1,599 matches
-
a femeilor. Chiar o apucai protector pe după umeri, ca ultim gest de consolare. Abandonându-se pisicoasă îmbrățișării, învinsa mă puse la-ncercare întrebându-mă: De unde crezi c-ar survini diferența? Acum e acum, îmi zic scotocind în cap răspunsul și presimțind cumva NENOROCIREA! Așteaptă indulgenta ce-așteaptă. Apoi îl citează pe medicul ușor fâstâcit: Cele femeiești costă mai puțin pentru că sunt creiere folosite, rodate! Celelalte sunt ca noi!!! Ultimile vorbe îmi închid pentru multă vreme gura. Fără legătură cu scorul final
CARE PE CARE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376622_a_377951]
-
nu suporta să intre nimeni fără permisiunea lui, nici chiar copiii săi. Luase cheia de la ușa cu grilaj de fier din pivniță și coborâse grăbit. Odată intrat, se îndreptă glonț, către firida din fundul pivniței, unde se găsea scrinul. Dragu presimțea, că-i pe cale să descopere o comoară demnă de a fi cercetată, chiar dacă nu era din aur. El avea o mare pasiune pentru studiul antichităților și simbolurilor străvechi. Era adesea în căutare de cărți vechi, hrisoave și alte materiale care
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
nu?,- semnele unei afecțiuni timide, juvenile, sincere.! Deși erai atât de tânăr, de inexperimentat, acea insolenta siguranță a ta ,mă atrăgea, mă intrigă, mă tulbură, si eu, fecioara la trup și la suflet, virilitatea ta în fașa, o ghiceam, o presimțeam. Eram prea naivă? Prezumpțioasa? N-aș ști s-o spun,dar atenția cu care mă înconjurai mă copleșea,mi-era atât de plăcută, îmi dădea aripi,mă umplea de mândrie.Cât de mult îmi plăceau discuțiile noastre! Pe tine te
DRAGOSTE PIERDUTĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376790_a_378119]
-
le spun: „Sunt un laș, am fost trimis între voi ca să vă spionez!”... Ar fi fost o ieșire mântuitoare pentru mine, dar inutilă. Instinctul de conservare mă paraliza! Îl iubeam pe Sergiu Mandinescu pentru puritatea lui și pentru sinceritatea sentimentelor. Presimțeam că „ochii și urechile” lui Țurcanu vor relata această înfrățire. Doamne, de nu m-ar pune să-l lovesc! Nu, Brânzei Emilian nu putea fi un turnător. Îl cunoșteam bine, fusesem în același lot. De ce se agita totuși, atâta? L-
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
-i chemarea și mai dulce sărutarea. Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea. Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată! Roua dragostei de viață Eu te simt în raza blândă, primăvară parfumată! În dorința mea, arzândă te presimt ca niciodată. Tu, în zori, pe-o adiere,calmă și ușoară vii Să crești mugurii de miere, pomilor și printre vii. Strălucești, purtând în plete, un noian de violete Iar din galbene narcise împletești noaptea la vise. Eu te am
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
rece. Prin riduri noi, pe-un cer nedefinit, Un soare zgribulit abia mai trece. A-ncremenit un vis în ochii tăi - Speranța pentru noi și pentru mâine. Se-mbracă seara-n glas de zurgălăi, Amurgu-i ud și jalnic, ca un câine. Presimt acut iubirea-mbătrânind, Acea iubire, până ieri, fecioară, Și-mi amintesc de-obrazu-ți mirosind A flori de busuioc și-a scorțișoară. Troiene de tristeți mă copleșesc, În suflet se înalță nori de gheață. Sub munții de-ntuneric ce-mi zâmbesc, Zac în
AMURGUL DIN MINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373147_a_374476]
-
probabil și din fire,dar mai ales pentru a contrabalansa blândețea lui, a celui care ma alinta și-mi făcea, precum zicea mama, toate mendrele, deși, după câte îmi amintesc,nu eram exigenta și nu exageram, dar el,pesemne,îmi presimțea dorințele. TATA ȘI ȘCOALA MEA El era cel care păstra legătură cu învățătoarele mele, doamna Petcu- cea din clasa întâia, dar mai ales cu Noni(Eleonora)Chirculescu, cea din clasele a 2-a, a 3-a și a 4-a
DADU...ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE, GÂNDURI,CRÂMPEIE DE VIAȚĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373162_a_374491]
-
învârtit de colo-colo prin casă, aranjând lucrurile: Era bucuroasă că nepotul ei John, de câteva luni Președintele țării, urma să o viziteze chiar a doua zi! Ziky, pieptănat și cu blana strălucind de curățenie, alergase tot timpul pe lângă ea de parcă presimțea evenimentul care urma și care de fapt, îl privea numai pe el direct! Spre seară, obosiți de atâta mișcare, s-au întins amândoi pe patul larg din dormitor. - Ziky, culcă-te neastâmpăratu-le! I-a zis cu blândețe bătrâna apoi au
