3,283 matches
-
pasiunilor noastre politice,ideologice și religioase în abordarea unui subiect științific, E. Durkheim îl citează pe La Play și arată că, așa cum pentru el familia patriarhală și tulpină este punctul de reper valoric, alți autori glorifică tipul modern de familie. Durkheim, profesând o concepție structuralistă despre familie, subliniază că familia modernă conține în ea formulele prescurtate ale dezvoltării ei istorice. El recunoaște, în același timp, că istoria a însemnat și o contragere, o restrângere a familiei ca număr de membri și ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe propria-i poziție sau pe una apropiată. Într-adevăr, acest gen de proiecție este constatabil și în viața cotidiană, unde e ușor de observat cum își atribuie oponenții, de numeroase ori, mult mai multe și mai grave lucruri decât profesează în realitate. Tehnicile analizate mai sus au avantajul, spre deosebire de cele proiective, mai avansate, că sunt relativ simplu de administrat și interpretat. Însă în afara unor inconveniente comune tuturor metodelor indirecte, care vor fi discutate la sfârșitul paragrafului, semnalăm aici ca limită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se impune păstrarea unei vigilențe teoretico-metodologice în aprecierea valorii sondajelor. De altfel, o altă remarcă importantă este aceea că, în revistele și tratatele de specialitate, dezideratele cercetării valide, expuse și de noi în capitolul de față, sunt în mare măsură profesate la cote înalte. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Tipuri și structuri maritale și familiale. Grupul domestictc "Tipuri și structuri maritale și familiale. Grupul domestic" 3.1. Familia și apariția eitc "3.1. Familia și apariția ei" 3.1.1. Definirea familieitc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a individului de către rude (familia lărgită). Sistemul școlar creat a înlocuit în mare măsură funcția instructiv-educativă a familiei, foarte puțini părinți putând astăzi asigura pe cont propriu transmiterea de cunoștințe specializate copiilor lor. Religia însăși a devenit din ce în ce mai mult instituționalizată, profesată cu specialiști, în afara casei și a familiei. Pe măsură ce familia și-a pierdut din relevanța sa economică, politică, religioasă și de instruire profesională, controlul celor mai în vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și tradiționale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trecerea de la preadolescență la adolescență). Și atunci, așa cum ne sugerează experiența istorică a omenirii, ca și unele studii sistematice, poate că atitudinea cea mai înțeleaptă, pe care, de altfel, mai mult sau mai puțin deliberat mulți maturi și părinți o profesează, ar fi: strategia moratoriului față de aspectele mai puțin importante, superficiale (îmbrăcăminte, jargon, dans, teribilism metafizic etc.) și fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cărora trăia. Persoanele și instanțele mediului social difereau între ele ca importanță și competență în ajutorarea (asistența) familiei. Din punctul de vedere al competiției și eficienței prezumtive a asistenței familiale nespecializate, am putea face următoarea gradație: a) Asistența (terapia) difuză, profesată de prieteni, vecini, rude, colegi, alte persoane. Ea era total neorganizată. b) Existența unor instanțe, instituții informale. Acestea au fost create de colectivitățile umane cu scopul expres de a asista și ajuta familia, în special pe cea tânără. Sfatul bătrânilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de Bănică Dobre, Căpitanul de Ion Banea, Cuiburi de lumină de Valeriu Cârdu (versurile acestuia fiind apreciate ca „pline de vervă și avânt legionar”). Semnificativă este și abordarea unor subiecte legate de literatura italiană și de relațiile culturale româno-italiene, revista profesând constant cultul latinității și având afinități mai mult cu fascismul mussolinian decât cu nazismul hitlerist. Apar medalioane consacrate lui Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, este semnalată traducerea versurilor lui Octavian Goga în limba italiană și se reproduc extrase din
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
la Întreprinderea Carbochim. Din 1953 datează și începutul activității publicistice la „Tribuna”, menținută cu statut de colaborare în anii studenției și continuată ca redactor după absolvire (1957-1967). O scurtă perioadă redactor la filiala Cluj a Editurii pentru Literatură, alege să profeseze în presă, angajându-se în redacțiile revistelor „Viața studențească” (1967-1968), „Cinema” (1970-1974), „Tribuna României”. Mai colaborează la „Steaua”, unde debutase în 1954, la „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Cel dintâi volum al lui R., Râul ascuns, roman al vieții de șantier
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
