1,382 matches
-
avînd împreună un statut deosebit în raport cu alte creații culturale. Existența acestei relații speciale între filozofie și poezie a fost consemnată de foarte mult timp, iar explicarea ei a generat opinii numeroase și diversificate, cele mai multe dintre ele atribuindu-le o înrudire principială în care deseori este implicată și religia 332. Problema este desigur complexă și prezintă aspecte numeroase, cu grade diferite de însemnătate, dar o oarecare clarificare se produce dacă se găsesc răspunsuri adecvate la două chestiuni de bază: 1) de ce este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-o realizare individuală, dar, de data aceasta, fiind vorba de redarea unor idei în mod programatic, accederea la universalitate este în mod principial asigurată 361. Cu toate acestea, sentimentele (redate prin reprezentări în poezie) și gîndirile (redate prin judecăți de filozofie), deși general umane și prin aceasta universale, au caracter deschis în ceea ce privește obiectul, intensitatea, perspectiva de apli-care, importanța atribuită etc. și, de aceea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se prezintă lucrurile în cercetarea lui Tudor Vianu, publicată la 1943 cu titlul Filosofie și poezie. Antrenînd multă erudiție și bazîndu-se pe o perspectivă bine determinată, analiza întreprinsă aici este tributară, în mod evident, spiritului hegelian, care presupune o unitate principială, la Hegel în Ideea Absolută, pe care însă Vianu nu o numește ca atare, dar care se poate ușor întrevedea. În acest caz, s-ar putea presupune un sincretism ontologic între religie, filozofie și poezie, fenomen atestat, desigur, de istoria
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin câteva exemple de consecințe prevalent nonconcurențiale, apare o dificultate, și logică și epistemologică, de reconfirmare a temeiului pe care s-a justificat calitatea ipotezei esențiale. Nu doar faptul că ipoteza este obligată să accepte că are consecințe pe care principial le respinge ca neconsistente ar fi aspectul cel mai delicat, ci și faptul că ipoteza este inertă când o interogăm în legătură cu legimitatea acestor efecte. Chiar dacă aceste consecințe pot fi catalogate ca nefirești (în mod evident fiind vorba de așa ceva în raport cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nesupus simplificărilor cerute de funcția predictivă pentru că pur și simplu ar trebui ca aceasta să fie relevantă după mai multe criterii în același timp și în aceeași măsură. Cumva concluziv, sistemul economic nefiind substanțial de natură fizică, nu este nici principial de natură disipativă (Prigogine, Stengers, 1984), având o comportare nonentropică pentru că are una antropică, prin care stările sistemului rămân deschise ca posibilitate tendențială până când își configurează un sens, o direcție, prin mecanismele discernământului specific alegerilor subiective negociate în contexte intersubiective
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
restricțiile de stare sau decăderile din funcție pentru celelalte, fie ele și în formule de agregare, care prin ele însele constituie reducții semnificative. Predictibilitatea în sensul fizicii este, și din acest punct de vedere, o pretenție extraștiințifică și atitudinal și principial. Ceea ce are sensul de predeterminare conceptuală a comportamentelor sistemului economic este culoarul de pertinență al abaterilor standard, mai precis al limitelor de variație dincolo de care se receptează criza. Desigur, pragmatic asta ar presupune un mijloc și o modalitate permanente de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în Economie, a legăturii stocastice dintre consecințe și intenții, predicția faptelor. De altfel nici nu ar fi necesar funcției Economiei în componența sa acțională pentru că rezultatele depind de comportamentul uman implicat în procesul economic, ba chiar în epicentrul acestui proces. Principial vorbind, omul nu se poate prestabili pe sine, atâta timp cât predicția ca operație la limita logicii și a teoriei adevărului are și sensul prefigurării, aprecierii ex-ante a rezultatului. Aprecierea, evaluarea, preformarea, proiecția sunt operațiuni care au conținut rațional, dar nu sunt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o conceptualizare marcată de starea de echilibru a sistemului, uneori la limita de jos a acceptanței principiale ca egalitate, similitudine, consistență, sens decelabil rațional etc., evident din nevoia de a opera cu preconceptele de omogenitate și reversibilitate din concepția mecanicii. Ipoteza fondatoare a echilibrului din teoria microeconomică, chiar și când viziunile tutelare au oscilat față de referențiale (de la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de natura umană. Reîncărcarea viziunii Economiei din perspectiva antropică nu vizează explicit mijloacele, care până acum păreau să țină loc de scopuri, cum a fost cazul avuției. Pare delicat să se întâmple tratarea mijloacelor în perspectiva mentală, dar această restructurare principială ține de ceva mai profund, în legătură cu decontaminarea Economiei și de virusul ideologiei. Economia se centrează antropic pentru a asigura finalitatea proceselor, consistența consecințelor, iar pentru asta, ca să spun așa, nu contează puritatea mijloacelor. Selecția pe criterii ideologice a mijloacelor nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o avem asupra căilor pare să fie de natură istorică, în realitate comparația, cu atât mai mult cu cât s-ar putea să ne sugereze ideea de evoluție, nu ne ajută la înțelegerea esenței cogniției. Demarcațiile dintre căi sunt atât principiale, cât și din punct de vedere al operatorilor implicați. Dacă are ceva relevanță nu s-ar putea menționa decât raporturile intervenite în consistența principiilor și natura operatorilor. Disjungerile, când intervin, sunt în același timp de sens și de nivel. Prima
