6,389 matches
-
Liviu Bordaș mi-a trimis zilele trecute o scrisoare supărată în care îmi arăta cum, pe fondul psihozei anti-românești care a lovit de câteva săptămâni Italia, în presa de la Roma s-a redeschis dosarul trecutului fascist al lui Mircea Eliade. Pretextul l-a constituit premiera filmului lui Francis Ford Coppola, Youth whitout Youth, ecranizare după nuvela lui Eliade, Tinerețe fără tinerețe. Deja clasicei acuze privind trecutul fascist (venită din Italia, această acuză sună cel puțin bizar, ca și cum cineva din altă țară
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
din a doua jumătate a anilor '30 și implicarea sa directă în acțiunile electorale ale legionarilor. În condițiile în care s-au auzit voci care au solicitat chiar punerea la index a operei lui Eliade, inclusiv a celei științifice, sub pretextul că aceasta ar fi fost infestată de ideile omului politic privind "revoluția creștino-legionară" devine legitimă discuția inițiată de autor pe marginea presupusului ortodoxism care ar sta la baza viziunii asupra istoriei religiilor. Răspunsul cel mai competent la această chestiune îl
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
prea sintetic, acesta e traseul logic pe care îl propune Despre idei & blocaje. Pentru că eseistica digresivă, rafinată și ancorată istoric din jurul noțiunii de cultură generală sau problematizarea pe filieră maioresciană a câtorva metehne locale nu se pot rezuma nici măcar sub pretextul plezirist al parantezelor. Imposibil de subminat sau de chestionat dinăuntrul său, eseul lui Patapievici nu are, la acest nivel, fisuri. E - în toate ale sale - impecabil. El poate fi doar luat ca atare, stârnind fie admirații superlative și elegiace, fie
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
primul comentator avizat al poeziilor. Puține lucruri s-au adăugat apoi spuselor lui Iorga". Cît privește scriitura criticului, aceasta e în perena tradiție postlovinesciană, una "artistă", dezinvoltă, flexibilă, fără vreo fixație scientizantă și fără acea congestie de abstracțiuni ce, sub pretextul "obiectivității", alienează mai mult ori mai puțin obiectul literar. Am putea folosi o formulă a unuia din criticii noștri importanți din interbelic, cea de "estetică aplicată". Imaginile punctează contactul sensibil cu operele: "Treptat ideea începe să împungă cu scheletul ei
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
construcției, atracțiile și așteptările dublează și cele mai fragile note de exotic. Dacă în precedentul volum - Drumul scurt spre casă - exista, surprinsă cu încetinitorul, povestea unei călătorii și filmul unei reintegrări discrete și temporare, recentul Maseur orb se îndepărtează de pretextele descoperitorului, instalându-se comod pe poziția întemeietorului. Instalarea, sedimentarea, statorinicirea sunt mai rodnice decât orice promenadă la bordul unei mașini scumpe. Iar experiențele acumulării, mai adânci și mai productive decât cele ale comparației și examinării fugitive. Maseurul orb e, așa cum
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
mari, dincolo de latifundiarii de toate felurile și de normele proprietății sacre și inviolabile, întrebarea din titlu rămâne legată de un singur răspuns: literatura este - în chip esențial - un bun public. După cum actul hedonist al lecturii nu poate fi sub nici un pretext interzis, actul pur filologic și pur cultural al accesului cititorilor la carte nu poate fi restricționat de nici o instanță, fie ea legală ori cutumială. Utopiile negre - de tipul lui Farenheit 451 - care vorbesc despre soluția memorării individuale a unor capodopere
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
ceva zânițe dacă se poate, de alea de cântă și la pian, poate vreo câțiva elfi mai educați." (pag. 54) În partea a doua, când universul se desacralizează, iar personajele coboară în stradă (devenind redactori de reviste, hangițe sau ermiți), pretextul și farsa literaturii se încheagă în chip și mai frapant. Axinte Abramovici Papadopulos și Rur Khan - scriitorași fără simbrie - primesc oferta de a pune, periodic în pagină povești pentru o comunitate românească din munții Pindului. Toate sunt bune o vreme
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
