19,087 matches
-
Cluj Napoca, cu privire la multiplele erori voite (sic!) din prezentarea domniei sale și o fac din două motive: o dată pentru că îi respect pe maghiari deopotrivă cu românii și apoi pentru că Mișcarea Dacologică iubește adevărul. Maghiarii au pretenții teritoriale la toți vecinii. Dacă aceste pretenții sunt întemeiate sau nu, dacă ele sunt corecte și argumentate istoric, e treaba istoricilor maghiari, sloveni, slovaci, austrieci, sârbi, croați și ucrainieni. Pe mine mă privește Transilvania. În școlile române și maghiare din Transilvania se învață faptul că la venirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
ne distrugă neamul, să ne impună legile și ordinea lor. Să fie ei „ocupanții” propriei lor Țări de Sus a Moldovei, adică a Bucovinei? Nici Austria, care a stăpânit Bucovina timp de aproape un deceniu și jumătate, n-a avut pretenții, ci prin Tratatul de pace de la Saint-Germain, din septembrie 1919, renunța la fostul său ducat în folosul României, astfel legitimând retrocedarea teritoriului românesc. Aici apare o întrebare firească: „Suntem noi, românii, ocupanții propriului pământ, sfințit prin sânge de vitejii arcași
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
mult scopul comercial, pierzându-se din vedere lipsa de specialiști, atât de formație tehnică, dar mai ales din domeniul redacțional și de concepție a celor care intră în direct în spațiul de expunere publică și implicit a unei audiențe fără pretenții, ingerând ceea ce i se dă’’ este un drum lung. ,,Și nu e de mirare că cel mai mult a avut de suferit limba română care treptat, s-a degradat. Azi fenomenul este tot mai accentuat, dacă nu chiar îngrijorător’’ (Florea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Marina Glodici După cum știm bine, felul de a gândi, determină și modul de a privi sau a percepe lucrurile. În ceea ce privește dragostea, am scris despre cele trei feluri ale ei (fără pretenția că am epuizat acest subiect), subliniind faptul că dragostea adevărată, cea necondiționată este cea care nu are legătură cu senzualitatea, doar în cazul iubirii dintre un bărbat și o femeie ea poate cuprinde și erotismul și prietenia, ca o dragoste
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
Cu flori și ierburi nalte Sălbatice mirosuri Și gusturi parfumate Din care se adapă zâmbind Un trecător ....................................................... Vezi June blând Sălbatic ni-îi mirosul Creștem doar pe răzoare Și avem gust de ierburi Cu visele în floare Nu avem mari pretenții Și nici simțiri depline Avem Numai pădurea Ce ne hrănește zilnic Cu frunzele ei moarte Plătim tot în polenuri Mirosuri și priviri Pe oricine ne trece Poenile În simțiri De AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: floare sălbatică / Anghel Zamfir
FLOARE SĂLBATICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377195_a_378524]
-
realitate fizică are locul ei bine stabilit, locul ei în care și din care își realizează menirea, locul pe care se află centrată, și societate ca summum de indivizi, comunitate umană, care își manifestă acțiunea asupra lumii transformând-o, cu pretenția de a o eficientiza și, nu de puține ori, deplasând-o din locul pe care se află centrată prin acțiunile pe care le exercită asupra elementelor ei. în aceasta ordine de idei, dacă întru începuturi Biserica se putea identifica într-
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
avea niciodată nici unitate și nici totalitate, căci - concluzionează filosoful - cunoașterea totalității îi este inaccesibilă! Este adevărat că prin efort și străduință putem merge dincolo de ceea ce deja știm, astfel mărind raza cercului în care ne mișcăm. Dar nu putem emite pretenția cunoașterii totalității, deoarece aceasta ne este refuzată prin însăși încercarea de a cunoaște. Dar iată ce spune Jaspers despre condiția umană în textul Originile filosofiei, după ce câteva rânduri mai sus numește situații-limită “situațiile fundamentale ale ființării noastre factice (Dasein): trebuie
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
la tine, tu trebuie să le găsești și fructifici, prin multă muncă, corectitudine, școală și bineînțeles cu puțin sau mai multă șansă. Nicolae BĂCIUȚ: Ce șanse are scriitorul român care pleacă în exil? Dar omul de știință? Dar omul fără pretenții intelectuale, fără mari nevoi culturale? Iulian POPA: Consider că pentru scriitorul român șansele nu sunt foarte mari. Publicațiile în limba română vor avea căutare și apreciere doar în comunitatea țării de origine. Nu cred că sunt în măsură să emit
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
