962 matches
-
acțiunii pentru care element tehnic a fost concepută, particularitățile ritmului, stereotipia efortului fizic, etc. În tehnologia didactică se vor utiliza în general modelele operaționale în care să fie precizați următorii parametri: acțiunea motrică utilizată, volumul (durata, timpul), intensitatea (ritmul, tempoul). Problematizarea ca metodă activă, se va folosi în situații care vizează antrenarea jucătorilor pentru perfecționarea unor elemente tehnice, rezolvarea unor situații legate de anumite acțiuni tehnico-tactice din joc, complexe de pregătire fizică cu caracter de fortificare, etc., în a căror rezolvare
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
locul și la timpul potrivit, în cadrul unui exercițiu permanent de adaptare. Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de învățare relevante pentru elevi și poate spori această relevanță prin utilizarea unui larg evantai de instrumente și resurse didactice. Problematizarea, lucrul pe proiecte, negocierea devin puncte de reper al predării. se accentuează latura pragmatică a aplicării curriculum-ului: profesorul face legătura directă și evidentă între ce se învață și de ce se învață. Modelul proiectării curriculare de la învățământul general a condus
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
apoi îl interpretează cu elevii * Propune evaluarea întregii activități prin Roata evaluării; Activitatea elevilor: * Răspund la chestionar și urmăresc interpretarea lui 5.Asigurarea feed-back-ului: 1 minut * Se face pe parcursul întregii ore, prin exerciții, conversație, evaluare pe baza de chestionar sau problematizare Chestionar-evaluare: “Știu să comunic cu ceilalți?” 1.Atunci când povestesc ceva îmi întreb ascultătorii dacă sunt atenți: a)niciodată; b)uneori; c)adesea; d)întotdeauna; 2.Oamenii nu înteleg ceea ce le spun: a)niciodată; b)uneori; c)adesea; d)întotdeauna; 3
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
pe ce trebuie Învățat ci pe cum trebuie Înțelese valorile istoriei, Îl Învață pe elev cum să facă, cum să acționeze, cum să decidă, nu numai cum să reproducă. Asimilarea cunoștințelor are loc prin propria lui acțiune (Învățarea prin descoperire, problematizarea, jocul pe roluri, Învățarea prin cercetare etc.). Aceasta nu Înseamnă, Însă, că În predarea - Învățarea istoriei se renunță la metodele informative care Își au avantajele lor (povestirea, explicarea, comparația, conversația, demonstrația etc.). Ele sunt eficiente În măsura În care contribuie la formarea spiritului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
corespondențelor dintre literatură și artă ajung accidental să descopere și practica ekphrastică. Pe de altă parte, acest interval este singurul din istoria literaturii române în care putem discuta de existența unui interes constant și concentrat pentru romanul ekphrastic și pentru problematizarea compatibilității dintre arta literaturii și arta picturii. Intenția majoră a cercetării mele este aceea de a investiga deopotrivă existența unui "sistem ekphrastic" (în termenii lui Mack Smith din Literary Realism and Ekphrastic Tradition) al romanului românesc al acestei perioade, dar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
interbelice și a raportului dintre intelectualitate și Biserică. Totodată, studiul asupra elitei românești nu avea cum să ocolească și abordarea unor aspecte specifice ale căror ecouri le regăsim în România dintre cele două războaie mondiale, la nivelul tematicii și al problematizării. De aceea, considerăm că prin includerea acestor aspecte aparent teologice, studiul istoriei intelectuale românești nu se poate decât îmbogăți, înțelegând mai bine, într-o perspectivă comparatistă, rolul elitei în procesul devenirii unei națiuni. Introducere După decembrie 1989, cultura română văduvită
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
D. Stăniloae de interpretare a națiunii, având la bază modelul etern, divin, care îi asigură caracterul imuabil. Această încercare de interpretare critică a ideii de națiune nu trebuie înțeleasă ca o motivare a vreunui proiect utopic, retrograd, ci numai o problematizare a unei perspective a teologiei politice. O critică riguroasă asupra raportului dintre Biserică și națiune ne relevă grosso modo limitele unui asemenea demers hermeneutic. Pornind de la o posibilă discuție asupra naționalității și a Bisericii, este de-a dreptul ciudat de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
atribui proprietăți fixe unei culturi) au stimulat o nouă formă de funcționalism, care interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere. Un curent puternic, stimulativ, dar care, fără îndoială, trebuie pus în relație cu dificultatea "terenului" și problematizarea sa, întoarce oglinda antropologiei asupra ei însăși. Schema teoretică împrumută de la structuralismul cauzal, de la funcționalism și de la marxism, arătând cum privirea cercetătorului este determinată de condițiile de producere a disciplinei. Categoriile de gândire ale antropologului, valorile sale, regulile cărora li
