1,145 matches
-
lor de modelele romane. Tansformările pe care tehnica și stilul gotic le-au impus construcțiilor religioase se regăsesc și în numeroase edificii civile, fie că e vorba de o arhitectură militară (fortificațiile de la Carcassone sau Provins), de palatele regale sau princiare (Luvrul lui Filip August, Castel del Monte al lui Frederic II), de primării sau alte palate comunale sau de locuințele burghezilor bogați. La sfîrșitul secolului al XIII-lea, în spațiul care se întinde din nordul Angliei și pînă în Sicilia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Insectar de buzunar, București, 1956; Galeria palavragiilor, București, 1957; Bariera, București, 1959; Aceste zile și aceste nopți, București, 1962; Acordeonistul, București, 1964; O plimbare cu barca, București, 1964; Vara pe verandă, București, 1966; Necunoscutul și iubirea, București, 1968; O sărbătoare princiară, București, 1969; Proză satirică, București, 1969; Teatru, București, 1971; Cântece de alchimist, București, 1972; Fotbalul n-a fost creat de diavol, București, 1972; Ipocrizia disperării, București, 1972; Pâinea la loc fix, București, 1972; Pălăria de pe noptieră, București, 1972; Este corida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
care se urmărea exprimarea entuziasmului populației față de proclamarea ca domn al lui Filip de Flandra. Scopul era de la sine înțeles: marile puteri trebuiau să vadă existența unei susțineri populare față de actul săvârșit la 11 februarie, dar și pentru reprezentantul casei princiare a Belgiei. Atingerea obiectivului amintit era ilustrată prin observațiile deja enunțate ale lui J. Poumay, dar și cele ale lordului Green, care-i raporta lui Clarendon la 15 februarie: "Sunt fericit să pot scrie în a cincea zi că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o candidatură agreată de "concertul european", îl sfătuia pe viitorul prim ministru al României să se oprească asupra unui prinț de Hohenzollern datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și cunoștințele politice de care dăduse dovadă Brătianu în întrevederea amintită 350. Despre impresia produsă de I.C. Brătianu asupra Casei Regale a Prusiei, Carol I nota în jurnalul său: El făcuse cea mai bună impresie asupra prințului și a familiei princiare, atât din cauza exteriorului său simpatic, cât și datorită însușirilor sale de om de stat de care dăduse dovezi în aceste conferințe"351. Sosirea unei vești de tipul celei anunțate de Brătianu genera un calm temporar în capitala României. Dificultățile cele
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Crăciun, București, 1945; Émile Zola, Madeleine Férat, București, 1924, Visul, București, 1928, Otrava, I-II, București, 1929; George Sand, El și ea, București, 1926, Ultima dragoste, București, 1930, Cora, București, f.a.; Ivan Bunin, Potirul vieții, București, 1928; Joseph kessel, Nopți Princiare, București, 1928; F.M. Dostoievski, Umiliți și ofensați, București, 1930, Casa morților, București, 1944; Jack London, Martin Eden, I-II, București, 1931; Cervantes, Don Quijote, I-II, București, 1936; Fenimore Cooper, Corsarul roșu, București, 1937, Pilotul, București, 1938; André Maurois, Instinctul fericirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
publice. Acestea acționează împotriva ordinii și a legii, în perimetrul degradant al imoralității, afacerilor veroase, luxului și desfrâului. Exponenții acestor elite au în proprietate restaurante, cazinouri, întreprinderi profitabile, case de modă, hoteluri, autoturisme de lux, imobile ce rivalizează cu proprietățile princiare, trusturi de presă și posturi de televiziune, locuințe de vacanță și, nu în ultimul rând, substanțiale conturi în străinătate. Este, așadar, limpede pentru omul de rând care asistă neputincios la acest spectacol că în teritoriul ocupat de crima organizată, acționează
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
8/20 februarie Vreme senină, secetă cumplită. Înainte de amiază Brătianu și Sturdza la mine. Ring a vrut să mă invite la bal, eu refuz. După-amiaza promenadă. Ora 5 baronul Meyer, care îmi notifică vizita la sfârșitul lunii aprilie a perechii princiare moștenitoare a Austriei. Seara la ora 10½ cu Elisabeta la balul comerțului, la Teatru. Tombolă. Lucrări de-ale Elisabetei au fost licitate pentru 4.000 franci. Acolo până la ora 12¾. Joi, 9/21 februarie Vreme minunată, foarte senin, cald. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a fost deosebit de furtunoasă. Orele 10½-12 I. Brătianu la mine. După-amiază audiențe, apoi primit pe noul ministru plenipotențiar bulgar Nacevici, pe care îl prezint și Elisabetei. I. Ghica la mine. Plimbare cu trăsura, vînt rece. Seara la ora 9 perechea princiară moștenitoare a Austriei a ajuns la Vârciorova. Barometrul foarte coborât. Miercuri, 4/16 aprilie Închis și furtună. La ora 6 perechea princiară moștenitoare ajunge la Cotroceni, în drum spre Constantinopol. Ora 10 Consiliu de miniștri, fără Brătianu, care e la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
