820 matches
-
I am fost fascinat de bogăția, organizarea și spațiul alocat bibliotecii liceului nostru, unde fiecare elev avea fișa lui. Între 1948-1952, după reforma învățământului am nimerit într-o clasă de matematicieni, față de care mă simțeam complexat. Ionel Luchian era tot premiantul clasei, fără să tocească având o înzestrare intelectuală nativă. Mentorul clasei noastre, dirigintele, era profesorul de matematici, Traian Galan, care deși părea dur, a avut un rol deosebit pentru formarea noastră viitoare, știa ce-i trebuie la fiecare chiar dacă nu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
a fost Băidan Doina, pe care am iubit-o din clasa a doua pînă într-a cincea, cînd m-am mutat la o altă școală. Desigur, am iubit-o în tăcere ; ea nu se prea uita la mine, ci la premiantul clasei, Alexe. Mie îmi făcea ochi dulci, la vremea respectivă, colega mea de bancă, Popescu Denisa, care, la un moment dat, mi a spus, înroșindu-se, ce înseamnă CFR citit de la stînga la drepta, apoi invers și iarăși de la stînga
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele din a doua categorie, exterioare: dorința de a primi note bune, de a fi premiant, de a fi lăudat de învățător și părinți, de a se afirma în fața celorlalți copii cu care se află în competiție, de a obține recompense din partea părinților, de a evita pedepsele etc. Învățătorii care au aprofundat capitolul din Psihologie destinat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
prof.univ.dr. Traian Baran a contribuit cu competență și dăruire la formarea a numeroase generații de studenți și medici specialiști. S-a născut la 9 decembrie 1923 în comuna Tomești, județul Iași. A urmat cursurile Liceului Național din Iași, fiind printre premianți. Și-a continuat studiile la Facultatea de Medicină Generală, din cadrul Universității ieșene, pe care le-a absolvit în 1949 cu Diplomă de Merit. Activitatea didactică a început-o, încă din anul al IIIlea de studii, ca preparator în cadrul Laboratorului de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a scos la iveală încă o dată ceea ce aș numi un deficit de inteligență. Carevasăzică domnul Mihnea Gheorghiu, cel mai longeviv președinte din această țară, se-ntâlnește în conclav, la fapt de seară, cu onomastic-predestinatul domn Pivniceru și, văzând lista de premianți adusă de UCINefilul domn Damian, urlă distins : Ce-i cu Marele Premiu pentru Puiu ? ! Adică ăsta ne-njură și noi să-l premiem ! ? !, și hârșt, îl taie de pe listă. Omenește, cum să nu-l înțelegi ? Numai că, iată, de la un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
reciclat de vreo 20 de ori acele câteva idei pe care le am și eu despre Filmul Românesc în general și cel al lui Mungiu în special, am început să primesc telefoane sau SMS uri care erau, de fapt, pentru premiant ! Mi se adresau felicitări, de parcă aș fi jucat în film, aș fi scris scenariul și aș fi regizat și filmul ! ! Am primit mesaje din Anglia, Belgia, Germania, Italia și, firește, Românica. O prietenă, profesoară de cinema la o universitate bruxelleză
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cei doi frați (Margareta și Valentin), copiii fiind născuți după 1950. Grijuliu, Viorel Huși le trimitea ori le aducea cadouri adecvate: dulciuri, îmbrăcăminte, îi povățuia în limitele bunei morale, le povestea despre sine și le cerea să învețe ca să ajungă premianți. În vacanțe, îi lua pe copii la București, deși avea sănătatea șubrezita și trăia în condiții precare, aproape insalubre, în subsolul unei cladiri, chiar în apropierea unor rude bogate, dar indiferente și neomenoase. Oameni străini, dar cu suflet generos se
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dreptatea. Știi ceva, se înfurie Ion, nu mă interesează speculațiile tale filozofice! Eu sînt un bun specialist și-mi ajunge. Chestiile astea sînt bune de făcut literatură. De fapt, tu, acolo, în București, te-ai stricat; ai plecat din Iași premiant la olimpiadele naționale de Fizică și te-ai întors cu capul plin de fluturi. Bă, deșteptule! rîd eu sonor, amuzat de-a binelea. Bărbații tineri, ca noi, n-au fluturi; ei trebuie să lumineze, să poată atrage fluturii, să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
