11,061 matches
-
dorința legitimă a ieșirii din cadru ca prim pas către eliberarea de prejudecățile sistematic induse printr-o politică abuzivă (și) în domeniul culturii, cît scopul imediat al demonstrației de forță și aerul mocnit al unei competiții în deplasare. Din această pricină aceste expoziții au fost, în linii mari, eșecuri pe măsură. Organizate pe criterii statistice și cantitative, fără un discurs structurat și fără o viziune integratoare, ele au făcut mai curînd dovada unei realități artistice prolixe, lipsite de vigoare și de
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
acorda, totuși, circumstanța blândei iresponsabilități: am "colportat" "probabil fără voie". Fac această precizare deoarece observ că între felul meu și felul d-lui Andrei Ursu de a evalua situația există câteva nepotriviri. Precizez de la bun început că în articolul cu pricina nu "colportam" nimic. ("Colportorul" e definit în DEX drept "Cel care răspândește știri, zvonuri etc. false"). Or, eu citam, cu ghilimelele de rigoare, un fragment din cartea unui tânăr intelectual român de valoare (deci: nu "un anume domn Cristian Bădiliță
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
asemenea gravitate) v-ați fi dat imediat seama că Gheorghe Ursu nici n-ar fi avut cum să fie "unul dintre cei mai cumpliți tartori comuniști ai Galațiului"". Așa cum este montat în frază, dl. Ursu lasă impresia că citatul cu pricina mi-ar aparție, sau că, în orice caz, eu aș fi totalmente solidar cu el. în fine, în al treilea rând, mă întreb și eu ce capacitate "de verificare" a biografiei unui om despre care, de fapt, nu se știu
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
un sine captiv în propria sa multiplicitate. Impresia mea, la lectura acestui roman, este că viziunea asupra ființei pe care am expus-o mai sus stă la temelia personajelor și a întîmplărilor prin care trec. Interesant este că viziunea cu pricina e cumva ascunsă, aflată în subsidiarul textului, deductibilă din fragmentele de filozofie personală care presară narațiunea. Aici găsesc subtilitatea Agnetei Pleijel, o scriitoare care se bucură, aflăm din prefața Gabrielei Melinescu, de o mare popularitate în Suedia, o popularitate pe
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
lui Alan Sokal și Jean Bricmont, promițînd atunci să revin. Promisiunea s-ar fi dovedit poate vană dacă o altă carte, dedicată aceleeași teme mult dezbătute astăzi, poststructuralismul, nu mi-ar fi readus în memorie argumentele lui Rorty. Cartea cu pricina îi aparține francezului François Dosse, ea a apărut la Paris în 1995 și a fost tradusă în engleză anul trecut de Hassan Melehy, un cunoscut teoretician american. Imperiul semnificației: Umanizarea științelor sociale (The Empire of Meaning: The Humanization of Social
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
portughez ca o soluție corectă. Dar, un sfert de veac după Revoluția Garoafelor, și un deceniu după prăbușirea tuturor comunismelor europene, pe fondul neputinței lor economico-sociale și al sadismului cu care au distrus civilizația multor țări și popoare, convingerea cu pricina nu mai pare a avea nici un sens. Nu mă irită faptul în sine că lui Saramago îi place să meargă împotriva curentului. îndefinitiv, felul cum înțelege el să fie mereu o excepție de la regulă, un "caz", îl face atrăgător în
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
de privilegiile sistemului, erau niște anticomuniști sub acoperire". Să menționăm cîteva nume pe care dl Cristoiu nu le dă și anume Pavel Țugui, Silviu Brucan, Pavel Cîmpeanu, Titus Popovici, D.R.Popescu și, last, but not least, Dumitru Popescu-Dumnezeu. Din care pricină avem serioase îndoieli, că am avea a face, în cazul memoriilor lui Beniuc, cu niște "comori" ale "dezvăluirilor senzaționale", cu o veritabilă "mină de aur" pentru cercetători, așa cum apreciază cu entuziasm îndeobște mefientul Cristoiu. Mai degrabă, socotim noi, e vorba
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
acestei civilizații și a victimelor ei din rîndul țărilor foste comuniste ori din lumea a treia. Cînd s-a dus o dată la Gdansk, pe vremea regimului comunist polonez, n-a putut consuma carnea conservată de pui pe care regimul cu pricina, ca și cel din restul lagărului, o servea cotidian cetățenilor lui. S-a întors repede la fosta RFG la hrana ecologică și la securitatea stomacului său burghez. Astăzi, luînd partea ecologiștilor, clamează contra imperialismului american și deplînge soarta care-i
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
