7,932 matches
-
Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut conținutul: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză“ și s-a bucurat de prezumția de constituționalitate; ... – între data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 (a cărei natură a fost lămurită prin Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022) și până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
în considerente și dispozitiv atât în cauzele în care se invocă efectul negativ al autorității de lucru judecat sub forma excepției procesuale, dar și în cazul în care se invocă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, sub forma valorificării prezumției ca mijloc de probă, iar alte instanțe au considerat că, în ceea ce privește efectul pozitiv, sintagma „inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă“ vizează aspecte decizorii care se opun unei alte judecăți, fără a fi necesară
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
conflictelor de interese și a incompatibilităților, care se efectuează de către Agenție, este supusă controlului judecătoresc. Articolul 9 Principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii. Articolul 10 Principiile după care se desfășoară activitatea de primire, examinare și soluționare a raportărilor referitoare la încălcări ale legii sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, responsabilitatea, independența operațională, buna administrare, echilibrul, dreptul la apărare, buna-credință. Articolul 11
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
achiziții publice, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri. Articolul 88 (1) În vederea desfășurării activității în condiții de profesionalism, cu respectarea principiilor legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale, celerității, dreptului la apărare, bunei administrări și prezumției dobândirii licite a averii, repartizarea și redistribuirea lucrărilor se fac în mod aleatoriu de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic. (2) Redistribuirea lucrărilor repartizate inspectorilor se poate face numai în următoarele cazuri: a) imposibilitate de exercitare a atribuțiilor
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
de atac. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 11 referitor la prezumția de nevinovăție din Declarația universală a drepturilor omului. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016, Curtea constată că autorul excepției susține că adoptarea acestei ordonanțe de urgență s-a realizat cu încălcarea prevederilor
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
alin. (1) din Constituție, autorii arată că principiul egalității în drepturi presupune ca destinatarii legii să beneficieze de dispozițiile legale criticate în condiții egale; astfel, dacă o persoană care este urmărită penal și care are calitatea de suspect beneficiază de prezumția de nevinovăție, a fortiori, dreptul de proprietate al acesteia ar trebui să fie ocrotit în condiții egale cu cele prevăzute în privința dreptului de proprietate al persoanelor care nu sunt urmărite penal. Se susține, în acest sens, că dreptul de
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
a sechestrului, conform art. 11 din Legea nr. 241/2005, chiar dacă aceasta nu afectează usus și fructus, componente ale dreptului de proprietate privată, suspectului îi este afectată dispoziția asupra bunului (abusus) sechestrat, în contradicție cu faptul că acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a cauzei. Mai mult, se susține că reglementarea unor situații în care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (spre exemplu, la art. 32 din Legea nr. 656/2002; la art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
suspusă analizei judecătorului sub aspectul oportunității și temeiniciei. ... 6. Se susține că, în caz contrar, controlul judecătoresc devine o formalitate, deoarece judecătorul învestit cu soluționarea contestației împotriva luării măsurilor asigurătorii este obligat să confirme obligativitatea dispunerii acestora, aspect ce încalcă prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil al persoanelor în privința cărora se dispun astfel de măsuri. Se arată că, pentru aceleași motive, textul criticat încalcă dreptul la un recurs efectiv. ... 7. De asemenea, se susține că soluția legislativă
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
și independență a instanței, trebuie să fie aceleași, indiferent dacă funcția jurisdicțională este exercitată de un complet de 5 judecători sau de unul de 3 judecători. ... 7. Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, că prezumția de imparțialitate este înlăturată în cazul completurilor de 5 judecători atunci când nu au fost desemnați prin tragere la sorți toți cei 5 membri ai completului. Este evident că aceeași prezumție este înlăturată în cazul completurilor de 3 judecători unde
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, că prezumția de imparțialitate este înlăturată în cazul completurilor de 5 judecători atunci când nu au fost desemnați prin tragere la sorți toți cei 5 membri ai completului. Este evident că aceeași prezumție este înlăturată în cazul completurilor de 3 judecători unde niciunul dintre membrii completului nu a fost desemnat prin tragere la sorți. Voința legiuitorului privind activitatea jurisdicțională a Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate observa din analiza cap. I
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
în calitate de judecător de cameră preliminară, a avut acces la o probă obținută printr-un mijloc de probă/procedeu probator nelegal administrat, nu este de natură să ofere garanții juridice suficiente pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil și a prezumției de nevinovăție. Se face trimitere la considerentele Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018. ... 6. De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd obligația judecătorului de cameră preliminară de a exercita și funcția de judecată, fără
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
exclude una dintre probele administrate pe parcursul urmăririi penale (chiar dacă aceasta este considerată esențială de către una dintre părți), după care dispune începerea judecății și exercită funcția de judecată în respectiva cauză, nu este de natură să aducă atingere prezumției de nevinovăție, deoarece respectivul judecător se pronunță, în faza urmăririi penale, doar cu privire la legalitatea efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor, nu și cu privire la temeinicia probatoriului, aspect care va fi analizat pe parcursul cercetării
