11,584 matches
-
luptători. Mai târziu, când statul se fragmentează în patru apoi cinci părți, armata număra, conform aceluiași autor, aproximativ 40.000. În timpul lui Decebal, numărul trebuie să fi crescut considerabil. Conform scriitorului Ioanes Lydus, care preia informația din Getica lui Criton, prizonierii luați de Traian erau în număr de 50.000. Aceste cifre pot fi reale deoarece dacii erau un popor numeros. În ceea ce privește fortificațiile, ele erau de două feluri, după natura locului. La șes apărarea se făcea prin valuri de pământ, palisade
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
persoane asigurate; ... c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi menținuți, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică și medicilor care, din motive politice, au fost obligați să își întrerupă studiile o anumită perioadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
Acasa > Poezie > Credinta > REÎNTOARCERE Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Din adâncul tenebrelor, Prizonier al unui labirint inexpugnabil, Martor al iadului, Plutind deasupra prăpastiei, Hipnotizat de vraja Întunecată, dar fascinantă A abisului, Rătăcind pe un tărâm Unde stăpâni Sunt liliecii Și noaptea cea mai adâncă, Paralizat de frică, Precum o insectă prinsă Într-o
REÎNTOARCERE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1496530186.html [Corola-blog/BlogPost/350233_a_351562]
-
Iată că această caracteristică, prin care omul din antichitate încă se asemăna cu animalele, a dispărut aproape definitiv, în ceea ce-l privește pe omul modern. Raportându-ne prea mult la “timp”, ajungem, ușor-ușor, la un stil de viață defectuos, devenind prizonieri ai timpului inventat chiar de noi înșine, regăsindu-ne într-un efort continuu în a realiza proiecte de viitor, adunând bogății și lucrând până la extenuare , uneori, pentru a mai putea urca o treaptă, mai sus, pe scara noastră socială... Paul
TIMPUL, INAMICUL OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Paul_gheorghiu_1396688808.html [Corola-blog/BlogPost/347743_a_349072]
-
am pus zeiță Și ți-am clădit în inimă altar; M-ai înrobit în aprigă dorință Și îmi ești hrană, gând și avatar. Trăiesc o inefabilă mirare: De ce nu fug, dacă nu sunt legat, De ce aleg să stau, în continuare, Prizonier voit și resemnat?!... Când îți scobori iubirea către mine Și-o-nveșmântezi în zâmbetu-ți zeiesc Mi-e bine și-nțeleg eu cel mai bine De ce rămân... E simplu- te iubesc. Chiar dacă lumea zice că-i greșeală, Eu tot mai cred
AVATARUL MEU de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1476382495.html [Corola-blog/BlogPost/384266_a_385595]
-
să mori și să mor de drag de tine, Levitănd printre ruine, să ne încarnăm în flori... Pe-o planetă ideală, făr-angoase, altercații Să ne fim noi condamnații la iubire ancestrală! Fiincă-n lumea înfierată cu pecetea îndoielii Noi ne suntem prizonierii la iubire dezolată... Să ne amețim pe rând, cu o promisiune vagă, Să hrănim o viață-ntreagă, îngerul din piept, flămând... Ne visăm doi zei nebuni, dintr-un somn al împăcarii Sus, în templul disperării, pe altarul cu minuni Și
CONDAMNAȚII LA IUBIRE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1489736511.html [Corola-blog/BlogPost/375689_a_377018]
-
teren, pe care se găsește astăzi școala a cărei monografie face obiectul efortului de față. În timpul primului război mondial, până în septembrie 1917, nu s-au făcut cursuri, Rucărul aflându-se sub ocupație germană iar școala fiind folosită drept lagăr de prizonieri și magazii ale serviciului de intendență ale armatei de ocupație. Tot mobilierul a fost distrus, inclusiv materialul didactic. Au fost deteriorate ușile, ferestrele, pardoselile. Într-un proces verbal din 17 octombrie 1917, revizorul școlar C. Rădulescu-Codin consemna: "Școala funcționează numai
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_x_.html [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
pardoselile. Într-un proces verbal din 17 octombrie 1917, revizorul școlar C. Rădulescu-Codin consemna: "Școala funcționează numai cu o parte din imobil, în partea ce a a fost ocupată de școala de băieți, restul localului fiind ocupat ca lagăr de prizonieri. A fost un mare noroc că localul, fiind situat mai la nord de piața comunală a scăpat de a fi ars de focul ce a distrus partea cea mai frumoasă a satului. Mobilierul a fost distrus în cea mai mare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_x_.html [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
