1,798 matches
-
l e r menținea creația la nivel individual, dar atribuia limbii și momente de fixitate în normă, atunci cînd creația individuală se răspîndește la (toți) membrii grupului social (prin imitație). Și într-un caz și în celălalt se observă totuși primatul subiectivității și neglijarea (uneori totală a) caracterului obiectiv al limbii, ca și cum ea nu s-ar putea analiza și sub aspecte care să nu privească intuiția și expresia. O corectură în acest sens a fost făcută de lingvistul Eugen Coșeriu, care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mod particular, nefiind conduși de cineva în interpretare sau învață numai ceea ce îi interesează și îi pasionează. De aceea, ei pot fi și foarte intoleranți cu alții, considerînd că numai ceea ce fac ei este bine354. Tipuri în evoluția formelor culturii Primatul individualității în filozofie și în poezie nu poate obnubila faptul că omul are o existență istorică și că realizările filozofice și poetice se înscriu totuși într-o evoluție a achizițiilor umane, însă în alt mod decît în alte situații. Știința
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ci în reabilitarea proiectului grecilor, în special al lui Platon : contemplarea esențelor eterne, a ideilor forme existente prin ele însele, în fondarea unei umanități filosofice. Cred, ca și Heidegger, că adevărul este deturnat de raționalitate, că logica nu deține nici un primat și că omul trebuie să încarneze poezia. În accepțiunea mea, Ființa include Nimicul, sau Vidul și nu e doar "ceva mai mult decît nimicul", cum credeau primii greci. Dar prin Nimic și Vid eu înțeleg ce înțeleg orientalii, "vidul plin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de economisme nu mi se pare absurd, mi se pare aberant. C'est déjà trop, trop à la française. Istoria filosofiei este întoarsă cu susul în jos. Dacă de la Platon încoace, cel puțin era valorizată interioritatea, regăsirea sinelui, conștiința, iar primatul, sub o formă sau alta, era acordat mereu aceluiași, acum totul e orientat spre afară, în favoarea unei exteriorități seculare, dar pragmatice, șocogene. Se caută ce nu poate fi gîndit, raționat și nici exprimat cu ajutorul limbajului, se caută înafara umanului : forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la un mod de viață mai ușor și mai confortabil, mai liber și mai hedonist constituia deja o motivație foarte importantă pentru consumatori. Exaltând idealurile fericirii personale și divertismentul, publicitatea și mass-media au favorizat comportamentele de consum mai puțin supuse primatului judecății altuia. A trăi mai bine, a te bucura de plăcerile vieții, a nu te lipsi de ceva, a dispune de lucruri inutile au apărut din ce în ce mai mult ca niște comportamente legitime, ca niște scopuri în sine. Cultul bunăstării de masă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
actul cumpărării, încetând a mai fi comandat de grija conformistă pentru opinia celuilalt, basculează într-o logică dezinstituționalizată și intimizată, axată pe căutarea senzațiilor și a mai-binelui subiectiv. Faza III înseamnă noul raport emoțional al indivizilor cu mărfurile, raport instituind primatul senzației, schimbarea semnificației sociale și individuale a universului consumatorist care însoțește înflorirea individualității în societățile noastre. Pasiunea pentru mărci și consumul democratictc " Pasiunea pentru mărci și consumul democratic" Consumul emoțional indică oare victoria lui „a fi” asupra lui „a părea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
spiritul credinței nu se poate confunda cu spiritul pragmatic al consumerismului. Dar nu e mai puțin adevărat că reafirmarea contemporană a religiosului este marcată de chiar trăsăturile definitorii ale turbo-consumatorului experiențial: participare temporară, încorporare comunitară liberă, comportamente à la carte, primatul ameliorării bunăstării subiective și al experienței emoționale. Pe acest plan, homo religiosus apare mai degrabă ca fiind continuarea lui homo consumericus prin alte mijloace decât negația sa. Evident, nu e vorba de resorbția religiosului în consum: pur și simplu, asistăm
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
grupuri constituite pe criterii de vârstă și de religie, practicile de consum și de divertisment nu permit decât identificări „tribale” ușoare, distanțate, cu mimetisme à la carte care sunt orice în afară de semne de dezindividualizare, într-atât se exprimă în ele primatul gusturilor și al opțiunilor personale. Nimic nu mai este impus din afară, adeziunile și despărțirile sunt libere, cu geometrie variabilă, fără constrângeri instituționale. De unde și caracterul punctual, efemer, frivol al acestor identități de grup. În spatele lui „noi”, comunitarii, operează, mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ironia sau lehamitea, sexul performant, golit de dimensiunea subiectivă și emoțională, nu are niciun ecou în universul feminin. Suntem obligați să menționăm că, cel puțin în ce le privește pe femei, importanța lui este din ce în ce mai nesemnificativă, el nereușind să detroneze primatul raportului afectiv față de partener. Este adevărat că, în ce-i privește pe bărbați, criteriile contabilicești se afirmă cu o evidență mult mai manifestă. Dar este acesta un fenomen inedit? Ne îndoim, într-atât dimensiunea performanței pare consubstanțială sexualității masculine 59