precum copilul român], să vie sara acasă zicând că vine de la școală și că-l doare capul de Învățătură, iar nu că era să-și rupă gâtul pe gheață sau să se Înece la scăldat, rămânând repetent, pe când jidănașul este premiant” <endnote id=" (735)"/>. În fine, Moses Schwarzfeld aducea ca argument și faptul că evreul a fost obligat de condițiile istorice specifice În care a trăit să-și „ascută inteligența”, aceasta fiind „singura armă de apărare” a evreului față de „popoarele ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de casă care mă sfâșia și mai tare, iar în mine își făcea loc și un odios sentiment de rușine! Ce vor zice ai mei în această situație? Dar ce va zice satul despre mine, care fusesem mereu în fruntea premianților și acuma ajunsesem în fruntea repetenților?!? Stăteam într-o bancă din fundul clasei - ultima - lângă fereastră și uneori deschideam acea fereastră, mă aplecam peste pervaz în fața zidului și priveam pierdut spre sud, în direcția satului și a casei părintești și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a doua, premiul I pe clasă și pe școală, cu media generală 9,45, elevul M”. Emoționat la maximum - nu mă așteptam la așa ceva - plec de lângă tata în ropote de aplauze și pe scenă mă pomenesc cu o coroană de premiant și un voluminos pachet de cărți tipărite la „Fundația Regală”, orchestra școlii repetă imnul premianților, apoi aplauze și iarăși aplauze. În sufletul meu tumult de emoții și gânduri tot mai înaripate. Tata mă tot fura cu privirea și avea și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
M”. Emoționat la maximum - nu mă așteptam la așa ceva - plec de lângă tata în ropote de aplauze și pe scenă mă pomenesc cu o coroană de premiant și un voluminos pachet de cărți tipărite la „Fundația Regală”, orchestra școlii repetă imnul premianților, apoi aplauze și iarăși aplauze. În sufletul meu tumult de emoții și gânduri tot mai înaripate. Tata mă tot fura cu privirea și avea și el lumea gândurilor și emoțiilor lui... După terminarea acestei festivități directorul, urmat de profesori, părăsește
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
gândi la așa ceva? Mai aveam încă doi ani de studiu serios și n-am dat curs acelei misive feminine parfumate. Încă nu era timpul. Cu toată seriozitatea avansam spre punctul terminus al vieții mele de școlar, cu aceeași situație de premiant. Mă descurcam foarte bine și din punct de vedere material prin meditarea unor elevi din clasele mai mici și cu banii astfel realizați îmi îmbunătățeam hrana de la internatul școlii, îmi procuram cărți și alte obiecte de trebuință. Meditând pe alții
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
zece îl citesc și toți profesorii sunt de acord să particip la premierea din București. Profesorul însoțitor află că aș fi obținut premiul I, dar eu am crezut că poate fi o mențiune oarecare. Când m-am auzit strigat ca premiant I, nu credeam una ca asta. În aplauzele celor aflați de față am primit un colet apreciabil de cărți, o coroană cu frunze de stejar și un CEC în valoare de 2400 lei - o sumă apreciabilă pentru unul ca mine
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
premiul I pe școală, dar acum mă aflam într-o altă împrejurare și mai ales la o altă dimensiune. Ziarele au publicat rezultatul concursului și cei din Bârlad, profesori, colegi și conșcolari s-au bucurat pentru marea mea reușită. Apoi, premianți, însoțitori și oficialități am plecat cu un tren special purtând însemnele Tinerimii Române. Timp de două săptămâni ne-am plimbat prin Transilvania, Banat și Crișana, zăbovind cu folos la ruinele Sarmizegetuzei, fosta capitală a marelui Decebal. Își poate cineva închipui
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Rusă, nici Brazilia, nici Argentina, dar nici Lituania, Letonia sau Estonia, Bosnia-Herzegovina, Albania, Liban... Cu o suprafață de 176.214 kilometri pătrați și o populație de 4 milioane de locuitori, această țară a fost și este, alături de Chile, unul din "premianții" Americii Latine la mai multe capitole venit pe cap de locuitor, alfabetizare, sănătate, rata scăzută a infracționalității și corupției, fiind cotată drept una din cele mai democratice și mai stabile țări din regiune. Descoperită la 1516 de navigatorul spaniol Juan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lipseau semnatarii. Un alt document negociat la "sânge" a fost cel privind eliminarea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte simple. În martie 1992, se semnase la București o "Înțelegere privind desființarea vizelor pentru posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu", așa că "premianții" români nu aveau nevoie de vize la intrarea în Uruguay. Pe mine mă interesau însă "ceilalți", oamenii obișnuiți, așa că am început demersurile cu autoritățile. Când am demarat discuțiile, prin 2001, deja Buenos Aires era plin de conaționali bronzați și de odraslele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
