3,419 matches
-
românești în materia liberării condiționate o importantă doză de arbitrar. Nu există o practică unitară, mai mult, sunt numeroase hotărâri judecătorești contradictorii în spețe asemănătoare. ... 9. Principiul respectării obligatorii a legilor impune ca legea să îndeplinească condițiile de claritate și previzibilitate, astfel încât destinatarii să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În general, destinatarii normelor, inclusiv cei ai normelor penale, au nivele de școlarizare și de pregătire diferite și, implicit, posibilități diferite de înțelegere a mesajului normei juridice. Obligativitatea respectării
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
confuz, imprecis și imprevizibil, întrucât poate fi interpretat în sensul că „orice conducător auto este obligat să se supună necondiționat recoltării de mostre biologice, ori de câte ori îi este solicitat de către agenții de poliție“. Neclaritatea și lipsa de previzibilitate a acestor dispoziții permit interpretări diferite, având în vedere lipsa unei distincții între subiecții activi vizați de norma penală. Pentru a se evita intrarea în conflict cu legea penală, trebuie să existe norme precise și previzibile. Textul de lege trebuie
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
că normele penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, întrucât, ca urmare a declarării ca neconstituțională a sintagmei „oricărui act de procedură“ prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, textul de lege este lipsit de previzibilitate, astfel încât nu permite destinatarului normei să își regleze conduita în funcție de ipoteza normativă a legii, prin raportare la actele întreruptive ale prescripției penale. Chiar dacă se acceptă teza potrivit căreia dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale“ - este imprecisă, neclară și susceptibilă de interpretări arbitrare, situație incompatibilă cu exigențele de calitate și claritate impuse normelor penale și cu imperativul respectării securității juridice. Susțin că exigența de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice se impune atât pentru persoana asupra căreia se răsfrânge norma respectivă, cât și pentru organele judiciare chemate să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea solicitărilor. Achiesează la opinia instanței supreme potrivit căreia dispozițiile art. 155 alin.
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. ... 22. Se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă standardele constituționale de calitate a legii prevăzute în art. 1 alin. (5), respectiv claritatea și previzibilitatea, precum și normele de tehnică legislativă. Astfel, se consideră că, întrucât dispozițiile legale criticate suspendă acte normative abrogate, se încalcă art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care permite doar suspendarea unor
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
niciuna dintre prevederile constituționale invocate. ... 36. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este întemeiată, având în vedere că în respectarea principiului statului de drept și al previzibilității, predictibilității și clarității legii, norma de drept care înlătură de la aplicare un drept deja stabilit trebuie să fie clară, coerentă, redactată cu suficientă precizie, ceea ce nu regăsim în cauza de față. Deși prin Legea-cadru nr. 153/2017, intrată în
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
între altele, la trecerea în rezervă. Voința exprimată constant începând din anul 2011, inclusiv prin dispozițiile criticate, este clară în sensul de a nu se acorda aceste ajutoare și, dată fiind continuitatea acestei soluții, ea nu este afectată nici în previzibilitatea ori predictibilitatea ei. Cât privește lipsa de coerență legislativă, caracterul interpretabil al opțiunilor legiuitorului, prin aceea că se înlătură de la exercitare un drept instituit de Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată, care nu mai este prevăzut prin legea-cadru de salarizare, în
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea acestora. ... 22. Autorii excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice și principiul clarității și previzibilității actelor normative, precum și în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. De asemenea, se invocă dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din
DECIZIA nr. 610 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265390]
-
se face începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară. Nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. De asemenea, a fost încălcat principiul supremației legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 20. Totodată, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.651D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate nu limitează condițiile de acces la o instanță, nu sunt de natură a restrânge drepturi fundamentale, au suficientă precizie și previzibilitate, astfel că nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nu instituie discriminări și nu contravin principiului egalității de tratament între subiectele de drept, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat că este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
aleatorii. ... 16. În ceea ce privește prima critică a autoarei excepției privind încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), în jurisprudența sa, Curtea a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
nr. 116 din 15 februarie 2012). ... 17. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Desigur, poate să fie
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene, de exemplu, Hotărârea
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
