1,083 matches
-
vreo plată “, ci pentru semeni. Din demnitate se dă aici cu tifla celor lipsiți de modestie, ce cred ,, că ei și doar ei sînt fărîmă de soare, că ei și doar ei sînt în stare să facă să tacă și ... privighetoarea“. După cum, și o sensibilitate rară răzbate din paginile cărții: pentru omul-om, pentru natura cea mare și cea mică, pentru arbori și păsări, și gîze... în cuvinte ce ating blestemul, autorii deplîng astfel soarta unui măr: Un topor plin de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
prin privegherile sale bisericești, pentru care și-a scris cartea De vigiliis și pe care le organiza cu mare succes, încât ele au determinat scoaterea din limba română a numelui latin al păsării cântărețe a nopții luscinia și înlocuit cu privighetoarea. Putem conchide, așadar, că Sfântul Niceta a trăit în a doua jumătate a secolului IV și primul sfert al secolului V, într-o regiune de legătură între lumea răsăriteană și lumea apuseană. Dacoroman de neam, el a folosit în opera
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
interesează pe specialiști. Prin analogii (raport de simbolism fonetic), melcii de apă "înfășați" se păuneau, sub formă de coajă calcinată, în patul celor care sufereau de insomnie (I. A. Candrea), după cum se credea odinioară că dacă cineva va mânca o privighetoare va priveghi neîncetat și va înnebuni din lipsă de somn. Aceste credințe s-au pierdut; grecii recomandau și ei contra somnului inimă de privighetoare. În fostul județ Fălticeni, copiii epileptici purtau la gât, timp de nouă zile, o hârtie scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sufereau de insomnie (I. A. Candrea), după cum se credea odinioară că dacă cineva va mânca o privighetoare va priveghi neîncetat și va înnebuni din lipsă de somn. Aceste credințe s-au pierdut; grecii recomandau și ei contra somnului inimă de privighetoare. În fostul județ Fălticeni, copiii epileptici purtau la gât, timp de nouă zile, o hârtie scrisă cu amenințări contra bolii, hârtie care se arunca apoi pe o apă curgătoare. În județul Neamț, până nu demult, durerea de cap era tratată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
niște "feștile" vibratorii, iar fructele dintr-un tablou "sunt un adio"..." Labirintul ontologic presupune căi primejdioase, greu de evitat; în Poteca, bunăoară, figurativul derivă din bestiarul mitic al lui Blaga: Numai ursul bătrân și căprioara rănită, numai șarpele vătămat, și privighetoarea fără de aripi se târăsc până acolo transfigurate și cad... O pseudo baladă, Mistrețul cu colți de argint, e piesa-etalon a unui Doinaș destins, de astădată apropiat imaginarului popular. Un "prinț din Levant", un fantast vrăjit de năluca unui mistreț năzdrăvan
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de fum" (Lied). Vremea cântă în felul ei: "Moară a timpului, greier (...) / scrâșnet de Saturn hămesit, / licurici în frunzișul Muzicei" (Auditiv). Visul însuși e "corabie de sunete..." În imensități spațiale străvezii, câte un reper simbolic, câte un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă sugerează raporturi cu infinitul. Într-un tablou cu aură de veșnicie, Timp, nici vorbă de descriere! Luna, rotindu-se, anunță imperturbabil trecerea: "Privește / ceasornicul feeric al lunii / peste care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
trece suavă în altă eternitate: Lin prin puzderia de greieri tu treci și noaptea mi-o cutreieri. Nostalgic iarba se-mpreună la glezna ta într-o cunună. Piatra scânteie ca prin unde când raza lunii o pătrunde. Tu treci stârnind privighetoarea și zorile, tulburătoarea lumină care mi te fură cu ultimul sărut pe gură. Îngenunchiat în "vis ca-n adevăr", conștient că totul e unduire (principiu frecvent invocat de către Dan Botta), privitorul în concret se integrează în fluxul universal, așteptând calm