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
acuș.... XXII. NE OCOLEAM..., de George Pena , publicat în Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016. Ne ocoleam, și totuși, în vară când curgea căldura pe străzi și noi inauguram în viața discretă zile și ore de trăire concretă, să presimțim că ochii noștrii sunt asemenea și cum aceleași idealuri izvorăsc din ei. Cu prima șoaptă, gingașă, în adierea ce ne-a apropiat, zările s-au rezemat pe umerii noștri obișnuiți cu astrale lumini prin care au crescut reverii din lut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
calzi. Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate, cum numai surâsul tău îmi umplea sufletul de culori, ... Citește mai mult Ne ocoleam, și totuși, în varăcând curgea căldura pe străziși noi inauguram în viața discretăzile și ore de trăire concretă,să presimțim că ochii noștrii sunt asemeneași cum aceleași idealuri izvorăsc din ei.Cu prima șoaptă, gingașă, în adiereace ne-a apropiat,zările s-au rezematpe umerii noștri obișnuiți cu astrale luminiprin care au crescutreverii din lut.Și prima voroavă prinsă în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
găsi în preajma mea la întoarcere și oricât viața mea va fi mers înainte fără mine, și oricât voi avea de suferit dintr-o cauză ori alta - știu la fel de bine că mă voi bate să devin omul întreg pe care-l presimt încă de pe acum în mine...“, „Cartea unei generații - în ochii săi - „adevărata generație, torturată de setea de a se găsi pe ea însăși, de a se realiza în cadrele virtualităților de care dispune, fără să admită nici-un compromis cu viața
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
ar consta în neîncrederea în trăirea sentimentului la modul sublim: „Să-ți spun acum adio, îngerul meu,/ Vremea plecării ne-a ajuns din urmă/ Și acum ne întrece./ În fraze aspre, șovăind nervoase,/ Așezăm sfârșitul-nainte de-nceput,/ În timp ce iubirea, presimțindu-și destinul,/ Amarnic se zbate.” (Vorbe fără trup) Urmează momentul auroral al împlinirii: “Mă ghemuiesc în inima ta/ Mă-ncălzesc la flacăra sângelui tău,/ Adorm în bătăile surde, monotone,/ Hipnotice/ Ale tobelor tale” (Odihnă). Cea mai mare parte a poeziilor
MARILE ARDERI ÎN POEZIA FLAVIEI COSMA , AUTOR LUCIAN GRUIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379728_a_381057]
-
originalitatea Muzeului Dante,( scriitorul care s-a născut la Florența și alungat din orașul natal, dar finalizând “Divina Comedie “ în Ravenna) și de Mormântul acestuia. Citind acest reportaj, pot spune, că mă bucur de orice pagină din carte acum, pentru că presimt frumusețe începutul, dar poate că așa arată adevărata iubire de adevăr și cunoaștere. Poetul Dante a murit în septembrie 1321 la Ravena, iar urna în care se află oasele acestuia se găsește pe peretele din spate unde este scris un
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
să ne-ncontrăm. Rareori cădem la-nțelegere! Dar nu ne sinchisim! Îi dăm înainte. Doar trebuie să știm totul unul despre altul! Să vă exemplific! -Sal’tare! mă bucură cu vorba Rică intrând în apartament. Ce mai veste-poveste? face, ca și când presimte ce prospătură am pentru el. Bucuros de starea lui de spirit, mă codesc totuși: -Am una să-ți relatez... Avid, își sprijină bastonul de cantul ușii ca să ia loc pe unicul fotoliu rămas liber. Pe cel dinainte mă foiesc nerăbdător
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
să nu mănânci prea multă miere de-odată, cu lăcomie, că ți se face rău ! îl admonestă bunicul pe copil, ca să se învețe să asculte de cei în vârstă, care au pățit multe la viața lor. Ori din întâmplare, ori presimțiseră ceva, apărură chiar atunci în casă niște vecini. Bunicii, darnici, nu s-au ascuns că au luat mierea în ziua aceea. Așa că au adus mai multe farfurii mici cu miere, cu lingurițe și căni cu apă, îmbiind vecinii să deguste
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
e colea după colț, gata s-apară... -Da! De altfel, era găsit de mult, dar nu se găsise el pe sine! De-asta nu ți-am zis, mi-o luă înainte ca să nu mă supăr că n-a spus, că presimțea ea ceva, că sucită, că-nvârtită... -Și cine te-a ținut la curent, dacă zici că știai de... -Un prieten! scurtă ea răspunsul, dând-o pe amintiri literare: Un prieten - știți voi oare?- / e comoara cea mai mare! Un prieten, ia
