1,324 matches
-
poate fi găsit corpul lui Hans Martin Schleyer într-o mașină verde de marcă Audi staționată pe strada Charles-Peguy la Mulhouse". La ora 17.30, o voce feminină se adresează prin telefon cotidianului Liberation din Paris, pentru a citi o proclamație a Grupului Siegfried Hausner al Fracțiunii Armatei roșii, confirmînd anunțul deja făcut la Mulhouse și adăugînd: "Lupta de-abia începe". Același scenariu s-a desfășurat, în plină stradă, la Roma, pe 16 martie 1978 către ora 9, soldîndu-se cu răpirea
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
După cum am mai arătat, formația subiectului și istoria lui postdecembrista ne aduc în față o persoană ce nu a ținut să-și rescrie istoria într-o cheie convenabilă. După căderea comunismului, Doru Tompea și-a asumat exigenta "punctului 8" al Proclamației de la Timișoara a revenit în politica abia după zece ani de la Revoluție, adică în 2000. Cu toate acestea, o precauție metodologica mi-am luat. La interviu, m-am prezentat după o temeinică documentare, ceea ce a asigurat o anumita obiectivitate în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
în final la deplina aservire a țării intereselor unei puteri străine. Comuniștii români erau, desigur, profund îndatorați Uniunii Sovietice conduse cu pumn de fier de către I.V. Stalin, unul din cei mai mari criminali ai secolului XX. S-a crezut că proclamația regelui Mihai I, susținută la radio în noaptea de 23 august 1944, va duce la o adevărată frăție de arme cu nemiloșii ocupanți de la răsărit, precum și la o staționare de scurtă durată pe teritoriul țării noastre dar s-a demonstrat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de către armata bolșevică rusă, o sumă de frizeri, cojocari, cizmari sau plugari, în cvasi-majoritatea cazurilor cu studii între 0 și 4 clase primare, au trecut la organizarea unui partid profund antinațional numit partidul comunist. De notat este faptul că odată cu proclamația regelui, toți deținuții bolșevici români aflați în lagărul de la Târgu Jiu au fost eliberați. Printre ei se afla și electricianul ceferist bârlădean Gheorghe Gheorghiu ce mai târziu avea să-și aplice și apendicele „Dej”. a. Condițiile proclamării Republicii Populare Române
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iași cereau subordonaților vasluieni verificarea acestor, deocamdată, zvonuri. Credem că merită să trecem și la fondul arhivistic al CDE Vaslui, ca să aflăm ce discutau membrii și șefii acestei organizații vizavi de emigrări și sioniști. 14 Mai 1948. Ben Gurion citește Proclamația de Independență a Statului Israel i. „Evreii din Vaslui au protestat împotriva manevrelor imperialiștilor angloamericani” Până la urmă, dacă privim problema evreiască din România acelor ani din perspectivă strict politică vom constata câteva notabile și flagrante antiteze: CDE era împotriva migrației
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
III ARMISTIȚIUL 1944...23 august. Era într-o miercuri... Ziarele vuiau de știri senzaționale... „..Mareșalul I. Antonescu a fost arestat... S-a constituit un nou guvern Sănătescu de largă colaborare...” Seara la ora 22:00, s-a difuzat la radio Proclamația Regelui către Țară... Vestea răsturnării regimului Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei a avut un puternic răsunet în rândul opiniei publice internaționale „Flancul sudic al frontului german de est s-a prăbușit până la Marea Neagră...Astfel în Balcani se destramă întregul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cercurile influente, la sfârșitul anilor ’70. Tom Gallagher, Democrație și naționalism În România 1989-1998, Editura GlobAll, București, 1999, p. 194. Sorina Soare, op. cit., pp. 118-119. Ibidem. Interviu cu Vasile Secăreș, realizat de Raluca Grosescu, București, 15 noiembrie 2005, arhivă personală. „Proclamația către Națiune” (document programatic al FSN), Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. Apud Andrei Stoiciu, Énigmes de la séduction politique. Les élites roumaines entre 1989 et 1999, Humanitas - Libra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Editura Tehnică, București, 1995, p. 122. Comitetul de redacție, „Argument: De ce Democrația Socială?”, Democrația Socială, buletin informativ editat de Departamentul de Analiză Politică al PDSR, nr. 1/1999. Dionysius Fota, „Economia Socială de Piață”, Democrația Socială, nr. 3/1999. Ibidem. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Comunicat al PDSR, preluat de Jurnalul Național, 17 iulie 1999. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de România Liberă, 9 aprilie 1990. Interviu cu Ion Iliescu, realizat de Raluca Grosescu, București, 25 octombrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