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de sălcii plângătoare, cai sălbatici aleargă nestingheriți. În împrejurimi, cerul se reflectă în bălți formate din preaplinul râurilor care se revarsă. Între ape, stau camuflate știuci hrăpărețe, pândind spre bibani și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate de vânt către văzduhuri, se împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și nebunia (moartea lui Maleine, a ucigașei sale și a celui ce o răzbunase și nebunia regelui), fereastra e scăldată în lumină, iar cocoșul nu încetează să cânte. Și tot de data asta, de afară se aude un glas de privighetoare. Astfel, noaptea și ziua, viața și moartea se întrepătrund, se confundă chiar, iar cuvintele de încheiere îi vor aparține, nu întâmplător, lui Angus: „Încă o noapte ca asta și o să arătăm cu toții ca niște stafii” (adevărate figuri de ceară, precum
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
asculta (4); cor (4); intona (4); liniște (4); manele (4); petrecere (4); cîntăreț (3); dans (3); distracție (3); doină (3); fericit (3); fluier (3); încet (3); inima (3); interpreta (3); karaoke (3); melancolie (3); melodii (3); note (3); odă (3); privighetoare (3); recită (3); spectacol (3); urlă (3); versuri (3); afon (2); artă (2); de bucurie (2); cîntare (2); cîntece (2); ciocîrlie (2); colind (2); colindă (2); colinde (2); concert (2); copil (2); doina (2); dulce (2); eliberare (2); eu (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă muzicală; orchestră; pace; patriotic; păsări; pian; potîrniche; privighetoare; prost; radio; redare; refren; relaxant; rimă; romantic; scenă; scriitor; sentimente; serenadă; simfonie; sirenă; smîntînă; solist; somn ușor; sport; stare; strofă; suav; sufletesc; sufletul omului; nu știu; talent; timp liber; tonuri; tril; țipăt; viață; vocație; vocea ta; de voie bună; vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); ciocîrlie (3); copac (3); hrană (3); mare (3); mîncare (3); ou (3); păun (3); speranță (3); uliu (3); zbura (3); zburător (3); albă (2); barză (2); cip-cirip (2); colivie (2); moartă (2); neagră (2); de noapte (2); păsărică (2); privighetoare (2); stol (2); șoim (2); ușurință (2); vietate (2); visare(2); vrăbiuță (2); a zbura(2); amiral; aer; albastră; animal zburător; anotimp; apă; aripi/zbor; atenție; avion; banal; boboc; de casă; călătorie; cer, zbor; ciori; ciripește; de cîmp; cîntăreață; clătită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu; roz; sacru; sat; sensibilitate; sezonier; sfînt; simetrie; simplitate; stol; str. Turului în copilărie; străinătate; subțire; sunt melodios; timp; toamna; trestie; turturica; turturică; vara; vară; văzduh; veselă; veselie; a vesti; vestitoare; vestitor; vestitori; veveriță; vietate; viețuitoare; vioaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu; roz; sacru; sat; sensibilitate; sezonier; sfînt; simetrie; simplitate; stol; str. Turului în copilărie; străinătate; subțire; sunt melodios; timp; toamna; trestie; turturica; turturică; vara; vară; văzduh; veselă; veselie; a vesti; vestitoare; vestitor; vestitori; veveriță; vietate; viețuitoare; vioaie; zîmbesc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zice tată, / Că ne-ai lăsat fără apă"; Cântă cucul pe pădure / Și n-are unde se pune, / Se pune pe-o rămurea, / Cu doi pui alături. / S-a dus cucul cel bătrân / Ș-a lăsat puii străini, / Da neagra privighetoare / Cara apă din izvoară / Și da la pui să nu moară."289 În imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