PAC, după anul 2020 nu a fost încheiată în timp util, s-au decis aplicarea în continuare, după anul 2020, a normelor actualului cadru PAC acoperind perioada 2014-2020 și efectuarea de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, oferind astfel previzibilitate și stabilitate pe durata perioadei de tranziție în anii 2021 și 2022, denumită în continuare perioadă de tranziție, până la data aplicării noului cadru juridic acoperind perioada care începe la data de 1 ianuarie 2023. Pentru a se asigura faptul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 9 din 9 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265604]
-
în ansamblul său. ... 18. Se mai arată, în legătură cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2021, caracterizate printr-o tehnică legislativă inadecvată, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și astfel sunt incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. Emitentul actului normativ nu a prezentat nicio metodologie de calcul și niciun studiu efectuat în urma
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
acestea sunt neîntemeiate. Astfel a apreciat instanța de apel că în paragraful nr. 34 al deciziei instanța de contencios constituțional a reținut că soluția legislativă anterioară, prevăzută la art. 123 alin. 1 din Codul penal din 1969, îndeplinea condițiile de previzibilitate impuse prin dispozițiile constituționale analizate în prezenta cauză, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. Reținând această interpretare
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare la data întocmirii, altfel ar fi fost contrar legii, lovit de nulitate și nu și-ar fi produs efectele juridice urmărite prin realizarea sa. Curtea Constituțională a antamat această chestiune relativ la previzibilitatea în conduita unui subiect de drept, menționând prin Decizia nr. 180 din 28 martie 2019 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 21 mai 2019) - paragraful 34, prin care a descris principiul neretroactivității, principiu comun atât
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de drept penal, întrucât influențează termenul de prescripție și poate conduce la înlăturarea răspunderii penale, și deci a posibilității de stabilire și aplicare a pedepsei ori măsurii educative, nu poate decât să conducă la o lipsă de securitate și de previzibilitate în sistemul de drept. În definitiv, chiar în ipoteza aprecierii normelor supuse examinării ca fiind norme de drept penal prin prisma efectului avut asupra termenului de prescripție și deci asupra răspunderii penale, însăși precaritatea principiului aplicării retroactive a legii în
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea instituției întreruperii cursului termenelor prescripției răspunderii penale, se constată că instituția întreruperii prescripției nu a fost înlăturată cu totul din fondul legislativ activ, dar nici nu îndeplinește cerințele de previzibilitate în absența indicării actelor întreruptive de prescripție, pentru a putea fi calificată ca lege penală mai favorabilă. Prin urmare, instituția întreruperii prescripției este specifică dreptului procesual penal, fiind un efect al actelor de procedură realizate de organele judiciare în cursul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. “ ; ... – prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 s-a constatat neconstituționalitatea soluției legislative circumscrise sintagmei „oricărui act de procedură în cauză“, întrucât aceasta era lipsită de previzibilitate și, totodată, contrară principiului legalității incriminării, pentru că sintagma are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
a efectelor sociale ale faptelor de natură penală pe care le-a săvârșit“ (paragraful 26). Mai mult, cu referire la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, Curtea a reținut că „prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură“ din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
multe ori la o aplicare neunitară a acestei norme“ (paragraful 53) și „identificarea cazurilor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale a rămas o operațiune realizată de către organul judiciar, ajungându-se la o nouă situație lipsită de claritate și previzibilitate, situație ce a determinat inclusiv aplicarea diferită la situații similare a dispozițiilor criticate (fapt confirmat prin constatarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a existenței unei practici neunitare). Astfel, lipsa de intervenție a legiuitorului a determinat în sarcina
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
procedură penală. Excepția a fost ridicată de Glufcios Constantin în cadrul unei plângeri împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin rechizitoriu. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul legal criticat „nu reglementează în condiții de previzibilitate și claritate că respectiva comunicare o face Parchetul“. Se arată că, în cauză, actul prin care s-a dispus soluția de clasare, respectiv rechizitoriul, nu i-a fost înmânat de Parchet, ci de instanță, respectiv de judecătorul de cameră preliminară
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
încălcând principiul legalității consacrat de art. 1 din Constituție“. ... 11. Tribunalul București - Secția I penală consideră că excepția este neîntemeiată. Expunându-se pe larg jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigențele de claritate și previzibilitate a legii, se consideră că acestea sunt îndeplinite de textul criticat, care indică petentului comportamentul care se așteaptă de la el pentru a avea posibilitatea să își exercite drepturile procesuale. Mai arată că petentul nu invocă lipsa unei comunicări efective
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]