2,532 matches
-
a pictat Probota vedea așezămintele din Muntele Athos ca fiind un simbol al luptei antiotomane și de aceea a luat din trapeza de la Lavra pictată în 1512 scena Judecata de apoi. Astfel pentru prima dată în Moldova, la Probota în pridvorul bisericii apare ampla desfășurare a temei iconografice care printr-o subtilă interpretare făcea promisiunea mântuirii de asupritori. Meșterul de la Voroneț consacră tot peretele de apus, temei: Judecății de apoi, aici fiind o uriașă compoziție, unică în arta orientului creștin. Dușmanii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și pânzei până la punerea aurului pe aureolă și veșminte”<footnote Ibidem, p. 427 footnote>. Pictorii care au lucrat la Cetățuia au stăpânit serios atât arta compozițională, cât și a imaginii omului. Pictura originară de la Cetățuia se mai păstrează doar în pridvor și în mici părți în celelalte încăperi ale bisericii, dar destul de șterse și deteriorate. Pictura a suferit refaceri la sfârșitul secolului al XVIII-lea și apoi în secolul al XIX-lea, între anii 1820-1830, după un incendiu, care a alterat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cele două registre de scene este o strânsă legătură: Sfântul Ioan - Înaintemergător și Iisus Hristos - ca împlinitor al lucrării de mântuire. După scenele cu Sfântul Ioan Botezătorul urmează un registru cu 12 medalioane de sfinți ca și în naos și pridvor, atât pe zidul propriu-zis cât și în glafurile ferestrelor. În ultimul registru sunt reprezentați marii ierarhi ai Bisericii, în mărime naturală, între ferestre, iar câte doi în glafurile ferestrelor și în spațiul de sub ferestre, în total 13 busturi de ierarhi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pandantivi. Ele urmează după Schimbarea la față, care este deasupra lor. După acest registru urmează o friză cu medalioane de sfinți, care înconjoară naosul pe cele trei laturi (sud, vest, nord) și apoi continuă în altar. Ca și cele din pridvor, ele se disting prin aceeași finețe artistică. Spațiul dintre ele este decorat cu motive florale. Registrul următor ilustrează în special mucenicia apostolilor și câteva minuni săvârșite de către Mântuitorul. Scenele ocupă partea de sus dintre ferestre și din glafurile acestora. Prima
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cât și în pronaos, au aureolele sculptate în relief, cu diferite motive florale și geometrice. Aureola sfinților are un motiv decorativ deosebit. Se arată prin aceasta influența exercitată de pictura și decorația bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi. Spre deosebire de compozițiile din pridvor cele din pronaos nu au căldura, culoarea și desenul celor dintâi. Scenele sunt numeroase, chiar îngrămădite, ceea ce face ca identificarea lor să se facă greu, iar mișcările și atitudinile personajelor sunt stângace, naive. Se poate spune că sunt opera unor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
evidență masa musculară a lui Samson și efortul depus de acesta pentru a doborî fiara care voia să-l sfâșie, precum și trăsăturile capului lui Goliat, ținut de David în mâna stângă. O parte din această pictură este deteriorată. Pictura din pridvor se păstrează în starea ei originară. În cele două calote sferice care formează bolta sunt reprezentați îngeri, purtând sulițe în mâna dreaptă, iar în stânga monograma X. În colțurile calotelor sunt serafimi ce au aripile lucrate cu multă finețe. Pictura se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
două calote sferice care formează bolta sunt reprezentați îngeri, purtând sulițe în mâna dreaptă, iar în stânga monograma X. În colțurile calotelor sunt serafimi ce au aripile lucrate cu multă finețe. Pictura se păstrează într-o stare bună. Tema principală din pridvor este Judecata de apoi, care se desfășoară pe întreaga fațadă de est ca la bisericile din secolul al XVI-lea. În centrul primului registru de sus este reprezentat Iisus Hristos ca Judecător pe o aureolă de raze susținută lateral de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din ansamblul judecății de apoi se constată o varietate de tipuri, de costume, legătura dintre ele fiind realizată cu multă pricepere. Culoarea stofelor și faldurile îmbrăcămintei sunt modelate cu atenție, în umbre și tonuri variate. Pe latura de nord a pridvorului, în partea de sus este reprezentată Sfânta Treime. Iisus Hristos și Dumnezeu-Tatăl Cel vechi de zile și Sfântul Duh în chip de porumbel, încadrați jos de îngeri, iar deasupra de serafimi și heruvimi. Urmează apoi un registru cu 3 scene
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
într-un registru orizontal, sunt reprezentați Filosofii antici de la est spre vest: Adonai, Platon, Tuchidide, Aristotel, Plutarh, Kilon și Sibila. Toți sunt oameni în vârstă, cu chipuri serioase, expresive, înalți, purtând pergamente cu texte mesianice. Pe latura de vest a pridvorului sus, sub cele două calote, sunt două scene mai mari: Preamărirea Maicii Domnului, în dreapta, și Înălțarea Sfintei Cruci, în stânga, dar pictura lor este destul de ștearsă și în unele locuri mult deteriorată. Ambele scene coboară până la consola nervurii principale care separă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au folosit modele alese, vii. Pe latura de vest, urmează un registru care reprezintă 10 sfinți în mărime naturală. Pictura este destul de ștearsă. Mai trebuie să remarcăm că între ei se găsesc și câțiva mucenici neogreci. Pe ultima latură a pridvorului, cea de sud, în partea de sus, este reprezentat Iisus Hristos pe tron, binecuvântând. Imaginea este pe un fond de pătrate suprapuse și cercuri cu medalioane de sfinți și îngeri, iar ultimul cu semnele zodiacului. Urmează o scenă mai mare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