2005, arhivă personală. Andrei Stoiciu, op. cit., p. 170. Ibidem. Nicolae Ivanciu, „Nevoia de doctrine”, Democrația Socială, nr. 3/1999. Discursul lui Ion Iliescu la Conferința Municipală a FSN, București 25 martie 1990, preluat de Dimineața, 27 martie 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, În Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Stan STOICA, Dicționarul partidelor politice din România 1989-2004, Editura Meronia, București, 2004, p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Conferința Municipală a FSN, București 25 martie 1990, preluat de Dimineața, 27 martie 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, În Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Stan STOICA, Dicționarul partidelor politice din România 1989-2004, Editura Meronia, București, 2004, p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Ibidem. Dimineața, 16 mai 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
aprilie 1990, p. 1. Stan STOICA, Dicționarul partidelor politice din România 1989-2004, Editura Meronia, București, 2004, p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Ibidem. Dimineața, 16 mai 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. Declarația lui Alexandru Bârlădeanu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
p. 29. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarație a lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Ibidem. Dimineața, 16 mai 1990, p. 3. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. Declarația lui Alexandru Bârlădeanu, preluată de Dimineața, 2 iunie 1990, p. 3. Domnița Stefănescu, Cinci ani din istoria României, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Benazir Bhutto. Nici un conducător al Pakistanului nu a înțeles puterea factorului naționalismului rasial în Pakistanul de Est. Relații cu India Apariția, la 14 august 1947, a Pakistanului ca stat independent prin declararea independenței s-a produs ca o consecință a Proclamației Indiei (India Act), în anul 1935, prin care Marea Britanie propusese transformarea Imperiului Indian într-o federație de state și provincii locale, autonome ale Indiei Britanice. Ghandi și Partidul Congresului, care fusese condus de acesta, solicitau independența deplină a Indiei. Neînțelegerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a fost marele marș legendar pentru lupta de eliberare națională și socială. * Relațiile diplomatice între România și China au fost stabilite formal la 5 octombrie 1949, legăturile româno-chineze fiind reluate cu un nou conținut. Republica Populară Română a răspuns la proclamația din 1 octombrie 1949 a președintelui Mao Tze Dun, prin care se anunța crearea Republicii Populare Chineze și instalarea Guvernului Central Popular. La 3 octombrie 1949, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Române a transmis, din însărcinarea guvernului său, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
se afirma că "Guvernul Republicii Populare Române și poporul român au luat cunoștință și salută proclamarea Republicii Populare Chineze și alegerea Guvernului Central Popular, având în frunte pe Mao Tze Dun"29. Guvernul Republicii Populare Române, studiind propunerile cuprinse în proclamația Guvernului Central Popular, la 1 octombrie, a hotărât stabilirea de legături diplomatice între Republica Populară Română și Republica Populară Chineză. La 5 octombrie 1949, ministrul afacerilor externe al Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze Zhou Enlai a răspuns: "În numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