bănuielile celor ce au contabilizat prosperitatea firmelor unor cetățeni arabi avînd relații de amiciție cu reprezentanți ai fostei Securități, dar și cu partidul de guvernămînt pînă în 1996. Aceștia cred că ar putea fi stabilită o legătură între firmele cu pricina și teroriștii lui Bin Laden. E posibil ca o asemenea legătură să fi existat. Dar să te mulțumești cu scenarii de presă pentru a face afirmații nete într-o problemă atît de gravă nu mi se pare o atitudine fericită
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
în acest fel, literatura își trădează menirea, se banalizează, se împuținează ori se îndobitocește, că ea n-are a se justifica sau explica, sau că frecventarea camerei o coboară în simplificare și anecdotă, atunci s-ar cuveni ca scriitorii cu pricina să stea acasă. Și totuși, ce dispreț față de public! Ceea ce televiziunea ia de la lectură dă înapoi, chiar dacă nu totdeauna în măsura necesară, cărților ai căror autori acceptă să apară pe ecran. Dezertarea acestora ar fi pe de-a-ntregul în beneficiul
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
aceea, în noiembrie 1843, i se încredințează, la Academia Mihăileană de la Iași, un curs de istorie națională. Lecția de deschidere al acelui curs universitar a făcut epocă. Recunoștea, aici, cu amărăciune, inexistența istoriei la noi: Aceasta lipsă, Domnilor mei, este pricina că între români, chiar și între cei mai însemnați, se găsesc așa de puțini care cunosc istoria. Tiparul, la noi, nu este încă destul de slobod și de împrăștiet; noi nu avem încă publicată în limba națională măcar o istorie universală
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
prin simplă voință tipografică, pretins capitol de istorie literară. Teoria expusă la început nu e de fapt nici ea nouă, decît în primele două pagini și jumătate, restul fiind tot o operație de permutare între elementele aceleiași mulțimi, antologia cu pricina și comentariile de la începutul ei. Deși am avut la început impresia că e vorba doar despre o consecvență a ideilor, am constatat cu amărăciune că Marin Mincu nu s-a ostenit să schimbe nici măcar o frază, modificările fiind exclusiv cantitative
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
în plus. La fel, nenorociții care-și rumegă ura și neputința cronicizată prin așa-zise tabere de pregătire de care geme planeta preferă exercițiile cu mitraliera muncii încăpățânate cu care-au îmbolnăvit americanii lumea. Ce e drept, prin țările cu pricina e atât de cald încât mintea, redusă la dimensiunea unui sâmbure anemic, nu prea mai funcționează. E suficient ca vreun dezaxat abil, care-a știut de-a lungul vremii să speculeze și ticăloșia Estului și zonele de cinism al Vestului
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
d-sa. Nici nu e posibil ca textele vorbite la televiziune să păstreze ritmul, intonația și volumul variantei străine. Lasă că subtitrarea e text scris și niciodată scrisul nu se mulează pe vorbit, nici chiar în interiorul aceleiași limbi. Articolul cu pricina e o copilărie. Problema delicată e alta și anume că legea nu oferă cu adevărat o protecție împotriva folosirii greșite a limbii române în mass-media și în presa scrisă, în școală și în alte instituții publice. Dl Pruteanu trebuia să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
încît candidații au fost siliți să aleagă o soluție acolo unde erau două și au fost depunctați dacă n-au ales-o pe aceea din barem, care însă nu coincidea totdeauna cu cea din dicționar și îndrumare lexicale. Profesorii cu pricina trebuiau depunctați la indemnizație ei înșiși sau trimiși la examen. Acestea sînt dificultățile reale, nu emisiunile în maghiară sau numele de firme. Vagul aer xenofob al proiectului de lege e îngrijorător. Cum se autosesizează Parchetul General O atitudine constant antiamericană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
mentalului românesc după '89". Ca să vezi! Revista prietenului său A.P. îi oferea un material de cea mai bună calitate. Ca să nu împingem maliția pînă la a-l prenumăra pe romancierul Buneivestiri printre subiecții ideali pentru o cercetare a patologiei cu pricina. Umor are și Mircea Ionescu Quintus, oferind patru epigrame suplimentului Flacărei intitulat Racul - săptămînal regresist, hebdomadar progresist și organ independent. Curat independent! Iată una din operele "clasicului epigramei românești", cum îl prezintă regresistul-progresist supliment: "Lumina-n depărtații aștri/ Cuvinte în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Țugui o consacră doctorului docent Petru Perciun, "autor al unor descoperiri științifice de reală valoare", "comunicate la