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
murdară valuri negre dă născare, aruncând mizer afară grea duhoare de sfidare. Plânge stins gondolierul după dragostea pierdută și smerit vrea ajutorul de la barca lui cea mută. E o poveste vag reală, o poveste de iubire și ciudat de anormală, presimțind o despărțire. E povestea vieții noastre: eu și tu, el și cu ea, s-au pierdut doi ochi albaștri ce-au fugit în lumea rea. Referință Bibliografică: TRAGEDIE DIN VENEȚIA / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul
TRAGEDIE DIN VENEŢIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379214_a_380543]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > BUCURIE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Tristeța mea surâde și o simt cum vrea sărutu-n lacrimi să și-l pună, dar eu mă-mpotrivesc fiindcă presimt că vremea ce-o să vină va fi bună. Nu mai vreau gânduri negre care dor și inima mi-o strâng ca într-un clește, când încă de speranțe mă-nfior și-a sufletului pajiște-nflorește. E-așa ușor să nu mai
BUCURIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369224_a_370553]
-
ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
l-au avut făurarii, La care le torni doar Tu - Har Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, Poeții și. . .fac Dar din Dar!. Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate, Mărite Stăpâne, Tu toate le poți! Să aflu o cale, presimt că se poate, Prin muncă cinstită și. . . fără de hoți! Copiilor mei să le las moștenire, Din tată în fiu, meșteșug minunat, În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat! Atâtea metode
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
mereu l-au avut făurarii,La care le torni doar Tu - HarSecretul ascuns, care-l țin lăutarii,Poeții și. . .fac Dar din Dar!. . .Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate,Mărite Stăpâne, Tu toate le poți!Să aflu o cale, presimt că se poate,Prin muncă cinstită și. . . fără de hoți!Copiilor mei să le las moștenire,Din tată în fiu, meșteșug minunat,În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat!Atâtea metode
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
l-au avut făurarii, la care le torni doar Tu - Har, Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, poeții și. . .fac Dar din Dar!. Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate, Mărite Stăpâne, Tu toate le poți! Să aflu o cale, presimt că se poate, Prin muncă cinstită și fără de hoți!. Copiilor mei să le las moștenire, Din tată în fiu, meșteșug minunat, În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat! Atâtea metode
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
l-au avut făurarii, la care le torni doar Tu - Har,Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, poeții și. . .fac Dar din Dar!. . .Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate,Mărite Stăpâne, Tu toate le poți!Să aflu o cale, presimt că se poate,Prin muncă cinstită și fără de hoți!. . .Copiilor mei să le las moștenire,Din tată în fiu, meșteșug minunat,În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat!Atâtea metode
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
actul ce aservește România către Austro-Ungaria. Și, într-adevăr, se începură vestitele pantahuze. Cu jalba în proțap, marele partid roșu conjura pe M. S. să nu cumva să sancționeze convenția comercială. Care era poziția partidului conservator în acele împrejurări? Se presimțea foarte bine deschiderea cestiunii Orientului, ba putem zice că, din momentul în care d. Nicolae Crețulescu a fost trimes la Berlin ca agent diplomatic, exista la unii ideea de-a lua parte la război. Dar această idee nu era împărtășită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Popoare-ntregi privesc ca la o stea" (Decebal, dramă) Pe rege nu-l interesează mărirea (ca trufie a numelui său) lumii, ci mai mult soarta nesigură a confruntării cu o putere trufașă, a Romei: "imperiu care stăpânea lumea, fără a presimți moartea care îi sapă mormântul și o lume neobișnuită să asculte de imperii". Este mai mult o frământare umană dintre putere și credința, în care eroul trăiește "în momentele sale grele, cu sentimental grav al vanității, cugetând înțelepțește ca toți
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]