2,529 matches
-
studii care pledează pentru o înțelegere mai nuanțată a efectului expectanțelor profesorului. Lee Jussim, un cercetător ce s-a afirmat în acest domeniu, susține că percepțiile profesorilor sunt mai exacte decât s-a considerat până acum, și că expectațiile lor prezic performanțele elevilor pentru că sunt întemeiate, nu pentru că le-ar determina prin mecanismul auto-îndelinirii profețiilor (Jussim, 1989). Totuși, nimeni nu merge până la a nega acest efect. Iar profesorii înșiși sunt, probabil, primii dispuși să depună mărturie în favoarea existenței lui, confirmându-și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ci mai curând estimează eficient potențialul gândirii creative; accentul trebuie pus pe estimare și pe potențial (întâmplător, modul adecvat de a descrie variabilele implicate în cercetarea experimentală, deoarece definesc potențialul și estimează posibilele lui manifestări în mediul natural, fără a prezice manifestarea lor concretă). Fiindcă numai unele tipuri de probleme solicită creativitate, putem afirma că doar unele metode creative presupun rezolvare a unor probleme. Rezolvarea problemelor poate reprezenta o formă specială de creativitate, dar și creativitatea ar putea constitui o metodă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Csikszentmihalyi, în publicații periodice), toate etape ce precedă soluționarea efectivă a problemei. Dovezile empirice ale distincției dintre reazolvarea și soluționarea problemelor au fost oferite de Chand și Runco (1992) și Csikszentmihalyi (în publicații periodice). Getzels (1975) a reușit chiar să prezică că gradul de creativitate a soluției depinde de creativitatea problemei. Cercetări experimentale și nonexperimentale complementare Putem totuși să încropim o imagine cuprinzătoare a fenomenului chiar dacă metodele experimentale nu sunt eficiente în cazul unor elemente sau caracteristici ale fenomenului creativ. Menționăm
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înseamnă că nu putem anticipa următoarea creație a artistului și să prevedem care va fi următoarea teorie ce va revoluționa arta sau știința. Imprevizibilitatea poate fi un truism; iar inovația autentică este imprevizibilă. Biologii nu ar fi reușit niciodată să prezică evoluția unei cămile; însă, odată ce au observat acest animal și au obținut informații despre poziția lui în sistemul de dezvoltare a biosferei, au putut spera că vor înțelege semnificația ei evolutivă. În urma antrenării observației, putem înțelege soluțiile variate ce apar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1988), A passion for science, Oxford University Press, New York. Woolf, V. (1957), A room of one’s own, Harcourt, Brace, Jovanovich, New York (ediția originală: 1929). Creativitatea din perspectivă istoriometrică Ce este creativitatea? Cum poate fi măsurată creativitatea? Ce factori pot prezice apariția sau manifestarea creativității? Cu ce trebuie să înceapă psihologul pentru a descifra aceste dileme? Să abordăm mai întâi ultima problemă fiindcă de răspunsul ei depinde soluționarea a numeroase alte probleme fundamentale. De ceva vreme, psihologii au beneficiat de trei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al creativității. Smith (1970) a lucrat cu 141 de elevi în clasa a XI-a, folosind un test de inteligență, două teste de creativitate și teste taxonomice. El s-a bazat pe testele de inteligență și de creativitate pentru a prezice rezultatele la testele taxonomice, prin intermediul unei analize de regresie multiplă. A descoperit că procentul de variație justificat de inteligență a fost semnificativ pentru fiecare dintre primele patru categorii (cunoaștere - 34%, înțelegere - 53%, aplicare - 50% și analiză - 28%). Creativitatea nu a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evreilor, deși În 1926, când Moldovan și-a publicat lucrarea, problema dreptului evreilor de a deveni cetățeni era Încă intens dezbătută În cercurile politice românești. Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și chiar Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga preziceau că adoptarea reformei constituționale după război va avea consecințe dezastruoase pentru populația românească 25. Cam În aceeași perioadă (dar după publicarea Biopoliticii), Legiunea Arhanghelului Mihail, de orientare antisemită, devenise tot mai vituperantă În descrierile sale apocaliptice ale impactului rasei „degenerate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu suntem întotdeauna de acord în privința jocului exact al variabilelor care declanșează acest proces, putem atribui totuși oligarhizării un caracter predictor extrem de puternic, cu condiția să ne situăm la un nivel de generalitate adecvat și să nu ne străduim să prezicem o secvență sau alta în întreaga ei singularitate. Procesul de oligarhizare luat în totalitate se potrivește, de altfel, destul de bine cu o abordare de tip individualist. Teoreticienii elitelor după Raymond Aron Teoreticienii moderni ai elitelor sau ai oligarhiilor, G. Mosca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
