711 matches
-
prezent, Parohia Înălțarea Domnului din Câmpulung Moldovenesc are 7 filiale, dintre care 6 cu biserică (Fundu Moldovei - cu Biserica "Sf. Treime" din 1838, Moldovița - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1908, Pojorâta - cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din 1893, Prisaca Dornei - cu Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din 1911, Vama - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1886 și Vatra Moldoviței - cu Biserica "Sf. Ana" din 1891) și 1 fără biserică (Molid). În biserica parohială din Câmpulung Moldovenesc se celebrează zilnic
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Ana" din 1891) și 1 fără biserică (Molid). În biserica parohială din Câmpulung Moldovenesc se celebrează zilnic liturghii, la Fundu Moldovei, Moldovița, Pojorâta și Vama o dată la două săptămâni (într-o duminică două și în alta trei filiale), iar la Prisaca Dornei și Vatra Moldoviței (Valea Stânei) se celebrează rar, numai de sărbătoarea hramului. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi: În cimitirul catolic din Câmpulung Moldovenesc sunt înmormântați câțiva preoți care au slujit în această localitate sau în împrejurimi. Este
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Prisaca Dornei este o biserică romano-catolică construită în anul 1911 în satul Prisaca Dornei din comuna Vama (județul Suceava). Ea se află de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Câmpulung Moldovenesc. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Prisaca Dornei este o biserică romano-catolică construită în anul 1911 în satul Prisaca Dornei din comuna Vama (județul Suceava). Ea se află de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Câmpulung Moldovenesc. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
partea stângă a cursului superior al Moldovei, la o distanță de 12 km sud-est de orașul Câmpulung Moldovenesc, în apropiere de defileul unde, conform legendei, voievodul Dragoș Vodă și-ar fi pierdut cățelușa Molda. Primii coloniști germani au sosit la Prisaca Dornei (în ) în perioada 1807-1808 și erau mineri germani din Grundler (Slovacia). În 1810, evidențele austriece consemnau aici 38 familii de țipteri. Până la mijlocul secolului al XIX-lea au continuat să vină și alți coloniști germani, care au lucrat ca
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
limba germană, dar prima școală germană a fost înființată abia în 1902, la inițiativa lui Franz Neuhauser. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică protestantă (1821) și una catolică (1911). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Prisaca Dornei s-a menținut constant. Învățământul a început să se desfășoare însă numai în limba română. Etnicii germani au fost mutați în anul 1940 în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
1940 în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Etnicii germani din Prisaca Dornei au fost transportați cu două garnituri de tren și au fost cazați în principal în trei mănăstiri din Bavaria: Mănăstirea Sf. Magdalena din Altötting, Mănăstirea Algasing din apropiere de Dorfen și Mănăstirea Sf. Otilia din apropiere de Ammersee. Alți
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
au fost naturalizați în 1941 și așezați în Altreich sau în zonele estice ale Reichului german. După război, mulți emigranți din Eisenau s-au stabilit în comuna Taufkirchen (Vils), unii în orașul Dorfen, iar alții la Altötting. Prima biserică din Prisaca Dornei (în ) a fost ridicată în 1821 de comunitățile evanghelică luterană și romano-catolică (care reprezenta o minoritate de sub 10% din populația coloniei). Cele două comunități germane au hotărât să folosească biserica în comun, semnând un acord în acest sens la
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
luterană și romano-catolică (care reprezenta o minoritate de sub 10% din populația coloniei). Cele două comunități germane au hotărât să folosească biserica în comun, semnând un acord în acest sens la 1 aprilie 1825. Încă de la început, comunitatea romano-catolică din Eisenau (Prisaca Dornei) a fost păstorită de preoții din Câmpulung Moldovenesc. Decretul nr. 4445 din 7 februarie 1854 al Guvernului Bucovinei, prin care s-au stabilit jurisdicțiile parohiilor romano-catolice din ducat, a stabilit în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice din localitățile: Argel
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice din localitățile: Argel, Ciumârna, Freudenthal, Frumosu, Gemenea, Moldovița, Ostra, Rus pe Boul (Paltinu), Sadova, Slătioara, Vama și Vatra Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca). După cum atestă o însemnare din 23 decembrie 1875 în Cronica Bisericii parohiale din Câmpulung, slujbele religioase se oficiau la Prisaca Dornei într-o capelă. La începutul secolului al XX-lea, din cauza faptului că protestanții voiau să rămână singuri în biserica
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Slătioara, Vama și Vatra Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca). După cum atestă o însemnare din 23 decembrie 1875 în Cronica Bisericii parohiale din Câmpulung, slujbele religioase se oficiau la Prisaca Dornei într-o capelă. La începutul secolului al XX-lea, din cauza faptului că protestanții voiau să rămână singuri în biserica pe care o aveau împreună cu catolicii, ei au dat catolicilor cota-parte cu care aceștia contribuiseră la construcția bisericii. Astfel, comunitatea
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