militare și civile în această provincie"328. Ulterior, o divizie a armatei române s-a pus în marș spre Brăila. Aici, la 14 noiembrie 1878, a fost trecută în revistă de către Carol I. Cu acest prilej, domnitorul a citit soldaților Proclamația către armata română, redactată cu ocazia unirii Dobrogei cu România 329. Tot din Brăila a fost lansată și o proclamație către locuitorii Dobrogei, aceasta fiind tipărită pe foi volante în limbile: română, bulgară, turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Aici, la 14 noiembrie 1878, a fost trecută în revistă de către Carol I. Cu acest prilej, domnitorul a citit soldaților Proclamația către armata română, redactată cu ocazia unirii Dobrogei cu România 329. Tot din Brăila a fost lansată și o proclamație către locuitorii Dobrogei, aceasta fiind tipărită pe foi volante în limbile: română, bulgară, turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea 330. Prin textul acestei proclamații, domnitorul Carol I îi asigura pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu ocazia unirii Dobrogei cu România 329. Tot din Brăila a fost lansată și o proclamație către locuitorii Dobrogei, aceasta fiind tipărită pe foi volante în limbile: română, bulgară, turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea 330. Prin textul acestei proclamații, domnitorul Carol I îi asigura pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii Constituții; religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sper că peste câțiva ani să le aduc într-o stare înfloritoare. Populațiunea de acolo se simte foarte fericită să fie unită cu România și mi-a și trimis adrese numeroase (...) La luarea în stăpânire a Dobrogei voi da o proclamație și poate chiar la toamnă voi vizita această nouă țară. Orașele de la Dunăre le cunosc; acum câțiva ani am fost primit la Tulcea și la Sulina cu mari demonstrațiuni. Constanța este un port frumos, care, ca și calea ferată până la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
După acest moment, Carol a trecut în revistă trupele de operațiuni compuse din: regimentele 4, 5 și 7 de Infanterie, un regiment de artilerie și regimentul 2 Roșiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Anghelescu, după care a dat citire unei Proclamații către armată. După citirea proclamației de către Domnitorul Carol, episcopul Melchisedec al Dunării de Jos a celebrat un Te-Deum. Ulterior, Domnitorul Carol, aflat în fruntea trupelor se îndreaptă spre centrul orașului unde are loc defilarea în onoarea sa. Odată încheiată defilarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trecut în revistă trupele de operațiuni compuse din: regimentele 4, 5 și 7 de Infanterie, un regiment de artilerie și regimentul 2 Roșiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Anghelescu, după care a dat citire unei Proclamații către armată. După citirea proclamației de către Domnitorul Carol, episcopul Melchisedec al Dunării de Jos a celebrat un Te-Deum. Ulterior, Domnitorul Carol, aflat în fruntea trupelor se îndreaptă spre centrul orașului unde are loc defilarea în onoarea sa. Odată încheiată defilarea, trupele se îndreaptă spre portul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru primirea autorităților române începuseră cu câteva săptămâni înainte de 14 noiembrie 1878409. Marea majoritate a populației din Dobrogea nutrea sentimente de satisfacție față de unirea provinciei cu România. La 14 noiembrie 1878 Domnitorul Carol I dăduse citire la Brăila și unei Proclamații către dobrogeni. Acest document a fost multiplicat pe foi volante în limbile: română, turcă, greacă și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La 14 noiembrie 1878 Domnitorul Carol I dăduse citire la Brăila și unei Proclamații către dobrogeni. Acest document a fost multiplicat pe foi volante în limbile: română, turcă, greacă și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii constituții"411. Totodată, textul proclamației asigura că: "Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii constituții"411. Totodată, textul proclamației asigura că: "Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă"412. În această atmosferă de sărbătoare a fost organizat la Cernavodă un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vedere situația gravă în care se afla Dobrogea după războiul din 1877-1878, guvernul român a considerat necesară impunerea unui regim administrativ deosebit în Dobrogea 436. Primul document al statului român ce prevede unele măsuri administrative referitoare la Dobrogea a fost proclamația adresată locuitorilor Dobrogei de către Domnitorul Carol la 14 noiembrie 1878437. Scopul politicilor guvernamentale de integrare administrativă a Dobrogei a fost crearea posibilității "conviețuirii" diverselor naționalități din Dobrogea, ținând "în echilibru și în bună pace elementele cele mai diverse" din "Orientul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]