îl prezint și Elisabetei. I. Ghica la mine. Plimbare cu trăsura, vînt rece. Seara la ora 9 perechea princiară moștenitoare a Austriei a ajuns la Vârciorova. Barometrul foarte coborât. Miercuri, 4/16 aprilie Închis și furtună. La ora 6 perechea princiară moștenitoare ajunge la Cotroceni, în drum spre Constantinopol. Ora 10 Consiliu de miniștri, fără Brătianu, care e la țară. Discutat programul de primire. Ora 2 la ședința de închidere a Academiei, cu Elisabeta. Tocilescu ține o conferință. Raport despre propunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Joi, 12/24 aprilie Vreme întunecată. Foarte răcit, guturai. Câmpineanu și Brătianu la mine. După-amiază promenadă. Orele 5-6 plimbare cu trăsura, vânt rece. Doamna Zulnia Sturdza la masă. Ploaie, furtună. Tuse, dureri de cap. Vineri, 13/25 aprilie. Sosirea perechii princiare moștenitoare austriece la București. Vreme ploioasă, întunecat, frig. Înainte de amiază Sturdza, Brătianu, Fălcoianu pentru trecerea în revistă. După-amiază pregătiri. Ora 4 ceai. Ora 4½ plecat la Cotroceni cu Elisabeta și doamnele. Cu trenul special la Comana, o oră întârziere, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
camerele noastre. Multă ordine în timpul primirii și liniște. Sâmbătă, 14/26 aprilie Întreaga noapte și toată ziua ploaie, neprietenos, frig, vânt. Ora 8½ dejunat à quatre, împreună până la ora 11, conversat și creat o relație foarte cordială. Ora 11 perechea princiară moștenitoare primește Consiliul de miniștri, eu le prezint toți miniștrii. Apoi primirea corpului diplomatic și a delegației austriece, la care noi nu participăm. Ora 12½ lunch à quatre. Parada de la Hipodrom a fost suspendată. Ora 2½ are loc o defilare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabetei și invitat la ceai. Ploaia torențială încetează, aproape prea mult. Prefectul poliției. Basset, care merge cu Slade la Sinaia pentru iluminatul electric. Seara doamna Zulnia Sturdza la masă, împreună până la ora 8. Scris până la ora 10½. Depeșă de la perechea princiară moștenitoare din Viena, unde au ajuns astăzi. Ne mulțumesc pentru primirea călduroasă. Împăratul este foarte mulțumit de aceasta. Miercuri, 18/30 aprilie Vremea ceva mai bună, +7°R. Înainte de amiază Chițu și Aurelian la mine. Rosetti face ceva agitație în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
septembrie Ceață deasă. Înainte de amiază promenadă. Nimeni la dejun. Venit Sturdza. După-amiază se fac noi încercări pentru iluminatul electric. Ora 4 cu Elisabeta la gară, plecat la Predeal. Ora 4½ acolo, gardă de onoare cu muzică. Ora 5 sosește perechea princiară moștenitoare austriacă. Salutare cordială. În suită contele Taruca, Palfy, contele Bomboll, căpitanul Waklzemott și medicul curant. Ora 5¼ plecăm toți împreună la Sinaia. Totul e în ceață. Ora 5¾ în Sinaia. Întâmpinare la gară, plecat cu 4 trăsuri la castel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
10½ în pat. Vreme foarte umedă, a stânjenit focul de artificii. Multă lume în vale, soarele electric iluminează șoseaua. Vineri, 14/26 septembrie Ploaie și vreme întunecată. Ora 8½ dejunat à quatre, conversat până la ora 10, apoi promenadă cu perechea princiară moștenitoare prin tot castelul. Ora 1 lunch cu muzică. Ora 2 plimbare cu trăsura la pavilionul de vânătoare, apoi la mănăstire. Ploaia începe iarăși. Ora 4 înapoi. Biliard cu prințul de coroană. Ora 7 mare dineu de 36 persoane. Seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vizitat barăcile. Ora 12½ à quatre în pavilionul de vânătoare, fotografiat. Ora 2½ dejun, 30 persoane. Ora 4½ la gară, foarte multă lume, gardă de onoare. Noi mergem cu ei până la Predeal. Munții se văd clar. Acolo despărțire călduroasă. Perechea princiară moștenitoare merge în Transilvania. Ora 6½ din nou în Sinaia, vânt de gheață. Ora 7 cinat. Seara biliard. Luni, 17/29 septembrie Toată ziua ploaie, foarte frig. Cu Stöhr la castel. După-amiază mică promenadă. Seara hotărât cu Stuart și Stöhr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
28 octombrie. Viena. Seara la ora 11 rămas-bun de la Leopold și Wilhelm în gara din Nürnberg. Plecare. Călătorit noaptea prin Passau, Linz. Ora 10 și 50 minute sosirea în Viena. La gară kronprințul Rudolph și kronprințesa Stefanie, alături de întreaga suită princiară în ținută de gală. Eu în ținută civilă. Primire călduroasă. Ne duc la hotelul Manteln. Au rămas la noi o jumătate de oră. Schimbat. Ora 1½ plecat cu trăsura la arhiducele Rainer, rămas acolo o oră. Orele 4-5 promenadă, singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