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
preliminară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză. ... 13. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că problema de constituționalitate invocată de autorul excepției a
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei“ din cuprinsul acestora se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei. Soluția anterior menționată a fost pronunțată în vederea asigurării garanțiilor specifice dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 21 alin. (3) și art. 23 alin. (11) din Constituție, drepturi fundamentale ce au fost invocate și în prezenta cauză. Aceasta obligă judecătorul aflat în ipoteza invocată de autorul excepției să
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
din Codul de procedură penală, ce va fi soluționată de procurorul ierarhic superior. Soluționarea nefavorabilă a unor astfel de cereri însă nu se poate converti într-un caz de nulitate absolută în care producerea vătămării se află sub puterea unei prezumții legale juris et de jure. Totodată, Curtea reține că nimic nu împiedică persoana interesată ca, în ipoteza în care există o vătămare ce nu poate fi înlăturată, să invoce și să dovedească vătămarea pretinsă. Autorii excepției solicită ca sancțiunea nulității
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
să intervină cu privire la orice incident referitor la asistarea de către apărător a suspectului sau a inculpatului, care relevă sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
codului, care instituia de plano o incompatibilitate a exercitării de către aceeași persoană a funcției de judecător de cameră preliminară și de judecător de fond în aceeași cauză. Astfel, fără a intra sub „tirania aparenței“ - așa cum a definit doctrina prezumția lipsei de imparțialitate a judecătorului de cameră preliminară în activitatea sa de judecare a fondului -, consideră că cel puțin în situația particulară în care judecătorul de cameră preliminară a intrat în contact cu probe de a căror existență judecătorul de
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
nu reprezintă drepturi absolute, ci modalități de individualizare a pedepsei, respectiv a executării acesteia, care devin incidente abia după analiza dispozițiilor legale și a probelor existente la dosar, astfel că nu se poate ajunge la concluzia că s-ar încălca prezumția de nevinovăție. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 972/228/2017, Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
alin. (1) lit. c) și ale art. 91 alin. (1) lit. c) din Codul penal, precum și ale art. 378 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiile constituționale privind egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, interzicerea muncii forțate, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. În acest sens arată că printre condițiile prevăzute de dispozițiile art. 83 și ale art. 91 din Codul
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
supraveghere se numără și acordul infractorului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Consideră că acest acord echivalează cu o recunoaștere totală sau parțială a faptelor penale pentru care inculpatul este judecat și, în acest mod, se încalcă prezumția de nevinovăție, deoarece instanța, înainte de a se pronunța asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului, îi cere acestuia să își dea acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. De asemenea, susține că folosirea termenului „infractor“ anterior soluționării definitive a
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
a se pronunța asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului, îi cere acestuia să își dea acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. De asemenea, susține că folosirea termenului „infractor“ anterior soluționării definitive a dosarului penal constituie o încălcare a prezumției de nevinovăție. De altfel, prin prevederile art. 32 alin. (2) și ale art. 33 alin. (1) din Codul de procedură penală, legiuitorul definește ca fiind părți în procesul penal - inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, iar ca subiecți procesuali
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 42 referitor la interzicerea muncii forțate, ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
cu privire la manifestarea acordului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității se face în condiții de eventualitate raportat la situația pronunțării unei soluții de amânare a aplicării pedepsei, dispozițiile de lege criticate nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. Având în vedere că inculpatul este, prin definiție, partea care suportă presiunea procesului penal sub forma amenințării unei posibile soluții de condamnare, condiționarea dispunerii soluției amânării aplicării pedepsei de manifestarea - în cursul judecății - a acordului de a presta
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
suportă presiunea procesului penal sub forma amenințării unei posibile soluții de condamnare, condiționarea dispunerii soluției amânării aplicării pedepsei de manifestarea - în cursul judecății - a acordului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității nu aduce atingere principiului fundamental al prezumției de nevinovăție, consacrat de prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție. Mult mai important este faptul că, în măsura în care inculpatul nu își manifestă acordul de a presta o muncă în folosul comunității, instanța de judecată nu poate să
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
nu poate să aplice instituția analizată (Decizia nr. 501 din 13 iulie 2021, precitată, paragrafele 23 și 24). ... 21. Prin urmare, Curtea a apreciat că nu pot fi reținute susținerile cu privire la încălcarea, prin dispozițiile de lege criticate, a prezumției de nevinovăție, atât timp cât, astfel cum sa arătat, dispozițiile art. 83 alin. (1) lit. c) și ale art. 91 alin. (1) lit. c) din Codul penal sunt în acord cu prevederile art. 42 alin. (1) din Legea fundamentală, ale
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]