armă contra congenerilor și prietenilor săi mai subtil sau mai acuzat legionariozi fie ante, fie post 1934-1938. Scriitorul - adică romancierul, dramaturgul, melomanul, gazetarul, francofilul, estetul rafinat, eseistul proustianizant etc. - a fost pur și simplu sacrificat, o dată mai mult, transformat în pretext vindicativ și revendicativ. Altfel zis - folosit strictamente ca o măciucă în scopuri cu totul și cu totul străine firii și rosturilor scrisului său. Asta chiar dacă, bineînțeles, însuși textul Jurnalului îndreptățea una sau alta dintre dioptriile deviante între ale căror rame
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
Angelo Mitchievici Nu îți ia mult să înțelegi că intriga filmului lui Michael Davis II este un simplu pretext pentru a desfășura o pistoliadă de mare virtuozitate, - pe care însă o putem lua și din filme precum The Transporter (Curierul, 2002) al lui Corey Yuen - și mai ales o scînteietoare conversație. Mr. Smith (Clive Owen) este un pistolar pensionat
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
avea moștenitori rezonabili. Trebuie pus la punct un mecanism care să asigure prezența continuă în viața culturală de fiecare zi a operelor literare valoroase. Cum procedăm dacă un moștenitor abuziv refuză să fie de acord cu reeditarea unor cărți, sub pretextul că le va reedita el însuși, deși amână sine die această operație? Ce se poate face dacă un asemenea moștenitor cere, pentru a-și da consimțământul, sume exorbitante, de neplătit într-o țară încă săracă? Cum se poate asigura inserarea
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
aflate în legătură apropiată cu lumea politică, o lume evocată în toată complexitatea ei psihologică, intelectuală, materială și morală. Se reconstituie o mentalitate burgheză, aflată pe cale de dispariție în anii �60, când pare că se situează prezentul declanșator al narațiunii. Pretextul sau poarta de intrare în această lume, în ceea ce a mai rămas din ea, îl contituie Vica Delcă, femeie vârstnică, fostă cârciumăreasă de cartier bucureștean și fostă croitoreasă, care a avut acces în această lume. Cu un limbaj colorat, desfășurat
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
pierdută", care nu se soldează, totuși, cu un eșec, pentru că Yvonne o primește, în cele din urmă, stau la îndelungi discuții, privesc o fotografie a familiei și deschid astfel o fantă spre trecut, printr-un procedeu simplu, folosit adesea ca pretext al unei evocări. Intrarea în lumea de altădată stăruie destul de mult, și la propriu, și la figurat, pe pragul unui prezent meschin, refractar și, într-o bună măsură, chiar comic prin micimea și josnicia lui, întruchipate, oarecum indirect, de limbuția
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
să-i refuze pe politicienii care profită de începutul anului școlar ca să-și facă reclamă, lor și partidului din care fac parte. Pe la mijlocul anilor '90, diverși nepricopsiți politici voiau să înființeze în școli organizații politice, începînd de la clasele mici, sub pretextul că fostele organizații de pionieri și de UTC trebuiau înlocuite cu ceva. Un țărănist care între timp a dispărut din politică încerca să mă convingă de onestitatea acestei operațiuni de substituire. După 50 de ani de îndoctrinare comunistă, nu e
Politicienii și școlile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9262_a_10587]
-
citită revistă sportivă din România. Care - adică - știe bine ce e fotbalul. Utopia negativă cu fundal caragialesc - vă amintiți de Turturel și de impardonabila sa greșeală de tipar? - se arată deplin funcțională în Biserica catodică. Ratarea unei mese amicale e pretextul pentru o întreagă arhitectură comparatistă în care universul paralel al televiziunii devine nici mai mult nici mai puțin decât o proaspătă biserică new age populată de Andree și Mihaele de toate mărimile, cu papi și patriarhi învestiți în grabă. O
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
percepem pentru bunul motiv că ne-am pierdut puritatea privirii și capacitatea primitivă, angelică sau paradiziacă, de a vedea lumea dezinteresat. împletitura, chirpiciul, coșnița, inima, trunchiul de copac, creanga, floarea, animalul, bronzul, lemnul, culoarea, textila etc. etc. nu sînt nici pretexte pentru o meditație implicită, nici materiale sau tehnici cu funcție pedagogică, ci, pur și simplu, repere de la sine înțelese ale unei imense bucurii de a face.
