8,866 matches
-
s-a formulat sesizarea: 651/319/2018 Nr. de înregistrare a sesizării: 353/1/2022 Data înregistrării sesizării: 17.02.2022 Conținutul sesizării: Modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 51, art. 52 și a art. 53 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, prin prisma considerentelor Deciziilor nr. 44/2017 și nr. 139/2018 pronunțate de Curtea Constituțională a României, respectiv dacă este admisibilă cererea de chemare în judecată prin care se solicită instanței să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în situația în care nu a fost
COMUNICAT din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207845]
-
civilă, în dosarul nr. 651/319/2018, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept: Dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 51-53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin prisma considerentelor Deciziilor Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017 și nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
COMUNICAT din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207845]
-
privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține drept normă de referință și art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția antereferită. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, a constatat
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, a constatat constituționalitatea art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezenta cauză cu privire la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 21. Neintervenind elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Totodată
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
de aceste observații, Curtea reține că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
atare cerere, care urmează a fi analizată de către instanța competentă. Reglementarea unor reguli speciale de procedură, prin care se stabilesc condițiile și limitele în care se poate formula contestație la executare în faza executării unei hotărâri penale (inclusiv prin prisma cazurilor de contestație și a titularilor dreptului), este realizată de legiuitor în exercitarea competențelor sale constituționale, nefiind de natură să încalce liberul acces la justiție, egalitatea în drepturi a celor care o declară ori a titularilor cererii, întrucât conferă celor
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 17. Față de aceste considerente, rezultă că eventualele critici
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
Pentru a analiza dacă sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul dispozițiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 încalcă prevederile art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituție, Curtea va verifica prin prisma unui test de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 898 din
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
judiciare are întotdeauna caracter pecuniar, unicul rezultat fiind obligarea statului la achitarea unei sume de bani ce reprezintă prejudiciul cauzat prin erori judiciare, în mod evident dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 creează o situație discriminatorie prin prisma faptului că alte cereri evaluabile în bani beneficiază de calea de atac a recursului. ... 9. Se mai susține că nu există niciun criteriu obiectiv și rezonabil pentru justificarea excluderii oricărei căi de atac și instituirii unui tratament juridic discriminatoriu pentru
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
privind erorile judiciare nu au fost calificate ca fiind cereri evaluabile în bani, de vreme ce scopul asigurării dublului grad de jurisdicție vizează obținerea unor soluții temeinice și legale garantate prin controlul exercitat de instanțele superioare în grad, inclusiv prin prisma motivelor de casare prevăzute expres de art. 488 din Codul de procedură civilă. ... 10. Se mai susține că dispozițiile legale criticate încalcă principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, prin imposibilitatea exercitării
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
a menționat faptul că Încheierea nr. 281 din 17 mai 2018, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în Dosarul nr. 982/208/2018, nu i-a fost comunicată și nici nu a fost citat în cauză, cu toate că acest lucru se impunea prin prisma calității sale de persoană interesată, fiind direct vizat de soluția de clasare dispusă inițial de către parchet. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 2.926D/2019 susține, în esență, că sintagmele „în apel“/„din apel“/„de
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
acest sens, Curtea a reținut că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Or, chiar în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate a acestor prevederi, decizia astfel pronunțată nu va produce niciun efect concret în cauza pendinte în care autorii au invocat prezenta excepție
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici intrinseci și extrinseci, similare celor din prezentele cauze, iar prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 219 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 12 august 2022, Decizia nr.
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
care autoritățile îl urmăresc în îndeplinirea obligației de a asigura dreptul la sănătate publică. S-a mai arătat că instanța de fond a criticat și justificat anularea în parte a Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021 prin prisma faptului că nu s-au prezentat mijloace alternative de combatere a bolii încercate sau a unor eforturi naționale de descoperire a unui antiviral eficient împotriva acestui virus, considerând că nu s-au prezentat toate opțiunile pe care statul le are
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
recurentul-pârât Guvernul României și a respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a numitului X pentru Departamentul pentru Situații de Urgență, pentru considerentele expuse în cuprinsul acestei încheieri. ... ... II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinări și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată următoarele: 1. Argumente de fapt și de drept relevante Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare este discutabilă (în acest sens a se vedea Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 109. Prin prisma acestor repere de principiu, având în vedere argumentele ce trebuie cântărite în cadrul operațiunii de interpretare la care se raportează instanța de trimitere, este îndeplinită și cerința ca problema de drept să ridice dificultatea ce face necesară intervenția Completului pentru
DECIZIA nr. 36 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271659]
-
15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 13. Raportat la jurisprudența anterior citată, Curtea constată că
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). ... 19. Aplicând considerentele de principiu anterior enunțate, prin prisma cerințelor de claritate și previzibilitate, la dispozițiile art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, cât privește sintagma „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii“, din perspectiva lipsei unei definiții legale a măsurilor obligatorii, Curtea reține că, potrivit art. 1
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
ianuarie 2007, sau Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17
DECIZIA nr. 104 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272023]
-
potrivit căreia impunerea, prin lege, a unor exigențe cum ar fi instituirea unor condiții procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, deși constituie o condiționare a accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept. Reține că nu orice încălcare a unei norme procedurale provoacă o vătămare care să nu poată fi reparată decât prin anularea actului, astfel încât legiuitorul a instituit regula
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
al textelor de lege criticate și prevederile sau principiile Legii fundamentale, care nu se regăsesc însă în ceea ce privește motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 23. Curtea Constituțională exercită controlul de constituționalitate prin raportare la dispoziții din Legea fundamentală, prin prisma unor argumente formulate în susținerea neconstituționalității alegate, fără să aibă competența să evalueze situații de fapt, așa cum este cea din cauza de față, în care se contestă calitatea de moștenitor și, implicit, cea de proprietar a unora dintre părțile
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
dispozițiilor Codului de procedură fiscală. ... 134. Această procedură specială este aplicabilă, însă, având în vedere norma de trimitere, indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu privire la acordarea/recuperarea acestora, nu și contribuției de asigurări sociale de sănătate, care beneficiază, prin prisma naturii juridice, de o reglementare distinctă de cea a indemnizației din care a fost reținută, prin Legea nr. 95/2006, Codul fiscal și Codul de procedură fiscală. ... 135. Faptul că reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate a condus la reducerea
DECIZIA nr. 33 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271643]
-
caracter derogatoriu, prevederile Codului muncii privind indemnizația de concediu nu se aplică. În consecință, asistenții maternali suferă o discriminare directă prin faptul că legea specială care reglementează activitatea acestora nu conține dispoziții privind plata unei indemnizații de concediu, fie prin prisma dispozițiilor generale ale Codului muncii, fie în baza celorlalte legi speciale, care reglementează activități de muncă specifice pentru alte categorii de angajați. Astfel, prin nereglementarea modalității de acordare și a cuantumului indemnizației de concediu la care sunt îndreptățiți asistenții maternali
DECIZIA nr. 108 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271601]
-
al veniturilor obținute din pensie. În recursul formulat împotriva sentinței recurate, recurentul-reclamant a invocat, în cadrul criticilor de nelegalitate, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, nelegalitatea hotărârii recurate prin prisma faptului că prima instanță ar fi interpretat eronat prevederile art. 527 alin. (1) din Codul administrativ. În opinia recurentului-reclamant, trebuie avute în vedere prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind pensiile publice care permit cumulul pensiei pentru
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]