vizitează la București pe C. Dobrogeanu-Gherea și pe Anton Bacalbașa, îi cunoaște pe I. L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță. În 1898 se căsătorește cu Alexandru Sadoveanu, ofițer, fratele mai mare, după tată, al lui Mihail Sadoveanu, și câțiva ani va profesa la Focșani. În 1908 este transferată la Școala Centrală de Fete din București. În 1912 devine studentă la Institutul Pedagogic „Jean-Jacques Rousseau” din Geneva, pe care îl va absolvi în 1915. Este directoare a liceului de refugiați din Iași (1917-1919
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
și trimis în prevențiune la Cluj, fiind eliberat în urma intervenției unor prieteni. După câteva escale, în 1849, la Viena și Paris, se întoarce la începutul lui 1851 la Iași, unde i se oferă un loc în Divanul Apelativ. O vreme profesează avocatura, dar e concediat pentru că s-ar fi „sumețit” contra stăpânirii. Iertat de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, își reia slujba în august 1853. În iulie 1856 e numit director în Departamentul Lucrărilor Publice, iar în septembrie - membru al Sfatului Administrativ
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
colectivismul apăsător și individualismul exacerbat (vezi Iluț, 2001) și începând să se stabilizeze într-o economie de siguranță, sunt semne că societatea românească se îndreaptă înspre practicarea în mai mare măsură a valorilor postmaterialiste, tot mai mulți membri ai ei profesând nevoile expresive și preocuparea față de împlinirea de sine. 2. Atitudine și comportamenttc "2. Atitudine și comportament" 2.1. Definiții, proprietăți, relațiitc "2.1. Definiții, proprietăți, relații" Așa cum evidențiam în cercetările de început al preocupărilor mele în domeniul psihosociologiei axiologicului (Iluț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce slujește intereselor pur egoiste. Altruismul și, cu atât mai mult, variantele prosociale mai slabe sunt determinate de funcția de utilitate pe care receptorul unor asemenea acte o are pentru cel ce le emite. Prezentăm în continuare câteva dintre explicațiile profesate de paradigma costuri-beneficii (Lemennicier, 1988). Cea mai mare parte a așa-ziselor gesturi altruiste nu sunt decât un profund egoism mascat; invitația la masă a unui coleg, o recenzie laudativă la o carte a unei persoane influente, apărarea cuiva care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
egoist, băiatul își dă seama că, dacă nu se poartă altruist față de soră, el va pierde în ansamblu mult mai mult, din cauza comportamentului tatălui lor. 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologicetc " 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice" Paradigma costuri-beneficii utilitaristă, profesată de orientarea microeconomică, include, după cum s-a sugerat, și trimiteri la câștiguri sau costuri psihologice (prestigiu social, prețuirea celorlalți etc.), dar care se prelungesc imediat în avantaje materiale. Psihologii sociali explică actele prosociale și prin mecanisme ce privesc direct confortul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a intențiilor de agresivitate din partea celorlalți. La unii dintre noi este prezent ca o trăsătură de personalitate biasul (distorsiunea) atribuirii ostilității (Dodge et al., 1986), adică o adevărată obsesie că orice neplăcere din partea altora a fost cu intenție. Nu se profesează dubii cât de mici în legătură cu acțiunile altora și deseori se răspunde cu mânie și agresivitate. Factorii de mediu fizic au influență asupra declanșării comportamentelor agresive și antisociale. În Statele Unite, o comisie special creată pentru a studia cauzele revoltelor și violențelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce vor fi defulate prin proiecția prejudecăților și agresivității asupra altora, dar nu la întâmplare, ci asupra celor care nu fac parte din categoria socială proprie. Astfel încât indivizii autoritari, având trăsăturile de personalitate menționate, sunt motivați aproape irațional în a profesa prejudecăți și discriminări față de grupuri, pe care în general le consideră inferioare. Cu toate că, și în concepția adorniană, comportamentul discriminatoriu față de alte etnii și grupuri sociale, în particular antisemitismul, este susținut de o ideologie complexă, nucleul dur al ei este afectiv-emoționalul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poziție atitudinală diferă, și deci expresia „număr semnificativ de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficacitatea opiniei publice în relația cu puterea nu depinde atât de numărul membrilor ce profesează o anume opinie, cât de intensitatea atitudinală ce stă în spatele opiniilor și de activismul în viața socială (Allport, 1937). Populația preocupată de o anumită problemă formează publicul. Există mai multe publicuri, fiecare constând din totalitatea indivizilor afectați de o acțiune