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca funcție randamentală. Noua problemă a Economiei este fundamentarea unui model explicativ al îndreptățirilor la prosperitate. Sugestia economiei antropice nu este o iluzie. Recurs la reflexibilitatea conceptelor (Metafora care fixează) A. Cum ne poziționăm și pe ce ne bazăm? Așezări principiale Problema conceptualizării în Economie pare să fie mai complicată decât ne-am așteptat. Primul aspect generator de complicații ține de specificul cogniției în științele sociale în care se înscrie și Economia: obiectul cunoașterii este cel care trebuie să facă acțiunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
recente (Brehm, Kassim, 1980; Radu, Iluț, Matei, 1994; Mullins, 1996) propunem următoarea tipologie a modelelor conducerii, tipologie care, după părerea noastră, le nuanțează și le completează pe cele existente: modelul personal sau modelul trăsăturilor: promovează „doctrina” potrivit căreia liderii sunt, principial, născuți și nu formați, iar conducerea constă în anumite calități intrinsece sau trăsături ale personalității; centrează atenția pe persoana în funcție (Dashiell, 1930; Middleton, 1941; Cattell & Stice, 1954 ș.a.); modelul funcțional; este focalizat pe funcțiile și responsabilitățile conducerii, pe ceea ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
atent al acestui fenomen merită osteneală din partea psihologiei noastre”. Diferitele modalități de interpretare si explicație a „frustrației” pot fi grupate în trei mari categorii: l) cele behavioriste, în cadrul cărora ne vom ocupa de orientările pozitiviste, adică acele interpretări care, ignorând principial conținutul interior al conduitei, restrâng schema, de explicație a frustrației la studiul manifestărilor exterioare ale conduitei respective, după schema „S-R”(stimul-reacție); 2) concepțiile biologiste, care așează pe un prim plan motivația inconștientă, instinctuală. În concepția „freudismului”, de exemplu, frustrația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale, realizarea unui control rațional al atitudinilor proprii (prin ierarhizarea trebuințelor, motivelor, aspirațiilor) — toate acestea reprezintă condiții psihologice necesare obținerii unui echilibru interior și unor relații stimulative și principiale cu cei din jur. Se va urmări, în permanență, formarea la elevi a obișnuinței de a se întreba în ce măsură sunt justificate propriile revendicări față de o altă persoană, de a renunța la susceptibilitate, la interpretarea subiectivistă a pretențiilor sau manifestărilor celorlalți
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an) activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub un an) să fie finanțate 100% din datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub un an). În activitatea practică, respectarea simultană a celor două condiții principiale este imposibil de realizat, ca urmare a neconcordanței dintre durata medie de lichiditate a activului și durata medie a exigibilității elementelor de pasiv. Aprecierea echilibrului financiar presupune un studiu privind modul de alocare și utilizare a resurselor și se poate
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
noțiunilor, emoțiilor, sentimentelor, iar pentru elaborarea unui dicționar asociativ este suficient faptul că asocierile făcute în cadrul unui experiment pot fi desemnate prin cuvînt. Necesitatea acestui tip de dicționar este motivată prin: * rațiuni generale de cercetare, pentru că este o sursă indispensabilă, principial nouă, unică și de nesubstituit de informație lingvistică și paralingvistică, pretîndu-se prelucrării matematice și constituind, datorităacestui fapt, o sursă și un mijloc sigur de verificare a ipotezelor statistice; * rațiuni concrete de cercetare, pentru că permite studierea modului în care funcționează mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nasul pe sus; natural; nedrept; needucat; negativism; neîncrezut; neînțelegător; nelăsător; nepăsător; neplăcere; neprielnic; nerespectuos; nesuferit; netrebnic; nevoie mare; niciodată; o persoană cu caracter; oaie; oameni; obicei; om rău; optimist; patriot; pe dinafară; pervers; pierdut; plînge; posesiv; posibil; pretențios; prietenă; prietenie; principial; principiu; proastă creștere; profesor; prost degeaba; pufos; rănit; răsfățat; roșu; rușinos; său; plin de