actualitate ele erau de ani și ani teatrele unor războaie civile fără sfârșit, cunoșteau o stare de mizerie deplorabilă și în statisticile ONU erau plasate pe primele locuri din lume la șomaj, sărăcie, analfabetism... Să pui alături de țările respective, Uruguayul, "premiantul" Americii Latine, era o blasfemie. După 6 ani de misiune, aș fi putut să zic "după mine potopul", dar nu-mi stătea în caracter. Așa că i-am trimis la 11 martie 2005 domnului ministru o scrisoare (nu o notă, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să cobor din pat, mi-a pus în față un ziar și mi-a cerut să citesc acolo unde îmi arată el. Am citit cu greu, că eram somnoros. Pe pagina a II-a, a ziarului Universul, se spunea că premianții de la concursul din Galați al „tinerimii române” sunt doi elevi, pe nume, și se făcea mențiunea : „Printre premianți se află și elevul Moise Victor de la școala primară din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat”. Unchiul m-a pupat, iar eu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unde îmi arată el. Am citit cu greu, că eram somnoros. Pe pagina a II-a, a ziarului Universul, se spunea că premianții de la concursul din Galați al „tinerimii române” sunt doi elevi, pe nume, și se făcea mențiunea : „Printre premianți se află și elevul Moise Victor de la școala primară din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat”. Unchiul m-a pupat, iar eu am început să plâng. Târziu am înțeles că unchiul Dumitru făcea cheltuieli personale și că răsplata era bucuria
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu speriatul în somn câteva nopți, dar la școală nu m-am mai dus. În toamna care a urmat am mers din nou în clasa I-a dar nu la „domnu” Tănăsescu, ci la „domnu” Baștiurea, care m-a scos premiant. În primăvara care a urmat, părinții mei au început mutarea gospodăriei lor de la Ciupercari, „La trei vânturi”. Eu și sora Nica, am stat mai tot timpul la „bâta” și la „mama Ileana”, sora tatei. Până toamna, părinții au construit o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
întâmplat. Colegii însă m-au poreclit „ursul” pentru că am umblat la mierea colegului. Mai târziu însă mi s-a zis ursul pentru puterea pe care o aveam în mâini, când strângeam pe cineva în brațe. Aveam ca „șef de clasă”, premiantul clasei, pe nume Bălan T.Vsile, un băiat oacheș, venit din Dobrogea. Era inteligent, cu o foarte bună memorie, silitor și extrem de disciplinat. Era mai în vîrstă decît noi, colegii lui. Înainte de a veni la seminar făcuse două clase la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și orchestra Simfonică a Filarmonicii Moldova din Iași au urcat și la această ediție pe podiumul de onoare. Ambele formații au concertat sub cupola Ateneului Român. Orchestra simfonică a susținut, pe data de 11 septembrie 2005, Gala laureaților, acompaniind toți premianții Concursului Internațional „George Enescu” ediția a VI-a, iar Cvartetul a susținut un concert, pe data de 16 septembrie 2005. Melomanii ieșeni au putut urmări, în cadrul aceleiași sărbători culturale naționale, Concertul simfonic extraordinar din 15 septembrie 2005 în sala Filarmonicii
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
caselor fără garduri, deh, lemne de foc!, câinii dormeau laolaltă cu lupii într-un pact de neagresiune pe care doar doamna natură îl poate înțelege. Copiii, indiferent de ce-or zice sociologii, erau extraordinari. Neculai Cioroi, oficial Oprea, Marina Petrișor, premianți benne merenti; Vasile Roman, un artist al viorii, Sâlimon Nicolaeă Erau copii necăjiți, săraci dar bogați la minte și suflet. școala era compusă dintr-o cameră și un antret, cele șase bănci adunând laolaltă 30 de copii. Din ce bani
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în laboratoarele cu a căror existență se mândreau. Pentru culorile lor vii, achiziționau substanțe ca bicromatul de potasiu, alaun, piatră vânătă, cristale de sulf. Ca reactivi, amoniac, acid azotic și mai ales sulfuric. Înclinând spre alt domeniu, Paul Matei, alt premiant al clasei, își construia un aparat cu galenă. A ajuns profesor și prorector la Institutul „Gh. Asachi”, după cum Harry Ofenberg, tot premiant, a fost șeful catedrei de chimie organică la Universitatea „Al. I. Cuza”. Stând la marginea târgului, simpaticul Popovici
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]