1,050 matches
-
acele credințe din care decurg teoriile lor vorbesc de la sine sau sunt autojustificabile. 3. Alte probleme de metod] Diferențierea dramatic] dintre fundaționalism și coerentism pe marele ecran al dialecticii filosofice poate ascunde faptul c] ele au multe în comun. O problem] important] pe fundalul acestei dezbateri este dac] și în ce m]sur] teoriile morale pot sau trebuie s] fie legate de revizuire. În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adesea descrise într-un mod foarte sistematic. Oferim implicit mediul care face aceste cazuri de neînțeles. Dar putem pur și simplu s] ne înșel]m despre ce ar însemna o lume în care exist] cabine de teleportare. O a doua problem] este c] aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identific]m și descriem cazurile este deja o parte important] a reacției noastre la ele. Viața real] este deschis] interpret]rilor și descrierilor diferite. S-ar putea chiar s] nu fie clar când o situatie sau un context prezint] o problem] moral] sau ce fel de problem] moral] prezint]. Cazurile imaginare vin cu propriile lor descrieri. Lupta dintre identificare și descriere este eliminat]. Din acest motiv, intuițiile noastre despre ele nu sunt demne de încredere. Aceste probleme pot fi identificate dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deja o parte important] a reacției noastre la ele. Viața real] este deschis] interpret]rilor și descrierilor diferite. S-ar putea chiar s] nu fie clar când o situatie sau un context prezint] o problem] moral] sau ce fel de problem] moral] prezint]. Cazurile imaginare vin cu propriile lor descrieri. Lupta dintre identificare și descriere este eliminat]. Din acest motiv, intuițiile noastre despre ele nu sunt demne de încredere. Aceste probleme pot fi identificate dac] ne gândim la o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii p]cii, de exemplu) s] întâlnim concepția potrivit c]reia femeile sunt „de la natur]” mai puțin agresive, măi blânde, măi grijulii, măi binevoitoare decât b]rbații. Asemenea percepții esențialiste despre natura b]rbatului și a femeii sunt, bineînțeles, o problem], în condițiile în care se consider] c] natură b]rbaților și a femeilor nu are un caracter rigid sau imuabil, fiind mai degrab] un construct social și istoric. Iar o mare parte a gândirii feministe a respins orice form] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Lawrence Kohlberg despre dezvoltarea moral] la copii. Kohlberg a încercat s] identifice „stadii” ale dezvolt]rii morale, care au putut fi analizate prin considerarea r]spunsurilor date de c]tre copii cu privire la modalitatea în care ei ar rezolva o problem] moral]. Stadiul „cel mai înalt”, stadiul la care Kohlberg a folosit un anume cadru moral de judecat], a fost acela la care dilemele morale au fost rezolvate prin recurgerea la reguli și principii, o decizie logic] despre priorit]ți, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spunsul s]u graviteaz] în jurul regulilor care guverneaz] viață și proprietatea. Amy a r]spuns totuși diferit. Ea a sugerat c] Heinz ar trebui s] vorbeasc] cu farmacistul și s] văd] dac] nu pot g]și împreun] o soluție la problem]. În timp ce Jake vede situația ca având nevoie de mediere prin intermediul sistemelor logice și legale, Amy, sugereaz] Gilligan, susține o mediere prin intermediul comunic]rii. Este limpede c] înțelegerea moralei la Kohlberg se bazeaz] pe tradiția care deriv] de la Kant și se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] o mare parte a filosofiei morale a presupus c] sarcina moral] este, cum a și fost, de a deduce „detaliul local” dintr-o situație și de a-l subordonă unei reguli sau unui principiu. Dincolo de aceasta, este o problem] de decizie sau de alegere, în cazul unui conflict, a modului de ordonare sau de clasare a principiilor într-o ierarhie. Și pentru a fi clasificat ca principiu moral trebuie s] i se atribuie un caracter universal, de tipul: „Când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi întotdeauna contestat prin atragerea atenției asupra excepțiilor sau prin recurgerea la diferite experiențe. Problema nu este totuși una doar de dificultate pragmatic]. Chiar dac] ar exista unele diferențe obișnuite sau tipice între femei și b]rbați, exist] întotdeauna o problem] în ceea ce privește felul în care aceste diferențe ar trebui descrise. Pe de o parte, este