categorie are mult mai multe șanse de a ajunge în „vârf”. Avem, sau mai bine spus am avut, o școală foarte bună în România, școală care își spune cuvântul și aici, bineînțeles asociată cu multă muncă și corectitudine. Omul fără pretenții intelectuale, fără mari nevoi culturale, se poate integra cel mai ușor în această societate, și poate trăi la un nivel decent, rămânând doar cu dorul țării din care a plecat... Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate afirma profesional, social, un exilat
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
sau de puțin se implică în obținerea acestora. „Este concurența foarte mare și de aceea ar fi bine să se descurce în viață, să știe cât mai multe limbi străine, să aibă cunoștințe din cât mai multe domenii. Nu avem pretenții să fie primul, dar nici ultimul din clasă nu ne-ar pica bine. E important să fie printre primii”, spune un părinte. O mentalitate incorectă, spun psihologii, în cabinetele cărora ajung din ce în ce mai mulți copii depășiți de pretențiile părinților. Carmen Elena
Părinții români fac educație prin critică. Peste 600.000 de copii sunt diagnosticați cu anxietate și depresie [Corola-blog/BlogPost/93172_a_94464]
-
domenii. Nu avem pretenții să fie primul, dar nici ultimul din clasă nu ne-ar pica bine. E important să fie printre primii”, spune un părinte. O mentalitate incorectă, spun psihologii, în cabinetele cărora ajung din ce în ce mai mulți copii depășiți de pretențiile părinților. Carmen Elena Podar, psiholog: În momentul în care simt că sunt criticați devin vulnerabili și dezvoltă anxietate. Anxietatea este primul pas, încet dar sigur, înspre depresie. Cristina Balaban este unul dintre părinții care au înțeles că pune prea multă
Părinții români fac educație prin critică. Peste 600.000 de copii sunt diagnosticați cu anxietate și depresie [Corola-blog/BlogPost/93172_a_94464]
-
de ordinul sutelor sau chiar miilor de euro pe lună. Poate părea SF, dar în multe locuri din Europa afacerea există de ani buni. Diferența în favoarea României este că aici sunt o treime din gospodăriile rurale ale UE și că pretențiile financiare sunt mult mai reduse. Desigur, într-o astfel de ipoteză extremă ar apărea costuri și complicații pe măsură, pe a căror rezolvare nu poate paria nimeni, mai puține totuși decât în oricare altă variantă. Dar în oricare caz scenariul
Mica producţie de energie electrică [Corola-blog/BlogPost/93182_a_94474]
-
Baciu Loredana Menită să corespundă pretențiilor înalte ale Prefericiților preoți, fabrica producătoare de lux se află într-o mânăstire de maici din localitatea Fârdea, județul Timiș. Adăpostește 15 măicuțe - cele mai multe venite din zona Moldovei - și un preot, părintele ieroschimonah Moise. Ideea acestei afaceri a fost a
Veșmintele preoțești - afaceri profitabile pentru măicuțe by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82220_a_83545]
-
motive vechi precum Blestemul de mamă, împăratul Șarpe, Povestea cucului, Codruț fiul caprei, împăratul Cap de rac, Căluțul de argint și celelalte. Motive vechi, arhicunoscute, meritul dvs. rămânând acela că le puneți în circulație, într-o formă fără prea mari pretenții literare. La tirajele mici care se poartă în ziua de azi, poate că nici nu contează stilul modest. Un auditoriu virgin, care n-o să dea niciodată în viață cu ochii de variantele splendide, originale în ediții alese, ale acelor basme
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
motivația publicării acestor rînduri adresate nu numai literaților, ci, îndrăznesc a scrie, si elitei actuale prea blazate, după modesta-mi părere, și - îndeajuns intru ineficientă - împrăștiate, divizate. în ceea ce mă privește, am trăit peste trei decenii sub comunism și am pretenția că știu ce spun: frică generalizată din epoca acoperea, parcă, mai bine aspectele care acum par a se generaliză. Nu este doar impresia mea, căci iată două dintre mărturiile anonime citite pe forumul de discuții amintit. Mai întîi o redau
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
absolvenți de facultate și la nr de universități private sau de stat. Admiterea este o rușine, nici măcar la școlile profesionale înainte de 89 nu te înscriai doar cu dosarul ci tot dădeai examen... rușine țării care crează astfel de specimene cu pretenții de intelectuali. Recent cantaretul Marcel Pavel și-a dat bacul la 45 de ani și acum e student la conservator... păi de ce nu la dat înainte de 89? simplu că mai mult de săpat șanțuri atunci nu ar fi fost în
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
recompensate cu sume meschine pe vremea comunismului, astăzi sunt plătite de statul român cu mii de euro. În loc să se ascundă în grotele din munți, cerându-și iertare de la victimele ale căror cariere le-au ruinat sau măcar încetinit, ei au pretenția de-a sta "în capul trebii". Vor funcții, bani, măriri. Că avem de-a face cu indivizi profund cariați moral, nu mai e nici un dubiu. N-au înțeles nimic din mersul istoriei, nu cedează nici un milimetru din pretențiile cu care