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
utopice care imaginează o societate de un tip nou, reconciliată cu fericirea, se înmulțesc; romane și poeme, cântece și piese de teatru o pun în scenă 3; până și cadrul de viață (locuință, interioare, grădină, mobilier, bibelouri, decorațiuni) concretizează noul primat recunoscut plăcerilor și vieții împlinite 4. Secularizarea lumii a mers mână în mână cu sacralizarea fericirii aici, pe pământ. Cea mai mare parte a speranțelor au fost plasate în progresul științelor despre care se crede că n-au un scop
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
preocuparea pentru bunuri materiale dă naștere la insatisfacții și frustrări, aventura psiho-spirituală ar duce la o împlinire plină de semnificații și de armonie atât cu sine, cât și cu universul. În centrul fantasticului supermagazin care este nebuloasa spirituală se afirmă primatul experienței interioare ca o condiție a traiului bun. Pentru toate manifestările Potențialului Uman, e suficient să ne dotăm cu o gândire armonioasă și totul va merge bine în viața noastră. Să învățăm să ne iubim, să ne schimbăm felul de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rolul investițiilor străine directe. Considerăm că investițiile străine directe, deși au un rol foarte important în demararea creșterii economice sustenabile și inserția economiei naționale în procesul de globalizare, comparativ cu investițiile autohtone, ca pondere și impact, ocupă un rol secundar, primatul aparținând investițiilor domestice. Potrivit opiniei noastre, abordarea primatului și a rolului investițiilor străine directe nu se poate generaliza, astfel că cea mai potrivită abordare este a analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats), dezagregată sectorial. Investițiile în sectoarele extractiv și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe, deși au un rol foarte important în demararea creșterii economice sustenabile și inserția economiei naționale în procesul de globalizare, comparativ cu investițiile autohtone, ca pondere și impact, ocupă un rol secundar, primatul aparținând investițiilor domestice. Potrivit opiniei noastre, abordarea primatului și a rolului investițiilor străine directe nu se poate generaliza, astfel că cea mai potrivită abordare este a analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats), dezagregată sectorial. Investițiile în sectoarele extractiv și bancar comportă o discuție și o analiză separate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sens, ni se pare importantă străpungerea teoretico-metodologică pe care a realizat-o cercetătorul american Lester Brown (director al Worldwatch Institute), care pentru prima dată a introdus noțiunea de „ecoeconomie”, în cadrul căreia se stabilește, pentru un număr foarte important de situații, primatul factorului ecologic sau de mediu asupra celui economic, social, financiar și tehnologic; se poate afirma că luarea în considerare a noțiunilor de sustenabilitate și complexitate a dezvoltării economico-sociale a imprimat noțiunii de investiții, respectiv modelării acesteia necesitatea trecerii de la abordări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ceasornicului ordonează faptele pentru a explica și a crea artefacte prin care să fie credibilă. Piața ca mână invizibilă reglatoare este produsul explicit al nevoii de credibilizare a forței explicative de mecanism economic. Teoria paradigmei mecanismului reia viziunea platonică a primatului ideii. Din idee se generează faptele, care, apoi, susțin idei. Limpeziri metodologice Modernitatea teoriei paradigmei relansate de Kuhn este evidentă. (Kuhn, 1976) Practic, opera lui Kuhn este corectă politic cu opțiunea americană pentru modelul explicativ al emergenței umane dinspre ideal
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
apărea ca un produs necesar al conștiinței înseși” (op. cit., p. 127). Această etapă se desfășoară, prin urmare, în mare măsură, în planul reflecției și al judecății morale, definindu-se prin aceea că am putea numi „ dezvoltarea progresivă a autonomiei” sau „primatul egalității de autoritate”. Copilul nu mai acceptă acum, cu aceeași docilitate, sancțiunile expiatoare (care pot șterge, ispăși o greșeală); singurele sancțiuni care sunt considerate într-adevăr legitime sunt cele care decurg din reciprocitate (dintr-un raport mutual, de influențare reciprocă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de conduită — spre gândirea în care „actul moral” este urmărit pentru el însuși, independent de sancțiuni, și în care copilul se ocupă neîncetat de punctul de vedere al altora, pentru a-l compara cu al său (fapt ce conduce la primatul „intenționalității”, în detrimentul supunerii oarbe, necondiționate în fața adultului). În sfârșit, a treia etapă, care începe pe la 11/12 ani, în cursul căreia „justiția pur egalitară este temperată de preocupări ar fi echitate” ( J. Piaget), pentru comportarea bazată pe respectarea riguros reciprocă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care Ceaușescu menținea strânse relații), comunismul românesc s-a revendicat, indiferent de timp, de la același substrat ideologic, comun tuturor acestor regimuri și totodată străin propriilor popoare. Comunismul românesc a promovat același tip de construcție instituțională, bazat pe represiune și recunoscând primatul ideologiei asupra binelui propriului popor. Gestul mult comentat al lui Ceaușescu de a nu permite armatei sovietice să tranziteze România În zilele fierbinți ale „Primăverii de la Praga” nu a fost o disidență activă față de acest sistem, pentru simplul fapt că
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se manifestă prin aceleași expresii faciale și sunt recunoscute ca atare de către toți indivizii, sunt percepute și evaluate subiectiv în mod similar de membrii tuturor culturilor, cunosc aceleași mijloace de mascare. Mai mult chiar, se manifestă în condiții similare la primatele non-umane. O reprezentare interesantă a prototipurilor emoționale în termenii scripturilor culturale propune Anna Wierzbicka (1997, p. 436): TRISTEȚE X simte ceva Uneori cineva gândește ceva de felul acesta: Ceva rău s-a întâmplat, Aș fi vrut să nu se întâmple
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Electricitatea și gazul constituie formele moderne de energie. Psihanaliza împrumută termenul energie psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută în frâu atunci când pulsiunea este controlată și supusă regulilor realității înconjurătoare. Astfel, în vis, dacă electricitatea (sau gazul) este controlată, înseamnă că energia subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
agricole, constituie cel mai bun exemplu. În abordarea psihanalitică, excrementele au o semnificație și o funcție simbolică și afectivă foarte importante în structurarea psihicului. Când copilul este educat cu privire la curățenie, în stadiul anal (de la unu la trei ani) se constituie primatul funcției excretoare ca activitate generatoare de plăcere. Dispunând de materiile sale fecale, copilul dispune de lume. Freud insistă în această privință asupra comportamentului poznaș al copilului care refuză olița, păstrându-și scaunul și arătând prin asta că își va goli
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de iresponsabilitate și de utopie, de imposibilitate de luare a deciziilor și de instabilitate în valori și în etică. Adesea, aceste teorii uită că avatarurile online ale cyberspațiului sunt „proiecții electronice ale referentului lor material” (vezi Horner, 2001Ă, astfel că primatul naturii corporeale se menține în contextele virtualității. Credința în libertatea nemărginită a eului online este iluzorie și, la limită, capătă un aspect amoral prin frizarea iresponsabilității și a neîngrijirii față de celălalt. Omiterea corporalității și suspendarea eului în spațiul virtual nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vizează condiția umană în proximitatea alterității sau a celuilalt în numeroase accepții: întrupările biotehnologice, interregnurile sau multietniile care se manifestă pe Internet. În acest context, ontologia postumanului virtual nu înseamnă o desprindere de materia viscerală și percepțională a corpului în favoarea primatului acordat minții sau spiritului ca localizări ale eului, ci înseamnă o situare în trup. Această situare încorporată produce întregirea identității ca indestructibilitate a relației corp-conștiință, ambele protezate, interfațate sau transmutate în mod tehnocultural, dar și descoperirea alterității și acceptarea străinului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
principiu al dorinței, ci o idee propagandistică în serviciul reprimării vieții interioare în cadrul mitului familiei. În loc să privească inconștientul ca pe un teatru (hamletian sau oedipiană, cei doi teoreticieni consideră inconștientul o industrie care produce și, în loc de a înțelege prin psihanaliză primatul unui factor (tatăl, mama, falusulă, acordă prioritate multiplicității dorinței. 8. Studierea Internetului din perspectivă psihologică îi aparține, spre exemplu, teoreticienei Patricia Walace (1999Ă. Aceasta urmărește impactul psihologic al activității online asupra comportamentului uman: comunicare socioemoțională prin indicii verbale și nonverbale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bună din noi”, va trebui să recunoaștem că „această parte este de origine socială”. Și sociologul francez conchide: „Trebuie să ne întoarcem la studiul societății, căci numai în el poate găsi pedagogul principiile speculației sale” (ibidem, p.73). Din afirmarea primatului societății, crede un exeget contemporan, decurge ideea că individul nu poate exista ca ființă independentă și autonomă, depinzând de normele, regulile, tradițiile și prescripțiile societății. Durkheim minimalizează deci locul individului (Păun, 1980). Dar nu se poate tăgădui faptul că, în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]