bine încât acesta să rămână pe loc. În timp ce tot scotoceau cu târbocul pe lângă răgălii să descopere niscaiva peștișori mai nătăfleți și neatenți la intențiile lor, cauciucul fu luat de apă și târât la vale, așa că cei doi aventurieri, au rămas prizonieri pe celălalt mal al râului o zi întreagă, în arșița de afară, fără de mâncare și fără de apă de băut. Numai de pescuit nu le-a mai ars lor, sau de adunat buruieni, când au descoperit că nu mai pot reveni
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
Abrud împreună cu prefecții lui. În timpul tratativelor , Maiorul Hatvani cu honvezii săi se năpustesc asupra Abrudului asediindu-l, călcând înțelegerea făcută. Ca prin minune Avram Iancu scapă dar perfecții Ion Buteanu și Petre Dobrea, care erau la masa tratativelor, sunt luați prizonieri, iar honvezii, în majoritate secui, se dedau la jafuri și omoruri a românilor din Abrud și Roșia Montană. Un masacru cumplit de două zile până ce se întoarce Avram Iancu cu legionarii săi. Izbitura moților a fost atât de puternică încât
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
Paskievici, a zdrobit, la Albești - Sighișoara, Honvedseg-ul condus de generalul Josef Bem. În timpul acestei bătălii dezastruase a dispărut Petofi Sandor pentru că ori cât a fost căutat nu s-a găsit. Au apărut păreri; luat de ruși rănit fiind sau ca prizonier valid. O altă variantă, tot ungurească, dar mai puțin de luat în seamă, este că ar fi trecut la ruși fiind spionul lor. Rușii au luat prizonieri o mie șase sute de honvedzi, toți trimiși în Siberia, printre aceștia se crede
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
s-a găsit. Au apărut păreri; luat de ruși rănit fiind sau ca prizonier valid. O altă variantă, tot ungurească, dar mai puțin de luat în seamă, este că ar fi trecut la ruși fiind spionul lor. Rușii au luat prizonieri o mie șase sute de honvedzi, toți trimiși în Siberia, printre aceștia se crede că ar fi fost și Petofi Sandor. De aici încep legendele ce îl eternizează în istoria celor mai proeminente personalități ungurești. Născut sârb, Petrovics după tată, se
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > RONDELUL DORINȚEI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Să îmi îmbraci trupul cu șoapte, Prizonier rebel într-un sărut, Să tremure târziu în noapte Cu-a toamnei desfrunzire așternut. Când galbene-gutui sunt coapte, Din crizanteme albe-am renăscut. Să îmi îmbraci trupul cu șoapte, Prizonier rebel într-un sărut. Uitări de pâclă, toate-s apte
RONDELUL DORINŢEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1460294695.html [Corola-blog/BlogPost/381945_a_383274]
-
2016 Toate Articolele Autorului Să îmi îmbraci trupul cu șoapte, Prizonier rebel într-un sărut, Să tremure târziu în noapte Cu-a toamnei desfrunzire așternut. Când galbene-gutui sunt coapte, Din crizanteme albe-am renăscut. Să îmi îmbraci trupul cu șoapte, Prizonier rebel într-un sărut. Uitări de pâclă, toate-s apte Iubirii să închine azi tribut, Când ploi de frunze nasc alt început, Luceafăr blând din miazănoapte Să îmi îmbraci trupul cu șoapte. Referință Bibliografică: Rondelul dorinței / Olguța Trifan : Confluențe Literare
RONDELUL DORINŢEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1460294695.html [Corola-blog/BlogPost/381945_a_383274]
-
sub cupola orizontului larg că sub arcadele boltii unui locaș de rugăciune și ochii mi se umplu de atâta azur cât nu încape în tot universul. *Doar Iubirea născută din Crucea lui Cristos da viață celor morți, îi eliberează pe prizonieri, da vederea celor orbi. Doar ea ne trezește la viață. Iar trece-un cocor pe langă turla bisericii. Intru în stare. *Cum să uit că sângele tău mi-a-nflorit chiparos pe crucea din inimă? *De două mii de ani, crucea
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Meditatii_pe_muntele_crucii.html [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]
-
iubirii”, cu care urma să plece la București, eroina face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de refugiați basarabeni. Se denunță crimele de război provocate de Hitler, apelând la surse bibliografice autorizate („Procesul de la Nürnberg”) precum și lagărele naziste de exterminare. O analiză lucidă este făcută și situației interne de la
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