secolului al XX-lea, din cauza faptului că protestanții voiau să rămână singuri în biserica pe care o aveau împreună cu catolicii, ei au dat catolicilor cota-parte cu care aceștia contribuiseră la construcția bisericii. Astfel, comunitatea germanilor de religie catolică din satul Prisaca Dornei, aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei, a construit în anul 1911 o biserică proprie, din lemn. La momentul acela, în satul Prisaca Dornei locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită de-a lungul drumului care leagă Suceava de
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
catolicilor cota-parte cu care aceștia contribuiseră la construcția bisericii. Astfel, comunitatea germanilor de religie catolică din satul Prisaca Dornei, aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei, a construit în anul 1911 o biserică proprie, din lemn. La momentul acela, în satul Prisaca Dornei locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită de-a lungul drumului care leagă Suceava de Câmpulung Moldovenesc. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). Evidențele parohiale din 1925 consemnează existența a unui număr de 165
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
germani. Biserica a fost construită de-a lungul drumului care leagă Suceava de Câmpulung Moldovenesc. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). Evidențele parohiale din 1925 consemnează existența a unui număr de 165 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca), care erau păstoriți de preotul profesor Leonhard Haschler. Liturghia la biserica romano-catolică din sat era oficiată o dată pe lună. Prin decret episcopal, la 1 august 1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh fiind numit preotul
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh fiind numit preotul Ernst Haik, născut în Iacobeni. Noii parohii îi sunt arondate comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama s-a desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama s-a desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21 martie 2004 într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21 martie 2004 într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung Moldovenesc, episcopul Petru Gherghel a trecut și pe la biserica filială din Prisaca Dornei în drumul său
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21 martie 2004 într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung Moldovenesc, episcopul Petru Gherghel a trecut și pe la biserica filială din Prisaca Dornei în drumul său spre bisericile filiale Pojorâta și Vama, unde a celebrat liturghia. În prezent, este filială a Parohiei "Înălțarea Domnului" din Câmpulung Moldovenesc. În această biserică sunt celebrate liturghii foarte rar, din cauza lipsei de credincioși romano-catolici din localitate
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
urme de pași de viețuitoare (mamifere - printre care și o specie de elefant "Proboscipeda enigmatica" și păsări), care au fost puse în evidență de către eroziunea realizată de către cursul de apă Bozu. Principalul punct de acces spre aria protejată este satul Prisaca.
Pârâul Bozu () [Corola-website/Science/325727_a_327056]
-
comuna Filipeni, județul Bacău a început prin publicarea de poezie și studii pe teme pedagogice, intrând apoi în cercetarea temeinică și sistematică a istoriei naționale. Comuna Vama are o populația compusă din 6011 locuitori, grupați în 4 sate componente. Satul Prisaca Dornei a fost colonia germană Eisenau. Principalele domenii de activitate sunt creșterea animalelor, cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, serviciile și turismul. Populația practică încă și multe dintre meșteșugurile tradiționale, printre care cioplitul pietrei, țesutul, prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, potcovirea cailor, toarcerea
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
al treilea viile din ținutul Trotusului și Bacăului. Albinăritul a fost practicat pe scară largă atât de locuitorii satului Buciumi cât și de cei din localitățile învecinate. Nu întâmplător platoul cuprins între Racauti și Onești poartă și azi numele de “Prisaca”, iar în Buciumi există multe familii cu numele de Prisacaru. Toți locuitorii cultivau inul și cânepă, fiecare gospodărie dispunând de o “tochila” în locul denumit din bătrâni “Tochili”. Cultură viermilor de matase era larg răspândită și aproape fiecare gospodărie avea 2-3
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
de prof. Dr. Ing. Viaceslav Harnaj. Cartea este printre cele mai complete cărți de apicultură și încă mai este foarte actuala. În 1967 publică "ABC Apicol", " Produsele apicole în sprijinul sănătății" împreună cu Dr. Mircea Ialomițeanu iar în 1971 "Boală în prisaca". La al XXV-lea Congres Internațional pentru Apicultură - Apimondia - (Grenoble, 1975) a primit Diplomă și Medalia de Aur pentru îndelungată sa activitate publicistica în folosul dezvoltării apiculturii moderne. A fost membru fondator al A.C.A. și a primit Diplomă cu
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
de la intrarea în parc. Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
diverse donații sau moșteniri (terenuri agricole, păduri, contrucții, bani) făcute de persoane private (domnitori ai Moldovei, boieri, negustori) sau de către stat. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie cuprindea aproximativ 64.000 ha de
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
pierdut însă pământurile, fiind siliți să se supună puterii. În final, naratorul mărturisește: "„Bunicii mei sunt strănepoții acelor oameni. Și această istorisire de acum trei sute de ani, din vremea când strămoșii erau încă dârji, am scris-o în liniștea unei prisăci, având în inima mea răsunetul durerii lor”". Romanul este împărțit în 36 de capitole numerotate cu cifre romane, fiecare dintre ele având un titlu, după cum urmează: Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]