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
ei au pretenția de-a sta "în capul trebii". Vor funcții, bani, măriri. Că avem de-a face cu indivizi profund cariați moral, nu mai e nici un dubiu. N-au înțeles nimic din mersul istoriei, nu cedează nici un milimetru din pretențiile cu care i-a obișnuit Securitatea. Așa cum în trecut se angajaseră "să păstreze secretul colaborării cu organele de stat", acum e o veritabilă enigmă pentru ce merite excepționale ocupă poziții de ma-re vizibilitate în statul român. Atâta vreme cât iau bani
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
Amitié", Sombart (născut în 10 mai 1923) se căsătorește deja din 1950, devenind ulterior tatăl a patru copii. Dar, așa cum notează cotidianul berlinez TAGESZEITUNG în articolul comemorativ, franchețea cu care "reprezentantul unei generații, poate ultima, care s-a născut cu pretenția de a percepe lumea ca un întreg", vlăstarul unei familii cosmopolite și aristocratice, și-a consemnat tribulațiile erotice în multe din scrierile sale, nu a încîntat deloc mediile intelectuale germane. În Franța, crede ziarul berlinez, situația ar fi fost alta
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
în miniatură: trec prin noi ca prin brînză și numai un noroc ținînd de structura aparatului nostru senzorial ne scutește de drama de a trebui să-i vedem pe toți. Căci ne-ar apuca imediat amețeala și am abdica de la pretenția de-a fi ființe înzestrate cu identitate unică. Apoi, faptul că ieșim nevătămați de pe urma unor astfel de ciocniri minuscule este o ipoteză de lucru pe care o acceptăm de dragul sănătății noastre mentale: am înnebuni dacă am intui cît de pătrunși
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
gîfîie, sare cu dezinvoltură de la una la alta. Regnurile, pămîntenii și extratereștrii, personajele aievea și cele scornite de condeiul d-sale cooperează cu voioșie în sfera acelorași comportamente ilogice, în aerul aceleiași năucitoare babilonii, de succesive miraje minore ce uzurpă pretențiile construcției unitare. Asocierile fortuite pornesc de la un pretext oarecare, aglomerîndu-se pe firul unei amplificări fără oprire, articulate în nenumărate construcții abstruse: "Cleo, prin nu știu ce asociere, îmi transmite un nume, Makarenko. Tot legat de acest nume, vrea să declare o grevă
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
absolută, a admirabilului volum de Amintiri în dialog, scris în colaborare cu Matei Călinescu. Și totuși, ce relevanță ar putea avea toate aceste liste prescurtate în afară, poate, de un discret scrupul filologic pe care și-l asumă? Bănuiesc, fără pretenția de a avea necondiționat dreptate, că gestul ține de o formă de adaptare la subtilitățile unei opere ce dă seama în permanență de diverse soiuri de lianți psihanalitici. Cum să-l citești pe Ion Vianu altminteri decât complet? De aici
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
ceva, îi recuperează, cu flerul arhitectului (ubi sunt...) care îmbracă un castru într-un zgîrie nori, înfăptuirea exaltată. Sigur e că almanahul nu face economie de bune naivități, genul de stiluri și subiecte la care ai reveni în vacanță, fără pretenții exegetice și gusturi simandicoase, cu nostalgia înțelegătoare cu care deschizi un dulap cu poze și scrisori. De pildă, nuveletele lui Agârbiceanu, schițele lui Bassarabescu, ale lui Beldiceanu, poeziile lui Bârsan, prefața la Întuneric și lumină, de Brătescu-Voinești, versurile lui Coșbuc
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
care nu onorează o carte cursivă în planul întins al argumentării: "Dacă, întrebându-ne cine a fost Eminescu, așteptăm un răspuns perfect - o formulă identitară ca sistem de enunțuri univoce riguros închis, aidoma unei definiții -, cădem în eroarea mamei idolatre. Pretenția de a intra în posesia unui asemenea Adevăr disprețuiește șansa Ťce ni s-a datť: atingerea cu Celălalt într-o Ťclipăť încălzită de bunătate și milă. Ea devine o Ťpedeapsăť, aidoma aceleia cu care ursita răspunde la ambiția fără măsură
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
țară sau stabiliți pe diverse meridiane, se vor reuni în fosta capitală culturală a românilor bănățeni, într-un simbolic gest prin care doresc să dăruiască publicului din urbea natală (sau adoptiva) câteva nestemate din literatura muzicală națională și universală, fără pretențiile unui onorariu care s-ar cuveni, în mod firesc, unor artiști profesioniști cu impresionante cărți de vizita certificate pe importante scene de concert naționale și europene. După evoluția unor elevi ai școlii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj (Irinel
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]