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lărgirea orizontului de cunoaștere, oamenii sunt tot mai mult sensibili la o argumentare de tip rațional. Bineînțeles însă că acompanierea mesajului ideatic cu mesaje ce se adresează mai mult senzorialului și emoționalului (imagini vizuale, muzică etc.) amplifică influența. Industria reclamei profesează acest principiu ca unul fundamental. La nivelul receptorului contează o serie de caracteristici sociodemografice (profesie, vârstă, sex etc.), dar, ca fenomen general, semnificativ este următorul: orice atitudine (opinie) se bazează pe un minim de informație. Această informație poate fi incompletă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în mod paradoxal, valoarea umană, semnificația mai profundă a acestor drame sunt de găsit tocmai în personajele rivale revoluției, neschematice și neconvenționale, refuzând să se integreze și acceptând condamnarea. Așa, în Citadela sfărâmată, Matei Dragomirescu, tip de Narcis fatalist care profesează filosofic teoria vivere pericolosamente, dar se retrage într-o iubire-vrajă, ca în povestea medievală a lui Tristan și a Isoldei, și eșuează în suicid: „Poate nici dragostea noastră nu e făcută pentru timpurile astea”. Sculptorul Manole Crudu este tipul cel
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
contur, chiar dacă numai în schiță, și numeroase alte personaje, diferențiate caracterologic, precum violentul Bilăe, obstinat dușman al lui Ion-Vodă, lașul și vanitosul Costea Murgu, perechea opusă psihic a celui dintâi, exaltatul și nemernicul Ieremia Golia, perfidul diplomat Ion Golia, care profesează cel mai diabolic iezuitism, controlând din umbră toate uneltirile, fără a lăsa să i se bănuiască rolul. De cealaltă parte a tipologiei din piesă s-ar situa modestia morocănoasă a vrednicului Dumbravă, cinstea și cutezanța lui Potcoavă, fratele domnului, oștean
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933) la „Calendarul”, ziarul pe care îl conducea; a lucrat apoi în redacția „Universului literar” (dând, și aici, poezie între 1938 și 1944). Nu a profesat avocatura, preferând o slujbă modestă, de funcționar în Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale. Mutat în 1935 la Craiova (fusese numit inspector-șef al PTT), va contribui la editarea revistei „Condeiul” (1938-1942). În 1937 îi apăruse o carte de poeme, Arca lui
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
diferit de ceea ce propovăduia maniheismul, care făcea o distincție foarte riguroasă între desăvîrșiți și novici. Oricum, consecința a fost aceea că Augustin a abandonat definitiv maniheismul și s-a apropiat de neoplatonismul creștin, constatînd că și retorica pe care o profesa el îi oferea tot mai puține satisfacții. Adeziunea la neoplatonismul creștin fusese pregătită și de lectura unor cărți ale autorilor neoplatonici. Nu se știe dacă era vorba de cărți ale lui Plotin sau Porfiriu, și nici de care anume. Oricum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
atmosfera de la Roma și Milano. A șaptea carte este plină de reflecții teologice și filozofice prilejuite de descoperirea „cărților platonicilor”, care l-au ajutat pe Augustin să se apropie de creștinism, în forma sa neoplatonică din cercurile creștine din Milano, profesată de Simplicianus, Manlius Theodorus, Ambrozie; în timp ce în cartea a opta narațiunea se concentrează asupra convertirii, care se rezumă la trei episoade fundamentale: colocviul cu Simplicianus, care îi povestise despre convertirea faimosului retor păgîn Marius Victorinus; întîlnirea cu Ponticianus, care, la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ci și juridic și politic, determinîndu-l pe Augustin să formuleze o teorie conform căreia e necesar să fie folosite împotriva donatiștilor și puterile, chiar dacă de esență exclusiv civilă, ale așa-numitei coercitio, adică să fie obligați prin măsuri polițienești să profeseze credința catolică. în această situație grea, Augustin se apropie tot mai mult de Aureliu, episcopul Cartaginei, cu care era prieten de mult, o persoană energică, un bun conducător, care îl va susține și în bătăliile următoare. Augustin nu se sustrage
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și publicist. Este fiul Anișoarei (n. Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. Urmează la București Liceul nr. 25, trecând bacalaureatul în 1965, și Facultatea de Construcții Civile, absolvită în 1973, precum și un curs postuniversitar de sistematizare în 1983. A profesat ca inginer de execuție, în investiții, sistematizare teritoriu (ca arhitect-șef al Sectorului 6 din București) și în proiectare. Se dedică pentru o vreme și muzicii, între 1969 și 1971 fiind solist vocal al unei formații rock. Pe lângă organizarea de
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
Arad sub numele Sztánovics Imre Vazul. La Viena, unde în 1858-1859 studiază la Facultatea de Drept, optează definitiv pentru numele Stănescu, cu intenția de a-și sublinia naționalitatea. Licența a obținut-o însă în 1864 la Universitatea din Buda. A profesat ca avocat la Arad, având printre stagiari pe Ioan Slavici. La Viena se pare că s-a împrietenit cu At. M. Marienescu, la îndemnul căruia va publica în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” un apel- concurs pentru culegerea literaturii
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]