neclar dac] felul descrierii procesului de luare a deciziei din punct de vedere moral oferit de Kohlberg și de alții reprezint] într-adev]r natură să în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promoveaz] armonia și prietenia („ajutorul reciproc”), datoria moral] fiind aceea de a acționa în acest sens. La acest nivel, apar obiecții și întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o problem] atât pentru biologi, cât și pentru filosofi. Preocuparea celor dintâi const] în faptul c] la temelia darwinismului social st], în mod invariabil, la un anumit nivel al progresului biologic. Dezvoltarea reprezint] un proces ascendent - de la molecule la organism -, iar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de copilul necunoscut care moare de foame în Africa ar trebui s] fie aceeași cu cea pe care o avem fâț] de unul dintre copiii noștri (1972, pentru o viziune puțin diferit], vezi concluzia capitolul 23, „S]r]cia, o problem] global]”). Desigur, el își iubește copiii mai mult decât pe cei ai altora, ins] nu aceasta este ideea. El afirm] c] avem aceleași obligații fâț] de toți. Nu știu cum s-ar putea ajunge la un consens altfel decât prin a face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] acționeaz] astfel, iar o anumit] acțiune poate chiar s] dovedeasc] o bun]voinț] imparțial] fâț] de interesele imediate ale indivizilor afectați. Atât timp cât respect]m cerință moral] de a lua în calcul consecințele imediate ale acțiunilor noastre, nu exist] nici o problem] în realizarea imparțialit]ții. Dar morală ne încurajeaz] și s] ne consider]m acțiunile că încadrându-se într-un cod moral, valid și pentru semenii noștri. Când facem acest lucru, ne imagin]m c] acțiunile se supun principiului bun]voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obișuit de la sine înțeles (întrucât Dumnezeu este bun), dar mai degrab] c] binele și voia lui Dumnezeu sunt unul și același lucru, c] a fi bun din punct de vedere moral înseamn], prin definiție, s] fii așa cum dorește Dumnezeu. O problem] generat] de o versiune atât de pertinent] a „Teoriei Poruncii Divine”, conform c]reia expresia „bine” are (aproximativ) aceeași semnificație cu expresia „voința lui Dumnezeu” este aceea c] „Dumnezeu este bun” devine o tautologie aparent lipsit] de valoare. Bun]tatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
posibilitatea de avea percepții despre bine în lipsă percepțiilor despre Dumnezeu.) Un alt mod de a trata problemă cu care s-a confruntat „Teoria Poruncii Divine” ca urmare a existenței nonteiștilor morali este sugerat de Robert Adams, care, abordând aceast] problem], limiteaz] scopul versiunii modificate a teoriei la un discurs etic religios iudeo-creștin (1981, p. 319) și sugereaz] c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii prin termeni morali, poate fi foarte bine, pe de o parte, același lucru sau, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei ce caracterizeaz] doar unele dintre poruncile lui Dumnezeu, cum ar fi cele privind crimă și furtul, dar nu și de alte porunci divine, cum ar fi cele care necesit] îndeplinirea ritualurilor, „Teoriei Poruncii Divine” eșueaz]. În afar] de aceast] problem] legat] de menținerea echivalentei, „Teoria Poruncii Divine” se confrunt] cu probleme mai serioase, v]zute în mod tradițional că ap]rute din dilemă pus] de Platon în Euthyphros (10a): „Iubesc zeii sfințenia pentru c] este sfânt] sau este sfânt] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sursă cunoașterii morale, El fiind sursă întregii cunoașteri. În afara faptului c] a creat universul cu tot ceea ce este în el, Dumnezeu este cel care ne-a înzestrat cu capacitatea de a știi tot ceea ce știm, moral sau altfel. Dar o problem] mai interesant] în prezentul context este existența unui mod specific în care cunoașterea moral], în mod deosebit - ca fiind opus] cunoașterii astronomice, de exemplu - depinde de Dumnezeu. Cineva ar putea s] susțin] c] intuiția moral] este de inspirație divin], chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imposibil s] deții o cunoaștere moral] f]r] a-L cunoaște pe Dumnezeu. Deși o astfel de abordare nu implic] „Teoria Poruncii Divine”, în mod evident acestea s-ar potrivi. În orice caz, prevalența nonteiștilor morali ridic] din nou o problem]. Par s] existe destui oameni care știu c], de exemplu, crima este un lucru r]u, f]r] s] știe (sau f]r] că m]car s] cread]) ceva legat de Dumnezeu. Neizbutind s] nege afirmațiile atee și agnostice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acționeaz] vreodat] liber sau într-un mod responsabil din punct de vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea și, în felul acesta, morală ins]și nu poate fi întemeiat] obiectiv. îi. Trei r]spunsuri tradiționale la aceast] problem] Sarcina care se impune în continuare este de a evalua validitatea acestui argument. Un început firesc este modul în care determinismul se refer] la libertate. Expunerea pe care am f]cut-o raționamentului implic] faptul c] relația dintre determinism și libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Delictul nu va fi un comportament imoral (pentru c] aceia care îl s]vârșesc nu vor putea s] fac] nimic altceva). Dar va fi în continuare necesar s] fie controlat pentru a nu supune interesele celor care nu ridic] o problem] social] riscului intolerabil de a fi împiedicați de criminali. În extremis, potrivit determiniștilor radicali, ar fi justificabil] o fort] de control social implicând izolarea celor care prezint] un risc serios de a cauza moartea, v]ț]marea corporal] sau distrugerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
această vârstă tezaurizează o imensă combustie și frumusețe, pe care nu trebuie să le ratăm. Bibliografietc "Bibliografie" Arlin, P.K. (1975), „Cognitive Development in Adulthood: A Fifth Stage?”, Developmental Psychology, nr. 11, pp. 602-606. Arlin, P.K. (1990), „Wisdom: The Art of Problem Finding”, în R.J. Sternberg (ed.), Wisdom: Its Nature, Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
această vârstă tezaurizează o imensă combustie și frumusețe, pe care nu trebuie să le ratăm. Bibliografietc "Bibliografie" Arlin, P.K. (1975), „Cognitive Development in Adulthood: A Fifth Stage?”, Developmental Psychology, nr. 11, pp. 602-606. Arlin, P.K. (1990), „Wisdom: The Art of Problem Finding”, în R.J. Sternberg (ed.), Wisdom: Its Nature, Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
istoria mentalităților, Editura Univers, București, 1982, pp. 43-44. Hugo Dyserinck, „La pensée nationale chez les auteurs flamands d’expression française de la génération de 1880”, În volumul Actes du IVe Congrés de l’AILC, Paris, 1966, pp. 309-316; Hugo Dyserinck, „Zum Problem der «images» und «mirages» und ihrer Untersuchung im Rahmen der vergleichende Literaturwissenschaft”, În Arcadia, I, 1966, pp. 107-120; Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată, pp. 197-209. Manfred Fischer, Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte, Bouvier, Bonn, 1981. Așa cum demonstrează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
20), 1848, pp. 389-393. Haug, H., et al., "The significance of morphometric procedures in the investigation of age changes in cytoarchitectonic structures of human brain", în J. Hirnforsch. 25, 1984, pp. 353-374. Hecaen, H. & Piercy, M., "Paroxysmal dysphasia and the problem of cerebral dominance", în Journal of Neurology, Neuro·surgery &Psychiatry, 19, 1956, pp. 194-20l. Hobson J.A., McCarley R.W., "The brain as a dream state generator: an activation-synthesis hypothesis of the dream process", în The American Journal of Psychiatry
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
prezentă și în alte țări foste comuniste precum Rusia și Ungaria<ref id=”3”>Karin E. K. Dawidson, „Conflicts of Interest in the Restitution and Privatisation of Housing since the Fall of Socialism: The Case of Central Timișoara City: A Problem of Democracy?”, în Europe-Asia Studies, vol. 56, 1 (ian., 2004), p. 121.</ref>. Un alt fenomen important a fost dat de noile tendințe migratorii. Având în vedere maniera forțată în care s-a realizat migrația rural urban în perioada comunistă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
două din urmă erau centralizate”<ref id=”1”>G.W.F. Hegel, citat în Karin E. K. Dawidson, „Conflicts of Interest in the Restitution and Privatisation of Housing since the Fall of Socialism: The Case of Central Timișoara City:A Problem of Democracy?”, în Europe-Asia Studies, vol. 56, nr. 1, 2004, pp. 119-141, Taylor & Francis Ltd, p. 121.</ref> O parte însemnată a celor care susțineau noul regim era reprezentată de persoane fără educație, provenite din familii modeste, care au văzut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]