componentă a existenței noastre: "Unul după altul gâfâind/ cară un munte spre celălalt/ La noi se opresc din când în când,/ să ardă sicriele copiilor care-au murit pe drum". Întreaga noapte răsună ca o "țară pustie în care toate privighetorile/ au murit". Satul ardelean " În cumpăna fântânii/ tatăl meu răstignit,/ pârghie subțire e mama tânără/ înșurubată în brațele noduroase de lemn." Cu Ioan Alexandru descindem într-un univers propriu mai ales poeziei interbelice: pământul, satul, casa părintească, nunta din Ardeal
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prieteni, li se strică prieteșugul. Primăvară în dimineața zilei de Sf. Gheorghe se pune pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se strică prieteșugul. Primăvară în dimineața zilei de Sf. Gheorghe se pune pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pernă. De te culci pe partea dreaptă, atunci mîna dreaptă ți-i ferită de diavol și o poți scoate ca să-ți faci cruce cu dînsa. Dacă vrei să nu te prindă somnul deloc într-o noapte, să mănînci inimă de privighetoare, c-apoi nu ți-i somn nicicacum în noaptea aceea. Cînd tresari prin somn, se apropie dracul de tine. Nu se cade să dormi cu fața-n sus nici pe stînga, că se suie diavolul pe tine și simțești o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Maica de friguri mă scoate Dar În dragoste nu poate. Maica-mi zice că mă scoate De la cîte de la toate De la două nu se poate De la mîndră, de la moarte. Rolul femeii În dragoste. Exemplificăm : ,, Puică sprîncenele tale Pene-s de privighetoare. CÎnd le sui, cînd le cobori Cu privirea mă dobori. CÎnd le sui, cînd le ridici İnimioara rău mi-o strici. ” ,, Dragostele tinerele Nu se fac din floricele. Ci din buze subțirele Din degete cu inele Și din grămezi cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
duminica într-un cazan de aramă/ hăinuțele celor o mie de copii orbi/ Le clătește apoi seara / în albia dulce a râului / le stoarce și le întinde / la uscat pe sârmă / în livada de vișini. // în locul fiecărui cârlig / cântă albastra privighetoare" (Peisaj cu îngeri orbi). Umbră de aur, melancolia apasă greu și peste lumile din Suflete la second-hand (Editura Vinea, București, 2000) și din Centura de castitate (Editura Cartea Românească, București, 2007). Majoritatea textelor se construiesc, și aici, integral pe tiparul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ce-n sine ne definește și ducem cu noi dincolo de un prag de unde nimeni nu s-a mai reîntors decât drept prunc. tot ce zărim este și nu este, ce este/ joc ars de-un jind totul. martoră mi-e privighetoarea ademenită în zbor de o chemare străbătându-ne ca o vedere pe amândoi în cânt
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
dreptate, fără ajutorul autorităților. Femeia rămâne un drum de lumină, la care se pot adăuga doar frumoasele cuvinte spuse de poetul Grigore Vieru: „Femeia este al cincilea anotimp, în care Natura se odihnește, amintindu-și de toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toate poamele toamnei și de ninsorile iernii”. Paul Evdokimov, cunoscător în psihologia femeii, spune că sufletul femeii e mai aproape de sentimentul religios. Tot el spune că femeia rămâne păzitoarea valorilor morale și religioase și prin ea se anunță biruința
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ora 11:30 Dezvelirea unei plăci comemorative și de marcare a evenimentului; ora 11:50 Lansarea cărții „GIURGIOANABacău, Sat Biserică Oameni”. ora 12:15 Remember: primarul, organizatorul, preotul, săteanul cel mai în vârstă din parohie, alții; ora 13:30 Spectacol: „Privighetorile Zeletinului” (Liceul Podu Turcului); ora 16:00 Agapa prietenească într-o locație, în sat. Se estimează prezența a circa 300 de oameni. Organizatorii se vor strădui să asigure cele mai bune condiții pentru această zi de suflet, istorie, afaceri, omenie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]