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la tablă imprimă Învățării un caracter activ, deoarece eliberează gândirea de eforturi inutile pentru memorarea faptelor istorice. Jocul didactic, folosit În special În orele de consolidare și sistematizare sau verificare, dezvoltă la elevi capacitatea creatoare și interesul pentru cunoașterea istoriei. Problematizarea este o metodă comună tuturor disciplinelor studiate În cursul primar și este utilizată oriunde apar situații conflictual-reale sau aparente Între cunoștințele dobândite anterior și noile informații. Cea mai importantă latură a predării problematizate este crearea situațiilor problematice. Acestea trebuie bine
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
pe care o avem astăzi prin nații. Proiectarea lecției asigură rigoarea activității didactice, dar și eficiența activității de predare-Învățare. Dacă sunt alternate secvențele scurte bazate pe expunere cu strategii active cum ar fi dialogul retoric, analogia, studiul de caz, conversația, problematizarea, demonstrațiile figurative și jocul, atunci conținuturile istorice sunt receptate cu plăcere, elevul devenind participant activ la propria-i instruire. Dintre multiplele metode folosite În predarea-Învățarea istoriei, propun utilizarea brainstormingului și a jocului didactic, având În vedere ca aproape toate lecțiile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
tradiționale ci o diminuare a celor cu caracter expozitiv. Formalismul, verbalismul acestor metode pate fi diminuat dacă elevii vor fi solicitați pe parcursul lecției să argumenteze, compare, clasifice, ordoneze evenimentele istorice. În cadrul orelor de istorie metodele predominante sunt: explicația, conversația, demonstrația, problematizarea, Învățarea prin descoperire, modelarea. În ultima vreme se utilizează din ce În ce mai mult metode din gândirea critică ce activizează, mobilizează și implică efectiv elevul În procesul de predare- Învățare. O altă modalitate de dinamizare a lecției este utilizarea calculatorului, retroproiectorului, video-proiectorului și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
cele tradiționale a fost realizată in cadrul unei lecții de istorie la clasa a IV-a, cu tema „România În anii celui de-al doilea război mondial” susținută la Cercul pedagogic al Învățătorilor. Dintre metodele folosite putem enumera: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, munca independentă, ciorchinele, recenzia prin rotație, banda timpului, cubul. De un real folos În reușita acestei lecții au fost videoproiectorul și calculatorul. Activitatea s-a desfășurat frontal, individual și pe grupe. Exemplificăm câteva dintre metodele folosite: Brainstorming (elevii au
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
are mai puține elemente?”; Care mulțime are mai mult cu un element decât mulțimea mingilor roșii?”. Răspunsul copiilor la întrebarea din urmă: ,,Mulțimea mingilor galbene are mai mult cu un element decât mulțimea mingilor roșii” nu este suficient. Aplicând metoda problematizării se adresează copiilor întrebarea: ,,De ce are cu un element mai mult?”, copiii motivând astfel răspunsul anterior. Numai în acest mod ne putem convinge de corectitudinea algoritmului format. Pe baza acestor exerciții cu material individual, copiii reușesc pe deplin să înțeleagă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
prin trezirea interesului). Demonstrația valorifică funcțiile pedagogice ale materialului didactic. Astfel, demonstrația se poate face cu obiecte și jucării (la grupele mică și mijlocie), material didactic structurat ( la grupele mare și pregătitoare), reprezentări iconice (la grupa pregătitoare). 3.6.3. Problematizarea Problematizarea constituie o metodă pedagogică prin care copilul este stimulat să contribuie conștient la propria formare prin participarea la o nouă experiență de învățare cu rol de restructurare și dezvoltare a ansamblului de deprinderi și cunoștințe. Prin rezolvarea unei situații
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
trezirea interesului). Demonstrația valorifică funcțiile pedagogice ale materialului didactic. Astfel, demonstrația se poate face cu obiecte și jucării (la grupele mică și mijlocie), material didactic structurat ( la grupele mare și pregătitoare), reprezentări iconice (la grupa pregătitoare). 3.6.3. Problematizarea Problematizarea constituie o metodă pedagogică prin care copilul este stimulat să contribuie conștient la propria formare prin participarea la o nouă experiență de învățare cu rol de restructurare și dezvoltare a ansamblului de deprinderi și cunoștințe. Prin rezolvarea unei situații problemă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de deprinderi și cunoștințe. Prin rezolvarea unei situații problemă copilul este solicitat în găsirea de noi soluții, originale și se cultivă astfel creativitatea și flexibilitatea gândirii prin valorificarea formativă a unui conflict cognitiv. Fiecare din cele două momente importante în problematizare - prezentarea situației-problemă și formularea întrebării au valoare formativă deoarece: - favorizează consolidarea unor structuri cognitive; - stimulează spiritul de explorare și investigare; - formează un stil activ de muncă; - cultivă autonomia și curajul în afirmarea unor opinii ale copiilor rezultate în urma unui proces