2½ principele Hohenlohe. Ora 3 prințul Reuss cu soția sa. Ora 3½ contele Kalnoky, cu care eu discut și despre dificultățile cu Ungaria. Rămâne o oră. Ora 4½ plecat cu Elisabeta la Schönbrunn pentru cina în familie. Regele Milan, perechea princiară de coroană, arhiducii Albrecht, Rainer cu soția și Wilhelm. După masă discutat îndelung cu împăratul. Ne arată întregul castel. Curtea cinează separat. Rămas până la ora 7. Mers la Mauer, la Reuss, acolo ceai, rămas până la ora 9. După aceea înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cascadă. Vreme minunată, cald. Bulgaria va fi somată să stea liniștită și să renunțe la uniune. Wilhelm are rujeolă la Pesta și nu poate veni aici. După-amiază Kalinderu, lucrat cu el și făcut o promenadă. Seara biliard cu Alecsandri. Perechea princiară moștenitoare a Austriei e în Transilvania, însă nu mai vine la Sinaia. Duminică 6/18 octombrie Vreme minunată, cald. Ora 7 sculat. Cură de apă, promenadă până la ora 8½. Dejunat cu Elisabeta. Orele 11-12 Kalinderu, care pleacă după-amiază în Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
era „unul din cei mai originali”, „om civilizat, cu idei moderne”, care „fusese crescut în străinătate” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 96). Sandro este diminutivul folosit de Carol I pentru Alexandru de Battenberg (1857-1893), principe al Bulgariei în perioada 1879-1986. Familia princiară de Battenberg este o ramură a casei princiare de Hessa-Darmstadt. Tatăl său, prințul Alexandru de Hessa-Darmstadt (1823-1888), a contractat o căsătorie morganatică cu Julie von Hauck, domnișoară de onoare a surorii sale Maria, care era căsătorită cu Alexandru al II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu idei moderne”, care „fusese crescut în străinătate” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 96). Sandro este diminutivul folosit de Carol I pentru Alexandru de Battenberg (1857-1893), principe al Bulgariei în perioada 1879-1986. Familia princiară de Battenberg este o ramură a casei princiare de Hessa-Darmstadt. Tatăl său, prințul Alexandru de Hessa-Darmstadt (1823-1888), a contractat o căsătorie morganatică cu Julie von Hauck, domnișoară de onoare a surorii sale Maria, care era căsătorită cu Alexandru al II-lea, țarul Rusiei. Copiii rezultați din această căsătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
între 1840 și 1849 și care era fiul regelui Wilhelm I al Olandei), iar mama sa a fost prințesa Luisa, din casa regală a Prusiei. La Weinburg, în nordul Elveției, pe malul Rinului, se afla reședința de vară a familiei princiare de Hohenzollern. David Kalikana (1836-1891), rege al Insulelor Sandwich (Hawaii) din 1874. Apostol Mănescu (m. 1896), unul dintre apropiații lui Ion C. Brătianu. Fiica celui din urmă scria despre el: „Era foarte bine crescut, fin și hazliu, iubea pe tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
contribuit la construirea mai multor edificii din București: Palatul C.E.C., Fundația Carol I, Palatul Regal, Palatul din Cotroceni etc. Grigore Cerkez (1850-1927), inginer și arhitect, profesor la Școala superioară de arhitectură din București. A contribuit, între altele, la construirea Palatului princiar din Cotroceni, a clădirii Bursei din București și a proiectat clădirea Institutului de Arhitectură. Grigore Crăiniceanu (1852-1935), militar de carieră cu studii de specialitate (geniu) în țară și la Bruxelles. A participat la campania din 1877-1878, realizând mai multe lucrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
poziție critică atunci când expansiunea protestantă se desfășoară în detrimentul credincioșilor bisericii răsăritene. După ce pune în aplicare un vast program de construcții, de întărire a cetăților din Oradea, Alba-Iulia, Făgăraș, Deva, Gherla, Ordoheiu Secuiesc, Giurgiu, de înălțare de noi castele și curți princiare, Bethlen este preocupat de organizarea învățământului, de înființarea de școli. Între ele și renumita instituție cunoscută sub numele de Collegium Academicum, a cărei primă perioadă de funcționare se desfășoară în Alba-Iulia între anii 1622-1658. Principele se îngrijește să fie trimiși
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
va reveni personal asupra problemei, remarcând (în 1653) faptul că (în conformitate cu Approbata Constitutio, V, paragraful 72) ei pot practica liber comerțul, având totodată dreptul de a se așeza în cetatea Alba-Iulia. Sub Mihai Apafi beneficiază din nou de ocrotirea casei princiare: „... le poruncim la toți, în mod foarte serios, să nu îndrăznească de acum încolo sub nici un motiv să ocărască, să prindă, să păgubească și să ia impozite fie locuitorilor evrei, fie evreilor străini și să nu-i împiedice în negoțul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]