timp, oamenii rămân liberi să acționeze. Iată poziția filosofului. Cum demonstrează el acest lucru. Afirmând că Dumnezeu prevede actele noastre, desigur, numai că acesta nu obligă la nimic, ele se vor efectua în mod necesar. A prevedea nu înseamnă a prezice. Posibilitatea unui eveniment nu implică și realizarea sa de facto. Când Dumnezeu prevede un eveniment, nu el e cauza acestuia: el știe ce se va întâmpla, dar nu o vrea. Preștiința divină nu presupune nici un efect asupra naturii realității. A
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un eveniment, nu el e cauza acestuia: el știe ce se va întâmpla, dar nu o vrea. Preștiința divină nu presupune nici un efect asupra naturii realității. A presimți nu înseamnă a cauza necesitatea care ascultă de propriile ei legi: a prezice nu implică provocarea. Căci cauza a ceea ce se întâmplă ține de liberul arbitru al oamenilor. Dumnezeu nu vrea ca oamenii să se folosească în acest fel de liberul arbitru, dar puterea lui presupune că el știe ce anume vor face
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
proiect de cercetare. Această capacitate de penetrare a unor domenii atât de diferite constituie și forța, dar și slăbiciunea sa. Pe ansamblu, se poate spune că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comportamentului de contrabalansare nu are nevoie de nici o asumpție de raționalitate a statului - el este „prescris” de la nivelul structurii, prin intermediul mecanismului de socializare. Waltz pornește de la premisa că orice teorie trebuie să treacă proba falsificabilității, însă recunoaște că, deoarece se prezice doar o vag definită și inconstantă condiție de echilibru, e greu de spus dacă vreo distribuție dată a puterii falsifică teoria (Waltz, 1979, p. 124). De asemenea, în ceea ce privește comportamentul statelor, Waltz susține că adoptarea alinierii în locul contrabalansării, frecventă în istoria
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puterii americane, deși teoria lui Mearsheimer ar fi prescris un astfel de comportament. Ultima sa rezervă se referă la motivul pentru care SUA au fost mulțumite cu statu-quo-ul de după al doilea război mondial, în condițiile în care teoria ar fi prezis încercarea de obținere a hegemoniei mondiale (Kupchan, 2003). Alte critici au pus în evidență nevoia ca realismul ofensiv să justifice apropierea dintre Marea Britanie și SUA, la începutul secolului XX, precum și modul în care Uniunea Europeană a reușit să provoace schimbări de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bandă rulantă. În acest caz, va fi necesar să vă asigurați că potențialii angajați obțin scoruri înalte la un test de dexteritate. Cu alte cuvinte, scopul angajatorului în asemenea situații este acela de a identifica acele caracteristici individuale care pot prezice cel mai bine performanța potențialului candidat la locul de muncă. Identificarea acestor caracteristici individuale poate fi realizată, fie printr-o abordare analitică subiectivă, fie prin intermediul analizei statistice. Profilele candidaților bazate pe o evaluare analitică subiectivă. Abordarea analitică subiectivă se bazează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Măsurarea performanțelor la criteriu se face prin culegerea datelor privind rezultatele obținute în activitatea profesională, conform criteriului ales (Pitariu,1983). Al doilea element este predictorul, care se referă la elementele legate de criteriu. Un predictor este orice variabilă utilizată să prezică un criteriu (Iosif, 2001). Evaluarea cunoștințelor, calificărilor, abilităților și altor cerințe personale specifice slujbei poate fi folosită drept predictor pentru anumite criterii de performanță. De aceea, în psihologia muncii se folosesc o multitudine de instrumente (teste și non-teste) ca predictori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
indicator al unui anumit aspect comportamental (Pitariu, 1983). Încă de la începutul cercetărilor în domeniul selecției de personal, testarea abilităților cognitive generale a fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția candidații la un post și de a prezice performanța în muncă. Evaluarea abilităților specifice (cum ar fi componente ale abilităților cognitive generale) nu cresc puterea predictivă a testării abilităților cognitive generale, așa cum arată studiile recente (Olea și Ree, 1994; Ree, Earles și Teachout, 1994). Testele clasice de evaluare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
furnizeze date prognostice prin răspunsurile la un test de evaluare. Scorurile obținute la test vor fi ulterior corelate cu cele mai recente evaluări ale performanței. Dacă cele două corelează, putem afirma că scorurile predictorului, la momentul candidării la un post, prezic performanța ulterioară, în slujba respectivă. În cazul unui design de validitate predictivă, predictorul este măsurat înaintea criteriului. Unui eșantion de candidați la post i se poate face evaluarea predictivă. Apoi, vor fi angajați și, după ceva timp, sunt din nou