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de informații, spre a-i orienta în alegerea informațiilor care să-i ajute să rezolve problema, adresează întrebări, orientâdu-i în stabilirea unor legături de dependență între ceea ce ei știu deja și sarcină. Folosită atât ca metodă cât și ca procedeu, problematizarea are valențe formative ce pot fi valorificate în activitățile matematice la toate nivelele de vârstă, dar eficiența și frecvența momentelor de problematizare sporește simțitor la grupa mare și pregătitoare și apoi la ciclul primar. 3.6.4. Exercițiul Este o
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
legături de dependență între ceea ce ei știu deja și sarcină. Folosită atât ca metodă cât și ca procedeu, problematizarea are valențe formative ce pot fi valorificate în activitățile matematice la toate nivelele de vârstă, dar eficiența și frecvența momentelor de problematizare sporește simțitor la grupa mare și pregătitoare și apoi la ciclul primar. 3.6.4. Exercițiul Este o metodă bazată pe acțiuni motrice și intelectuale, efectuate de copii în mod conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
reducă puterea discursivă a vorbitorului în raport cu interlocutorul. În dialogul mediatic (radio, televiziune - vezi în corpus interacțiunile 57, 58, 59, 60, 71, 72), întrebările sunt adesea directe, dar rareori au rolul de a declanșa răspunsuri informative, ci, în special, au funcție de problematizare sau funcție ludică, integrându-se unor strategii de comunicare cu publicul. În situațiile curente, întrebările apar în special în interacțiunile cu grad scăzut de formalizare, când relațiile dintre interlocutori au un grad avansat de intimitate (prieteni, colegi de facultate, dialog
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
De aici cunoscuta teză kantiană: Rațiunea nu-și scoate legile din natură, ci le prescrie ei. Existența matematicii ca știință ne arată că principiile empirismului sunt insuficiente, și nu numai, dar deopotrivă fizica pură, metafizica denotă și ele acest lucru. Problematizarea va fi, în acest context, cum sunt posibile matematica pură, fizica pură, metafizica, sau, într-o formulă generală: cum sunt posibile judecățile sintetice a priori? Se are în vedere posibilitatea acestora sub aspect epistemologic, nu psihologic. Sau, într-o formulare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și model socio-politic (viziune pe care o integrez în strategia teoretică a acestei cercetări). Mutația realizată de Arthur Danto în scrierile sale târzii, de la o strictă filosofie analitică a istoriei la o problematizare a povestirii istorice, a implicat o nuanțare graduală a discursului științific legat, spre exemplu, de categoria temporalității și un abandon treptat al categoriilor pozitiviste. La începutul postmodernității, chiar factorul "timp" a organizat unele modele logice, bazate pe explicații deductive și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O reevaluare a "ramei" în care pânza care se țese nu pare a fi cea dorită? O altă presiune a pieței de consum, la care teoria e din nou chemată "pe teren", pentru o expertiză "topografică"? Sau ecoul unor noi problematizări literare din mediul occidental, ce semnalează o criză în câmpul literaturii și caută să mențină statutul "istoriei" sale? Câte ceva din toate și, e posibil, și altceva pe deasupra. În orice caz, lucrările publicate ale colocviului ar putea să ne ofere, ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acestor metode nespecifice sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o “atitudine creativă” și mai ales “aptitudinea de a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. Printre metodele specifice un loc central ocupă “problematizarea” sau “învățarea prin descoperire”, care a fost prezentată anterior. În esență e vorba ca la cerința profesorului școlarii să precizeze o problemă și să o rezolve singuri, fie printrun studiu individual în clasă, fie, mai bine, într-o activitate pe
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
nivelul cerințelor programei școlare, atunci și unele probleme destul de dificile devin accesibile pentru elevi."<footnote Șerdeanu, I., Dițuleasa, F., 1971, Metodica predării lucrului manual în clasele I-IV, E.D.P., București, p.80. footnote> ÎNVĂȚAREA PRIN DESCOPERIRE Predarea și învățarea prin problematizare și descoperire presupun utilizarea unortehnici care să producă elevului conștientizarea conflictului dintre informația dobândită și o nouă informație, determinând pe elev să acționeze în direcția lichidării conflictului prin descoperirea unor noi proprietăți ale fenomenului studiat. Aceste situații-problemă pot să apară
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
a literaturii de specialitate studiată : Priceperile motrice sunt componente neautomatizate ale activității motrice umane voluntare, deoarece sunt dependente de condiții; sunt variabile nestandardizate. Principala cale de formare a lor este de tip euristic și modalitatea cea mai frecvent folosită este problematizarea. Priceperile motrice sunt condiționate de volumul de deprinderi motrice cunoscute, deci de experiența motrică anterioară. Priceperea motrică este o fază de valorificare conștientă - în condiții variabile și neprevăzute - a deprinderilor motrice cunoscute. Priceperea motrică complexă reprezintă folosirea unei deprinderi motrice
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]