25,554 matches
-
lumea (Nici nu visam să mă nasc bărbat) din burta mamei mele priveam lumea ca pe fereastră. și lumea mi se părea mică și castă. și lumea mi se părea cînd urîtă, cînd frumoasă. O, și erau atît de multe prilejuri de minunare! Din burta mamei mele priveam cum ninge. Priveam războaiele care ning peste lume. țineam sub observație și integram în sistem marea care face spume Din burta mamei mele, lumea mi se părea de vis. Făcută înadins ca să mă
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
după Arańa trebuia să invoce un intertext, iar acesta (se putea altfel din partea unui narator "spaniol"?), este D. Quijote. Chiar dacă Cervantes nu-și va scrie romanul decît la aproape o sută de ani după încheierea timpului narativ, autorul nu scapă prilejul de a-l evoca, bazîndu-se pe cîteva asemănări fortuite de nume, paralelismul sugerat nefăcînd decît să banalizeze mitul cervantin, aplicat ca un passe-partout la orice călătorie cu acte de noblețe. De vreme ce grosul materiei romanești se referă la Portugalia și la
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Furgoteiu îi ridică bărbia, gata să i-o strivească în podul palmei lui butucănoase. - De fapt, ce vrei de la mine? nu-și mai putu stăpâni nervii. - Să mă eliberezi! răspunse sec Gilda. Avea tăria femeii neînfrânte. Inflexibile. Și cu alte prilejuri avusese comportamente asemănătoare. își aminti de disputa din cimitirul particular, de încrederea ei oarbă în protecția Domnului. Ataca pe mai multe fronturi, cădea, revenea, căci nu era niciodată dispusă să părăsească lupta: chiar și-atunci, când se retrăgea strategic, să
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
nu mai avea spatele asigurat, să poată acționa în voie, cu sentimentul că, dacă va greși, toate oalele se vor sparge în capul lui, nu al protejatului. Pentru prima oară în viața sa înțelegea că șefia e o mare povară, prilej de frământări și interogații, luarea unor decizii ce-l puteau înfunda și mai rău. Apoi, mai constata ceva care-l punea în imposibilitatea de a găsi explicații onorabile: vremea ostaticilor femei. Parcă le împingea cineva de la spate, să cadă în
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
care scrierea, textualitatea convertesc realitatea în urmă. Desigur, pentru a înțelege modul de funcționare a acestui mecanism se cere o cunoaștere, oricât de sumară, a câtorva amănunte de ordin biografic. În text poetul vorbește despre vizita într-un oraș nenumit, prilej cu care își amintește de mama sa, cu care mai fusese odată acolo, în copilărie, pe vremea când fratele lui mai mare Emil Ivănescu, mai trăia. Ceea ce surprinde aici este renunțarea la orice fel de poeticitate manifestă - nici măcar (auto)ironia
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
de câteva clipe, bărbatul identifică problema. Nu e muzică. Nu se aude nimic. Bine, e trei după-masa, dar nu contează. Cum poți să ceri voie bună și randament, dacă nu pui la dispoziție fondul sonor care trebuie să rotunjească înaltul prilej? Nesimțitul își cheamă mugit nevasta la geam și-i ordonă să coboare fulgerător cu un casetofon și câteva casete. "Cum? Stația? Păi cu ea cu tot, facem proba pentru diseară." Cu ajutorul a doi zgâmboi care transportă fiecare câte o boxă
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
internațională pe care Franța nu a știut să vi le ofere". (p. 569) Peste un sfert de veac, unul din cei mai mari istorici ai Franței, Pierre Chaunu, scria în Le Figaro din 21 august 1983 despre "fascinantul Eliade", cu prilejul apariției celui de-al treilea volum din Istoria credințelor și ideilor religioase: "Mircea Eliade este una din cele mai strălucitoare zece minți ale ultimei jumătăți de secol ș...ț Volumele I și II au fost salutate la timpul lor. Boala
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
de Filologie (1951-1952), Vulpescu și cu mine eram în grupe diferite și nu vedeam decît în amfiteatru. într-o zi totuși, la seminarul de lingvistică al lui Cicerone Poghirc, grupele noastre s-au contopit. Tema zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane. Prilej pentru Vulpescu să intervină în discuție, invocînd argoul jobelin folosit de Villon într-o seamă din baladele sale. Le regăsim pe toate, însoțite de copioase note și comentarii, în volumul apărut recent. Pașii poetului francez s-au pierdut în întuneric
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
G. Pienescu Într-o zi, nu mai știu care, din septembrie 1981, un domn prezentându-se Dem. Urmă - nu avusesem prilejul de a-l întâlni până atunci și nu l-am mai întâlnit nici de-atunci încoace niciodată -, știindu-mă, probabil, un ,fan" al lui Tudor Arghezi (căruia, însă, nu i-am fost nicicând ceea ce vrea să zică acum abrevierea citată
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
în două părți) dovedește că autorul său e bine familiarizat cu fenomenul literar românesc și cu opera lui Liviu Rebreanu în special. Includerea romanului într-una dintre cele mai populare colecții ale editurii lui Avni Insel este de asemenea un prilej de mândrie, deoarece în seria respectivă au fost traduse lucrări de A. J. Cronin, D^Annunzio, Anita Loos, Henrich Mann, André Gide, Marcel Prévost.