timpul respectiv la NASA", și care l-a infirmat pe Einstein. În corespondența "cu specialiști de la National Aeronautics and Space Administration", doctorul cu pricina le-a adus la cunoștință colegilor peste ocean că Einstein a greșit. Of, Doamne, vine și ora adevărului. Textul lui Perciun e la fel de delirant ca și al lui Țugui. Și-a găsit sacul peticul! Ilustrația paginii se cheamă Elixirul tinereții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Coincidență sau nu, iată că publicațiile din țară au fost preocupate în vara care a trecut de tema provinciei. Numărul din Orizont este excepțional. Tot Banatu-i fruntea! * Și numărul pe august al revistei din Timișoara are legătură cu tema cu pricina: Intercomunicare culturală regională: traducătorii și tradușii. La fel de interesant. Manuscriptum la 30 de ani Numărul 1-4 pe 2000 (cu întîrziere de un an apărut) este unul aniversar: se împlinesc (se împlineau!) trei decenii de cînd, sub mîna lui Perpessicius, revista Muzeului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
biete făpturi izolate, însingurate și melancolice, care reușeau să-și înstrăineze pe toți cei cu care veneau în contact, ducîndu-și traiul în niște universuri reci, triste și plictisitoare. Oamenii aceștia nu se agreeau deloc unii pe alții, fiecare găsea celuilalt pricină, fiecare se indigna din cauza metehnelor și caracterului lamentabil al celuilalt, dar nimeni nu căuta să ascundă aceste păreri și sentimente. Toată lumea spunea de la obraz tot ce gîndea - și slavă Domnului că se gîndea pe rupte pe vremea aceea! Le turuia
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
Nicolae Manolescu Din cauza M.E.C., proverbul (adaptat) din titlul articolului meu sună ironic. M.E.C. a făcut tot posibilul ca numărătoarea cu pricina să nu fie corectă, chiar și dacă în discuție sînt doar manualele pentru clasa a XI-a. După toate semnele, la anul nu va mai exista o piață liberă a manualelor. în loc să intervină în producția paralelă de carte didactică - unde
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
știe că primii care au contestat public hotărîrea M.E.C. au fost doi din cei trei autori aprobați. Mă așteptam de la poetul pe care-l prețuiesc să facă această precizare, în ce mă privește, înainte de a încredința tiparului dejecțiile profesoarei cu pricina. Cu o totală lipsă de politețe, doamna vorbește despre frustrările dlui E. Simion care ar fi pus la cale toată cabala ca să i se vîndă manualul propriu. E o nemernicie! Și ca să acopere urmele rușinoasei afaceri, dl Simion ar fi
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
nu facă scandal!) și de mine (devenit pentru amabila profesoară, abilul Niki, în stare să-l răsplătească pe unul din colaboratori cu un post universitar și folosindu-se de alți doi "profesori cam inculți"). Nu mă preocupă opiniile doamnei cu pricina nici cît negru sub unghie. Dar felul în care dl Stoiciu pune în pagina unui ziar onorabil astfel de mîrșăvii îmi întrece puterea de închipuire. Mă abțin cu greu să nu fac și eu procese de intenție, sugerînd motivul care
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
prietenii. Dar cele dintîi semne de violență au făcut-o. M. Sebastian putea accepta antisemitismul profesorului său - și îl accepta, de vreme ce-i solicita o prefață - cu condiția să rămînă metafizic, o idee, adică, dar se revolta de îndată ce, în virtutea ideii cu pricina, el era trimis, ca evreu, să curețe zăpada. Punițiunea respectivă, rod al unei discriminări concrete, n-o mai putea suporta. Și pe drept cuvînt. îi împărtășim uluirea cînd aude, din gura prietenului său cel mai bun, că, în definitiv, ce
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
și la 250 de grame de mușchi de porc. Ceea ce nu putem înțelege e chestia cu egida Academiei Române. Asta chiar ne-a lovit în moalele capului. Cronicarul nu știe, în clipa în care scrie aceste rînduri, dacă instituția națională cu pricina a reacționat în vreun fel la știrea care-i punea Naționalistul în cîrcă. Dacă n-a reacționat, ar trebui s-o facă. Fie respingînd cu academică demnitate ce i s-a pus în cîrcă, fie acceptînd cu academică rușine că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul ca dl B. să aibă cunoștință de cei care semnează în același număr din Cuvîntul spre a nu fi făcut afirmația cu pricina. * Revista 22 din 7-13 august conține mai multe texte demne de relevat. Să ne oprim doar la două. Un pamflet spiritual publică dl Șt. Aug. Doinaș sub titlul Țara Premiilor Nobel. Un amplu studiu consacră dl Gelu Ionescu volumelor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]