet, Nathalie Sarraute și Michel Butor. O viziune mai închegată conceptual, voit exhaustivă, a noii școli literare o va conține însă Noul Roman francez. Preludii la o poetică a antiromanului (1973). Pronunțat teoretică și pornind de la o arie mai amplă, cartea debutează cu o privire istorică, în căutarea definiției și a unei linii evolutive cu privire la arta narațiunii, comentariile referențiale și discursul narativ. Tranziția de la roman-histoire
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Bertolt Brecht, București, 1966; Noul Roman francez, București, 1968; Farsa tragică, București, 1970; Literatura europeană în epoca luminilor, București, 1971; Profiluri literare, București, 1972; Jurnal de cărți, I-VII, București, 1973-1998; Noul Roman francez. Preludii la o poetică a antiromanului, București, 1973; Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1974; Metamorfozele criticii europene moderne, București, 1975; ed. 2, București, 1998; Lecturi și sisteme, București, 1977; Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]