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
desfășoară ca într-un gen de echilibristică sofisticată în care nici un fel de interpretare nu e decisiv motivată. Or, pe Caragiale nu-l alienează o astfel de indecizie și nici desfășurarea labirintică de spații. Un epicureu nu găsește aici decît prilejul uimirii: viața însăși e un spectacol și Caragiale e atras ca de o flacără de taina ei, de abisul ,construcțiilor" care sfarmă orice așteptare și logica bunului simț. Paradoxul și surpriza, duse pînă la absurd, cu consecința de-realizării concretului
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
este arta? O spune Caragiale în O conferență: ,încercarea spiritului omenesc de a satisface o mare nevoie a spiritului omenesc". Or, în lume, Caragiale vede aceeași ,gratuitate": identitatea ei, fără vreun înțeles; singuru-i rost, bucuria. Oricum, căderea în materie oferă prilejul unui sens, fie el și de grad secund. Se-ntreabă într-un loc Caragiale: , Dar e oare un mijloc mai puternic ca să scăpăm de toată haotica năvălire a lumii întregi în bietul nostru suflet, decît divina muzică? - vagă și vastă
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
direcție", ca să nu-i spun chiar ,curent", ce poate rezolva impasul în care a intrat proza românească, după căderea, prin lovitură de grație, a grasului subiect comunist, ce era atacat prin infinitezimale și mult prea gustate, iar acum decăzute ,aluzii" (prilej de inteligente eschive, fandări, șmecherii de stil pentru a tăinui și ascunde frazele directe de atac la societate, la sistemul politic). Nu mai este trebuincios nici romanul extrem de filozofic, stufos, greoi, nu mai contează nici fanteziile importate din Sud-America, nici
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
domnul Dimisianu să nu fie unul dintre criticii ,de școală", de ale căror cărți aude, măcar, chiar și cine n-are mult de-a face cu literatura, și să nu țină cursuri. Are, în schimb, ucenici, admiratori (și - o! veșnic prilej de glume... - admiratoare), ,datornici" pe care i-a împrumutat ba cu un titlu, ba cu o idee, sau cu mai multe, ba cu vreun paragraf de încheiere ori de început, care nu le ieșea și pace. A știut, totdeauna (puneți
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
în anul 2004 un simpozion dedicat operei și personalității lui Alexandru Sever, prozator, dramaturg, eseist, născut în această localitate, om de cultură iubit și apreciat în țara de baștină, ca și în Israel, unde s-a stabilit în 1990. Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani, revista "Realitatea evreiască" (nr. 136/1 martie 2001) i-a dedicat o pagină (scriitorul s-a născut la 22 ianuarie 1921). Prezența scriitorului s-a făcut simțită în România și după plecarea sa, prin
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
a rugat să-i țin locul (asta cu două ore înainte de începerea seminarului). Dificultatea cea mare decurgea însă din faptul că erau studenți foarte moi, fără pic de vlagă în ei. S-a discutat despre poezia socială a lui Eminescu." Prilejuri de a repeta experiența nu se mai ivesc mult timp; abia la 2 octombrie 1956 o carte poștală anunță triumfal: "Am ținut primul seminar la literatură pentru copii, care a fost foarte animat." Prea puțin solicitați în activitate didactică, preparatorii
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
destin literar. Născut în Brăila tuturor încrucișărilor de neamuri (români, greci, evrei, bulgari, turci, sîrbi etc.) la 8 octombrie 1907, moare într-un stupid accident rutier din plin centrul Bucureștiului la 29 mai 1945. Remarcat de filosoful Nae Ionescu cu prilejul tezei de bacalaureat, dunăreanul Iosef Hechter devine, la nici 20 de ani, dîmbovițeanul Mihail Sebastian, student la Drept și condeier incisiv la Cuvîntul, alături de Perpessicius, Ion Vinea, Camil Petrescu și Mircea Eliade. Ceea ce impresionează este maturitatea cu care impune clarificări
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