al II-lea venită să cucerească Țara Românească. Înaintând spre Târgoviște, oștenii armatei turcești au fost îngroziți de priveliștea oferită de Țepeș: case arse, câmpii pârjolite, fântâni cu apă otrăvită și o imensă pădure de cadavre. Îngroziți de mirosul cadavrelor prizonierilor turci înfipți în țepe, ofițerii lui Mahomed s-au retras recunoscând victoria voievodului. Pentru noi românii însă, Vlad Țepeș a rămas voievodul „în timpul căruia se putea bea apă din fântâna Cetății Târgoviște, cu un pocal din aur masiv fără ca cineva
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Carolina_ballet_.html [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
în mică măsură. Nu ajunge să fii un universitar cu o teorie impecabilă despre sistemul constituțional, civil, penal etc. Trebuie să știi și administrația sistemului de justiție, cu ce se ocupă, cum funcționează concret instanțele și/sau parchetele, altfel devii prizonierul propriilor proiecții, ce nu au legătură cu realitatea. Raportului de evaluare întocmit personal de domnul ministru al justiției îi lipsește esențialul. E curios cum, după o construcție frazată, împrumutată fără îndoială din discursul universitar, de fapt nu se află obiectul
Evaluarea, care nu este, a ministrului Justiției by https://republica.ro/evaluarea-care-nu-este-a-ministrului-justitiei [Corola-blog/BlogPost/338213_a_339542]
-
și spectatori. Totul se petrece la granița dintre hilar și absurd, dintre normalitate și psihoză ori patologie, dintre realism și suprarealism. Un veritabil teatru de idei, straniu, încărcat de simboluri abstracte, devenite personaje: umbra supremă, Cel care trăiește în umbră, prizonierul umbrei, durerea paradisului pierdut, umbra dulapului, umbra sicriului de lemn, merele, păianjenul, musca-victimă, râmele, șerpii, ploile, florile care se ofilesc imediat la atingere, ș.a. Personajele, cu nume - și ele nedefinite, nu poți ști după nume dacă sunt bărbați sau femei
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Până la urmă eu chiar am iubit-o, altfel Soare nu ar fi reușit niciodată să guste mărul”. În piesa aceasta, după ce ai parcurs-o ori ai vizionat-o, nu poți să nu te întrebi, cine e călăul și cine victima? Prizonier al unei căsnicii nefericite, prizonier al singurătății? Prizonier al conveniențelor sociale? Al nefericirii pe care chiar tu ți-ai construit-o? Piesa beneficiază de un Synopsis care oferă explicații și un scurt rezumat, spre înțelegerea cititorului sau a spectatorului. Cea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
iubit-o, altfel Soare nu ar fi reușit niciodată să guste mărul”. În piesa aceasta, după ce ai parcurs-o ori ai vizionat-o, nu poți să nu te întrebi, cine e călăul și cine victima? Prizonier al unei căsnicii nefericite, prizonier al singurătății? Prizonier al conveniențelor sociale? Al nefericirii pe care chiar tu ți-ai construit-o? Piesa beneficiază de un Synopsis care oferă explicații și un scurt rezumat, spre înțelegerea cititorului sau a spectatorului. Cea de a doua piesă din
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Soare nu ar fi reușit niciodată să guste mărul”. În piesa aceasta, după ce ai parcurs-o ori ai vizionat-o, nu poți să nu te întrebi, cine e călăul și cine victima? Prizonier al unei căsnicii nefericite, prizonier al singurătății? Prizonier al conveniențelor sociale? Al nefericirii pe care chiar tu ți-ai construit-o? Piesa beneficiază de un Synopsis care oferă explicații și un scurt rezumat, spre înțelegerea cititorului sau a spectatorului. Cea de a doua piesă din volum, “De ce se
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
fobia lui. Tânărul X se vede chiar metamorfozat într-un melc. Actul III are drept cadru un salon de spital. În toate aceste piese, iese în relief, ideea de închisoare, la care omul e condamnat șiuneori scapă, evadând, alteori rămâne prizonierul ideilor, gândurilor și fobiilor sale. Aveam de-a face cu un fel de teatru absurd, de factură suprarealistă, care uneori trece în realism magic. Dincolo de toate acestea, e vorba de o biruință asupra sinelui și asupra slăbiciunilor omenești care ne
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
oglinda lacului, cei doi încerarcă să pătrundă, în limbaj metaforic, la “oglinda libertății”. Parabola ciobului care i-a intrat în ochi unui copil și i-a răpit libertatea, împiedicându-l să vadă chipul adevărat al lucrurilor, îl face să devină prizonierul unei oglinzi. Doar ascultându-și glasul inimii, s-a eliberat din mrejele oglinzii. Este aceeași problemă a libertății omului, atât de râvnită. “Ciob: Eu vin zilnic aici ca să-mi eliberez ochii de ciobul ce mă supără. Adesea mă spăl cu
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]