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
Care-o găsește primul, o să aibă noroc în viață." Frumoasă, în aceeași bucată, rătăcită cine știe cum într-o poveste pentru copii, în care, în mod normal, epicul înghite liricul (nu la Sorescu, unde o mie de povești sînt o mie de pretexte), e încheierea. Soluția unui statu quo prin șmecherie prietenească: "Veverițele în privința asta ar face minuni: pot fi în aceeași clipă în trei stejari și-n cinci aluni goruni. Și dacă s-adună astfel vreo sută de cozi, ca să nu zic
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
poezia dadaistului din Moinești, fie în ipostaza unor "utilizatori" de surse extramuzicale conexe, implicite, nemanifeste, convertite în lucrări instrumentale în care sugestia lirică este incoercibilă și incomensurabilă, fie sub formă de beneficiari de texte surrealiste devenite prin asociere cu muzica pretexte ale unor cântece și lieduri, madrigale și poeme corale. Și pentru ca tacâmul să fie complet, imbatabilul și imperturbabilul profesor Robciuc a pus și de un CD gravat în Studioul "Music From Almost Yesterday din Milwaukee" și realizat cu sprijinul Fundației
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
monografic al lui Daniel Vighi ? Nu vă pot da un răspuns-șperaclu, care să se potrivească și tuturor motivelor integrale, și foarte numeroaselor câtimi de justificare. Oricum, spuse de-a valma, lucrurile stau cam așa: pentru că e o carte dedicată - în pretext - unui autor mai degrabă neprizat în egală măsură de critici și de cititori; pentru că, transpare limpede, volumul se vrea, cu șanse mari, un bestseller analitic; pentru că, deși pornirea e dată de un vizibil și la modă parti-pris localist bănățean, tezismul
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
este un roman care, astăzi, nu mai poate fi înțeles în absența contextualizării. Din excelenta prezentare a Ioanei Pârvulescu aflăm că acest roman a fost propus Editurii Denoël din Paris în anul 1955, unde a primit un referat negativ, sub pretextul că este "prea modernist". Autoarea avea la vremea respectivă 32 de ani. Așadar, ne aflăm în Parisul anului 1955. La 10 ani de la terminarea războiului, în plină epocă de dezgheț hrușciovist (Stalin murise de 2 ani, insurecția de la Budapesta nu
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
Captain Power (Căpitanul Jones), Peace Maker-ul ocazional, filmul devine un spațiu de reflecție asupra consecințelor pe care le produc marii jucători ai istoriei, cei care decid cum va arăta lumea. Filmul lui Nemescu are calitatea de a oferi - sub pretextul comediei - o tragedie, însă nu una americană, nu una încrîncenată cu efecte speciale sau demonstrații retorice, ci una de specfic balcanic, cu rîsu-plînsu. Nemescu nu a relizat un film cu teză, politic, ci unul ironic, un film despre ironia de
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
iscăli - cumva deodată - păcatul originar, respectiv, spovedania tardivă. Cum spuneam, lucrul e perfect credibil și complet explicabil în teoriile cuantice. Nu și în afara lor, mai ales într-o societate românească condusă din penumbră de - în codul piesei - șmecheri. Pe un pretext descinzând în linie directă din Caragiale și având în spate un decor levantin legitimat de Mircea Cărtărescu, Crima din strada Uranus instaurează o farsă luată în serios de toate personajele sale. Cine sunt acestea? Citiți și vă mirați: Alexandru Macedonski
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
aici și un portret al Iașiului "de altădată"). Protagonistul, Filip Mircea Gheorghiu (FMG, cum îl numește un agent suedez care are în sânge obsesia prescurtărilor) accepta să investigheze moartea prietenului sau Armând Stoler. Chiar dacă această anchetă e mai degrabă un pretext care să rostogolească la vale bolovanul narativ, orice mister care se cere elucidat are toate șansele să capteze de la bun început interesul cititorilor. Interes care, din păcate, dispare foarte repede cu fiecare pagină parcursă. Capitolele românului poartă numele câte unui
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
construcție; elaborarea unui nou PUG; continuarea creșterii numărului de construcții noi; creșterea numărului localnicilor care oferă camere spre închiriere și, implicit, a dependenței de sezonul turistic (Tașcu-Stavre, 2011, p. 210). 5.4. Concluzii Vama Veche și 2 Mai constituie un pretext pentru a deschide o discuție mai largă despre bunuri și resurse comune, despre posibilitățile de autoguvernare în contextul tranziției postcomuniste pe care am depășit-o. Deși comparația utilizată s-a dovedit în final contrastantă, cred că modelul de studiu al
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
care populațiile asuprite trebuiau să le plătească, atât pentru întreținerea armatei turcești, cât și în vederea acoperirii datoriilor din cadrul haremului. Un cronicar turc, pe nume Silahdar, referindu se la prădăciunile armatei otomane în perioada acestei asediu al Vienei, spunea următoarele: „Sub pretextul acestei expediții au săvârșit atâtea tiranii în Rumelia și Anatolia, încât așa ceva nu se întâmplase niciodată”. Pentru a scăpa de aceste dări înrobitoare, creștinii vor ceda venețienilor sau austriecilor localități și multe cetăți, iar numeroși autohtoni se înscriau volutar în
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
justifică: „Este adevărat că, de regulă, refuz să-mi trec pe hârtie ideile pe care le am în privința moralei (...). Unul dintre motive este acela că nu există sursă mai bună din care ticăloșii să-și poată mai cu ușurință alimenta pretextele calomniei. Iar un altul este că numai suveranii sau cei autorizați de către aceștia sunt îndreptățiți să se amestece și să pună ordine în moravurile celorlalți.“ Iar eu de ce pălesc, în loc să plâng? * Clipele dezolării, pe care le încoronăm cu iluzia lucidității
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]