despre Andreescu nu-i erau familiare. Deosebit, ajunsesem la această convingere urmărindu-i emisiunile de la televiziune, care demonstrau cât de mult îmi ignora activitatea. în general, mă izbea mai ales faptul că nu mă pomenise niciodată în scrisul său. Cu prilejul unor convorbiri destinate difuzării prin radio se arătase provocator și bășcălios. Asta era deci starea de spirit care mă anima și nu i-am ascuns-o. Mi-a mărturisit că dacă îl întâmpin cu o idee atât de ostilă receptivității
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
precedente publicării se instaurase în cugetul lui, izbutind totuși să și-o domine și să nu se lase abătut de la ceea ce își propusese să facă. De fapt, el mă avea în minte cu multe zile înainte de a se fi ivit prilejul unei aniversări și gândul îl frământase pornind de la paradoxul relației noastre: îl admiram, îl prețuiam și îl numeam în același timp, din considerente nu numai subiective ci în bună parte obiective: iubitul meu dușman. Asta se întâmpla pentru că nu putea
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
și temperamental mai cu seamă, fraze de o sagacitate și intuiție ce nu pot decât să le admir. M-a bucurat mai ales faptul că nu mi-a închinat un articol encomiastic, un panegiric cum de atâtea ori întâlnim cu prilejul unor aniversări antume. Dens, scris cu un talent care se impune din capul locului, percutant și deloc concesiv ci dimpotrivă, articolul lui Șușară s-a dovedit de o eficiență promptă la care nu m-am așteptat, dar care m-a
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
Dinu Pillat că s-a convins că aș fi "cel mai valoros critic și istoric de artă pe care îl avem". Ce se întâmplă? Ceea ce citează Pavel din Crainic aparține de fapt unei alocuțiuni scrise și citite de acesta cu prilejul discuțiilor ocazionate de doctoratul meu, din februarie 1969. Inexactitatea indicării sursei se dovedește a nu avea nici o importanță pentru cititor, pentru că impresia generală care se degajă din articol nu e câtuși de puțin afectată și nu trezește nevoia unor verificări
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
cu prea mare rigurozitate selectivă - prin care editorii au urmărit, probabil, eliminarea din corespondență a stereotipismului felicitărilor și răspunsurilor la felicitări și totodată a pieselor cenzurabile, precum și a celor presupuse a nu-l interesa pe ipoteticul lector de corespondență caragialiană." Prilej de a aprecia că Editura pentru Literatură Națională ar fi procedat mai cuminte dacă ar fi încheiat ediția cu volumul al doilea, conținând acea riguroasă selecție de epistole. Totuși, ideea unui tom cuprinzând integralitatea corespondenței caragialiene află o fărâmă de
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
mine!" Pariază cu televiziunea pe o ladă de bere că un discurs al său nu va fi dat pe post și obține astfel difuzarea alocuțiunii, în plină campanie pentru alegerile locale, plus un reportaj TV fixînd momentul achitării rămășagului. Cu prilejul unei vizite oficiale la Bruxelles, în mai 1992, îi conferă celebrului Manneken-Pis diploma de membru de onoare perpetuu al Partidului Liber-Schimbist. (Copilul de bronz din Rue de l'Etuve posedă un număr considerabil de costume, pe care le schimbă de
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
de schimbat, a fost componenta liber-schimbistă. ,Venerabilul" a continuat să cultive anecdota, să-și surprindă ascultătorii prin viraje imprevizibile, să lanseze epigrame și să-l citeze pe Caragiale. La 9 martie 1993, dezbaterea unui raport al primului-ministru i-a oferit prilejul formulării unui pronostic, ulterior validat cu prisosință, privind durabilitatea guvernului Văcăroiu: Peste trei sau patru ani, unii dintre noi vor fi confirmați în aprecierile lor, alții, dimpotrivă, vor constata că s-au înșelat. Pînă una-alta, vă pot împărtăși o
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Constanța Buzea Dăruiește-mi o ușă Ușa casei străvechi stând să cadă, I-am spus departelui meu: Dăruiește-mi o ușă. Respingerea lui jucăușă, amară, m-a îmblânzit iarăși, ca de atâtea ori în trecut. Cu diverse prilejuri, apoi, în viața ce a urmat, până ce fiii ni se făcuseră mari, de dragul lor, i-am trimis să-l înduplece să-mi dăruiască o ușă. Ca din senin prăvălit, răspunsul a fost iarăși Nu. Refuzul fiind de data aceea cu
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]