grupe de personaje cu diferite instrumente muzicale: tobe, trompete, psaltirioane, cobze etc., cu care îl preamăresc pe Dumnezeu. Se vede tendința de individualizare pe grupe și persoane. Unii gesticulează cu mâinile. Toți poartă veșminte scumpe. În partea de jos a pridvorului sunt pictați, de o parte și de alta a ușii de intrare în pronaos, sub ansamblul cu Judecata de apoi, Sfinții Dimitrie și Gheorghe călare pe cal, cu sulițe și ucigând balauri; iar în partea stângă mai jos se continuă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
stare mediocră. În glaful ușii de intrare în pronaos, în dreapta este pictat Samson în luptă cu leul, iar în stânga David cu capul lui Goliat, ambele scene impunându-se prin realismul puternic în care sunt redate. În dreptul ușii de intrare în pridvor este îngerul Rafail și Cuviosul Pahomie, iar în stânga Sfântul Teodor Stratilat călare, ucigând balaurul cu sulița. Pe glafurile ușii de intrare în pridvor sunt două figuri de sfinți în mărime naturală: Sfântul Gherasim și Sfântul Anastasie. În dreapta, sub arborele lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Goliat, ambele scene impunându-se prin realismul puternic în care sunt redate. În dreptul ușii de intrare în pridvor este îngerul Rafail și Cuviosul Pahomie, iar în stânga Sfântul Teodor Stratilat călare, ucigând balaurul cu sulița. Pe glafurile ușii de intrare în pridvor sunt două figuri de sfinți în mărime naturală: Sfântul Gherasim și Sfântul Anastasie. În dreapta, sub arborele lui Iesei este reprezentată legenda lui Plakidis, un cavaler care aleargă cu arcul după un cerb, dar, vede între coarnele lui chipul lui Iisus
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
arcul după un cerb, dar, vede între coarnele lui chipul lui Iisus și refuză să tragă cu arcul. Pe intradosurile nișei nordice, sub arborele lui Iesei sunt, de asemenea, două figuri de sfinți: Sfântul Mercurie și Sfântul Nichifor. Pictura din pridvor este mai bine conservată datorită faptului că aici nu se obișnuiește aprinderea lumânărilor decât în rare ocazii și ca atare fumul nu s-a depus pe fresce și nici nu le-a distrus. Restauratorii nu au venit cu nici o inovație
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
venit pictorii”<footnote Irineu Crăciunaș, op. cit., p. 523 footnote>. Elementul figurativ, cât și cel arhitectural decorativ, ocupă un loc important în multe registre, deși numeroase personaje dintr-o scenă sunt bine distribuite. Îmbrăcămintea este bogată, iar coloritul variat. Picturile din pridvor, ca și din alte părți ale bisericii, cele originale, sunt superioare ca realizare artistică. La cele refăcute se vede tendința spre realism, uneori destul de expresiv, alteori mai puțin reușite. O apreciere clară a picturii nu se poate exprima din cauza intervențiilor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Pictura de la Cetățuia alcătuiește o adevărată teologie, scrisă cu linii și culori pe pereții bisericii, prin care se urmărește instruirea și educarea credincioșilor. Semnificația teologică a picturii este în strânsă legătură și cu arhitectura și cu încăperile bisericii. Mergând de la pridvor spre altar, se constată o creștere a semnificației teologice. Intrând în biserică credinciosul este pregătit treptat pentru reculegerea cuvenită. Scenele din partea superioară a bisericii sugerează lumea cerească. O judecată de amănunt se poate face doar atunci când toată pictura se va
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dimitrie Suceveanul și soția sa Ecaterina spre veșnica lor pomenire. Anul 1880, Martie 30, Iași. Din 30 martie 1880”<footnote Inscripția se găsește pe acest policandru footnote>. Are 16 brațe, făuritorul lui nu-l cunoaștem. În Sfântul Altar, pronaos și pridvor mai sunt câte un policandru de dimensiuni mai mici. Strănile arhierească și domnească, dar și cele pentru credincioși care sunt așezate lângă pereții bisericii sunt lucrate de un meșter din Suceava în anul 1985. În anul 1988 starețul Mitrofan Băltuță
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
îmi face semne să mă las prins în mrejele lui... Toate încercările mele de a mai citi sunt fără izbândă... În vis mi se arată biserica Barnovschi-Vodă cu turnul clopotniță din piatră, masiv și în contrast izbitor cu biserica. Apoi pridvorul în stil baroc, adăugat de călugării geci, nu se leagă cu sobrietatea bisericii, a cărei zidire a început în 1627. În 1629, când a fost mazilit, nu era încă gata. În testamentul întocmit în 1633, pe când se afla închis la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iarbă azi, Pe cărări departe, Tu ...ca ei o să mai cazi... Dar să se facă noapte... Văzduhu-i gol în calea mea, Pe cărări departe, Dar azi șe așterne un fulg de nea, Când se face noapte... Se face noapte la pridvor... Se vor așterne toate... Că și eu sunt trecător Pe cărări departe... Când se face noapte azi... Sau ieri, sau poate mâine... Amintește-ți! Ai să cazi... Și urme vor rămâne...