sine; scorpion; semeț; sincer; singuratic; soț; stupid; supărare; supărăcios; supărător; supraaprecia; suspicios; șmecher; tandru; tata; tîmpit; triumf; trotuar; tupeist; tupeu; turc; țanțoș; ținînd cont; Vali; vanitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vieții artificiale. Arta genetic-digitală este „vie” grație interacțiunii dintre privitor și mașină și capacității de evoluție și mutație a imaginii numerice: așa cum genele au potențialul de a se regenera, codul informatic al computerului se multiplică prin recurență, creând o infinitate principială de imagini. Acest tip de artă mizează pe mișcare și pe simulare, mai degrabă decât pe forme și pe reprezentări, încercând să intermedieze între viu și non-viu sau între prezență și absență. Arta pare a replica știința, dar și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de cunoștința Dumnezeului adevărat, așa Încât, Înainte de a-l fi aflat pe el n-aș fi putut ști În chip desăvârșit nimic cu privire la vreun lucru”. Consecința ontologică: existența a două substanțe pe deplin distincte Descartes nu se mulțumește să demonstreze primordialitatea principială a lui Dumnezeu numai prin aceea că este garant al cunoașterii, făcând posibil demersul epistemic. El demonstrează și caracterul de prim-principiu În domeniul ontologiei, ca sursă a substanței Întinse și a substanței cugetătoare, pe care-l comportă Dumnezeu. Această
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
propriu. Acesta este definit ca diferență între capitalurile proprii ale companiei (în categoria cărora se pot include și provizioanele pentru riscuri și cheltuieli<footnote Includerea în categoria capitalurilor proprii a provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli depinde de natura acestora. Deși principial ele pot fi considerate în analiză capitaluri proprii, includerea lor în categoria unor datorii pe termen scurt poate fi oportună în cazul în care ele ar fi constituite în legătură cu anumite aspecte caracterizate printr-o probabilitate ridicată de realizare. footnote>) și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Wright, diferențiind-o de "explicația teleologică" atunci când compară în termeni cam derutanți ("galileană" și "aristotelică") cele două mari tradiții metodologice manifestate în istoria ideilor 63. Ținând seama însă de faptul că, potrivit lui von Wright, "orice explicație cauzală, prin legi, este principial simetrică cu predicția"64, trebuie să nuanțăm observația noastră anterioară și să adăugăm că totuși părintele pozitivismului face distincția între explicație care nu reprezintă pentru el un obiectiv major al investigației pozitive și predicția bazată pe cunoașterea legilor. De altfel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
O dovadă incontestabilă o constituie, de altfel, tocmai faptul că Einleitung..., prima mare lucrare a lui Dilthey, a rămas definitorie pentru el și continuă să dea și astăzi măsura întregii sale concepții. Nu doar motivele expuse, ci și unul pur principial ne determină să privim cu circumspecție teza unei evoluții individuale în direcția amintită: exceptând semnificația cu care a consacrat-o Darwin, noțiunea de "evoluție" presupune în accepțiunea curentă o valorizare și ne duce cu gândul la un sens ascendent, spre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
O dată cu delimitarea științelor spiritului de cele ale naturii, la Dilthey nu mai întîlnim un model unic al științelor, acel "monism metodologic" despre care va vorbi von Wright și prin care Comte consideră Metzger ridică perspectiva științifică la rangul de "conștiință principial filozofică"158. Distincția amintită prezentată de către von Wright sub forma "opoziției ireductibile"159 dintre "monismul" și "dualismul metodologic", adică dintre ceea ce el numește "tradiția galileană" și, respectiv, cea "aristotelică" în investigația științifică, distincție asupra căreia noi am insistat deja (vezi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
manifeste în secolul al XIX-lea (în Fețele unui veac, Blaga nici nu-l enumeră printre orientările caracteristice ale epocii și se referă la el doar ca la un termen antitetic pentru romantism), vom răspunde cu două argumente: primul este principial și vizează faptul că aici avem în vedere dimensiunea anistorică a acestor "curente", și nu neapărat "întruparea" lor într-o epocă dată; al doilea argument este faptic și se bazează pe aceea că, măcar în prima lui parte, secolul al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
redacția lui Constantin Gorgos, pp. 308-309), Dilthey îi opune o psihologie de tip holist, care ne ajută să înțelegem procesele psihice, socotite de filozoful german drept factor determinant chiar în succesiunea epocilor istorice. De altfel, el subliniază fără echivoc dependența principială a cunoașterii de psihologie: "Conceptele și principiile care constituie fundamentul cunoașterii în sistemele culturale se află într-un raport de dependență cu conceptele și principiile psihologiei" (Einleitung..., p. 46). 60 Auguste Comte, Über Wesen und Bedeutung der positiven Philosophie (traducere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]