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
timp dintre evaluările asupra predictorului și criteriului poate fi de luni sau de ani. Scorurile predictorilor vor fi corelate cu scorurile criteriului pentru a se vedea dacă predictorul poate da informații despre scorurile ulterioare obținute pentru criteriu. Dacă pot fi prezise performanțele ulterioare, putem avea suficientă încredere în predictor ca un instrument valid de selecție. S-ar putea spune că designul predictiv este superior celui concurent în validarea predictorilor din cauză că designul predictiv testează predictorul pe candidații la post și nu pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se poate obține din întâmplare, în comparație cu relațiile reale dintre variabilele care ne interesează (de exemplu. erorile de tip alfa). Pentru a ne proteja de comiterea unor astfel de erori în concluziile noastre despre cum poate sau nu un predictor să prezică un criteriu, re-validăm sau repetăm analizele pe un alt eșantion de subiecți. Este foarte puțin probabil că vom obține aceleași rezultate de două ori dacă nu există vreo relație între variabilele în cauză. Cu alte cuvinte, sunt extrem de mici șansele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
verifica dacă relația semnificativă care a apărut la primul eșantion se repetă și la al doilea. Predictorul este validat în primul eșantion și apoi este verificat sau revalidat în cel de-al doilea. Re-validarea ne întărește încrederea că predictorul poate prezice criteriul sau criteriile urmărite. 4.3.6. Generalizarea validității Există situații în care nu este necesară colectarea datelor pentru validarea unui test de selecție sau a altor instrumente. Testele de selecție care sunt valide într-un context sunt adesea valide
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
valide într-un context sunt adesea valide și în alte contexte. Generalizarea validității înseamnă că validitatea instrumentelor de selecție este generalizabilă sau transferabilă de la un post la altul, de la o organizație la alta (Schmidt și Hunter, 1977). Dacă un test prezice performanța pentru postul de secretară într-o organizație, de exemplu, va prezice aceeași performanță pentru același post într-o altă organizație. Ideea generalizării validității a fost larg acceptată în rândul psihologilor industriali și organizaționali, atâta timp cât posturile și testele vizate sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
validității înseamnă că validitatea instrumentelor de selecție este generalizabilă sau transferabilă de la un post la altul, de la o organizație la alta (Schmidt și Hunter, 1977). Dacă un test prezice performanța pentru postul de secretară într-o organizație, de exemplu, va prezice aceeași performanță pentru același post într-o altă organizație. Ideea generalizării validității a fost larg acceptată în rândul psihologilor industriali și organizaționali, atâta timp cât posturile și testele vizate sunt compatibile, adică un test de selecție validat într-o organizație pentru un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cel de-al doilea post este diferit de cel pentru care testul este valid, testul poate să nu fie valid. Singura cale de asigurare ar fi inițierea unui studiu de validare pentru al doilea post, pentru a determina dacă testul prezice criteriul. 4.3.7. Alternative ale studiului de validare Multe organizații își selectează personalul fără a trece prin studii de validare costisitoare și de lungă durată. Organizațiile nu angajează destul de mulți specialiști pentru a desfășura astfel de studii care necesită
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1978). Caracterul fortuit al acțiunilor din cadrul definiției accidentelor de muncă poate constitui însă un subiect de controversă, deoarece n-ar trebui să vorbim despre prevenirea accidentelor de muncă dacă acestea ar fi neașteptate în totalitate și n-ar putea fi prezise cu o oarecare precizie. Să ne amintim doar de povestirea de la începutul acestui capitol. Dacă accidentele de muncă ar fi evenimente fortuite atunci am avea aceleași șanse de producere a lor indiferent de ce măsuri de prevenire a lor s-ar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
riscurilor ulterioare de accidentare, această manieră de conceptualizare permite prevenirea accidentelor de muncă prin aprofundarea dinamicii de care acestea depind. Astfel, prin studiul pericolelor existente, a gradului de risc la care se expun angajații și a incidentelor apărute se pot prezice modalități eficiente de acțiune pentru a studia accidentele de muncă înainte de apariția acestora, dând astfel posibilitatea de a le preveni. Figura 9.5. Piramidele lui Bird privind frecvența de apariție a incidentelor și accidentelor de muncă Datele prezentate în cele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]