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93411]
-
Totul Îmi pleacă de acolo și de atunci, toate mi se Întorc, după largi ocoluri, perfect rotunde, după definitive dusuri - atunci și acolo. I-am spus: galerie, ca să se Înțeleagă despre ce este vorba, În realitate casa avea ce avea: pridvor, prispă, cerdac, verandă, Însă nu i se spunea: prispă, nici pridvor (slavisme țărănești); și nici: cerdac (cu, eventual, geamlâc) - turcism târgoveț. Casa noastră din Mana avea (, domnilor, ) calidor. Deși tata Îmi explicase, doct, ca un Învățător de țară ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Întorc, după largi ocoluri, perfect rotunde, după definitive dusuri - atunci și acolo. I-am spus: galerie, ca să se Înțeleagă despre ce este vorba, În realitate casa avea ce avea: pridvor, prispă, cerdac, verandă, Însă nu i se spunea: prispă, nici pridvor (slavisme țărănești); și nici: cerdac (cu, eventual, geamlâc) - turcism târgoveț. Casa noastră din Mana avea (, domnilor, ) calidor. Deși tata Îmi explicase, doct, ca un Învățător de țară ce era, «de unde, pe unde ne-a venit cuvântul» (de la francezi, prin ruși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Oltenia dinspre munte, știam ce-i aceea o casă din lemn, o poartă Înflorată, stâlpi ciopliți, văzusem, În fotografii, ce minuni ies din săcurea Maramureșanului... Apoi chiar pe-aici, pe la noi, chiar În Ciocâlteni, sat de baltă, multe case aveau pridvoare de lemn, ce să mai spun de țintirim, unde crucile erau numai din stejar frumos cioplit... Dar „operele” Mănenilor... Unele erau pe trei stâlpi, altele pe patru, dar erau și pe șase, pe opt! - și numai din stejar bun, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
întoarse în celula sa, strânse scrisorile, fotografiile copiilor și exemplarul ferfenițit din Coran care-l însoțea de când se știa și le băgă pe toate, împreună cu puținele sale haine, într-un sac de pânză. Apoi se așeză să aștepte la umbra pridvorului, aproape de fântână, pe când soarele cădea vertical și ucigaș, ștergând de pe pământ toate umbrele. Căldura sufocantă îl cufundă într-o toropeală neliniștită, un fel de somn din care se trezi speriat, dar speriat chiar de acea liniște, de acea pace și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lăsând să se vadă dedesubt, pe spații mari, zugrăveala galbenă dinainte. Fâșii mari, albastru țipător, de vopsea mai atârnau în coji pe deasupra. Mai încolo veneau maghernițe cu cai în curte sau căsuțe de țară, cochete, cu bolți de viță-de-vie, în pridvorul cărora stăteau pensionari care pictau cu duco pe bucăți de carton peisaje marine sau naturi moarte cu liliac. Când se lăsa amurgul pe strada Venerei, carcasele frigiderelor abandonate chiar în drum, pe lângă școala Silvestru, ruginite de ploi și burniță, deveneau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la fel distrusă cu ocazia reparațiilor care s-au făcut. Despre biserică din Chircești se scrie: “Una biserică de zidu în stare mediocra acopărită cu șindrila. Fundata la anul 1803 de către domnul Aliesandru Hrisoverghe, cu o clopotnița de zidu, deasupra pridvorului. Biserică are forma corabiei cu un singur turn ce servea pentru clopote. Biserică are împrejurul ei că proprietate 20 prăjini pământ îngrădit cu sârmă care e deteriorată. Din acest pământu: sunt 5 arabile și restu fâneața. Altă avere nu mai
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]