1,932 matches
-
se regăsește în Book XII a poemului The Prelude de William Wordsworth. Celebrul lakist nu împărtășește doar ideea lui Blake privitoare la rolul jucat de un vates în comunitate, ci și pe cea legată de insolita dinastie a distinselor figuri profetice, evidențiata de fidelitatea acestora în raport cu adevărul vizionar, la care fiecare adaugă propria cunoaștere bazată pe experiența: "That Poets, even aș Prophets, each with each / Connected în a mighty scheme of truth, / Have each other for his peculiar dower, a sense
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
strategii menite să deschidă ușile percepției, învățându-i pe oameni sa vada nu cu (subl. în text, n.m.), ci prin (subl. în text, n.m.) ochi" (1979, p. 26). Poezia lui Blake apare, de aceea, ca o materializare a unei viziuni profetice, acomodând fenomene aparent divergențe, dar esențialmente convergente. Opera să ocultează și, simultan, dezvăluie sensuri prin menținerea unui echilibru între formule criptice și exhortații fanice, într-o manieră nu foarte diferită de cea a profeților veterotestamentari 32. Stratagemele sale retorice atent
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
personale (și voi reveni cu exemple concrete pe parcurs), la dispoziția mesagerilor cerești, împlinind porunci divine prin munca lui de artist, realizăm cât de aproape în raport cu idealul estetico-religios blakean se găsesc definițiile sus-citate. Blake însuși ne îndeamnă să regândim paradigmă profetica tradițională, pe care el o echivalează cu un model vizionar.33 Astfel, în Annotations to An Apology of the Bible by R. Watson, Blake se aventurează să afirme că "Prophets în the modern sense of the word have never existed
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Earth. & of the Spiritual Victories obtained for me by my Friends Excuse this Effusion of the Spirit from One who cares little for this World which passes away" (E: 767). Toate aceste exemple evidențiază simultan propensiunea lui Blake pentru discursul profetic și aptitudinea să de a oferi o reconstrucție vizionara a realității. Precum au demonstrat deja, în vari ocazii, exegeți importanți că Damon 38 sau Frye39, esența eului creator blakean este sintetizată de Los, care incarnează principalele calități ale facultății imaginației
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aparent exterior eului creator blakean (abia mai tarziu ajungem să realizăm că Los, proiecția acestui moi créateur, este o prelungire psihologică a unui ego urizenic vulgar). Eboșa lirica a lui Urizen, figură incipientă a zeului aspru și neînduplecat din cărțile profetice, se găsește într-un scurt poem de tinerețe, inclus în Poetical Sketches și numit To Nobodaddy. Nu este dificil de intuit ironicul joc de cuvinte dintre "nobody" ("nimeni") și "daddy" ("tătic"): "Why art thou silent & invisible / Father of Jealousy / Why
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a lui Urizen este o sinecdoca a structurii sale artificiale: zeul este lipsit de carne și de mușchi, precum intelectul sau este vidat de viziuni și de imagini divine. Acesta ar fi sensul simetriei înspăimântătoare din finalul apoteotic al manuscrisului profetic The Book of Los, în care nu este dificil de intuit că eul creator blakean vorbește liber prin gură personajului Los: "[...] the Deeps fled / Away în redounding smoke; the Sun / Stood self-balanc'd. And Los smild with joy. / He the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poate de mult de ideea că era nebun, criticii s-ar putea să fi devenit cam prea blakeeni" (1983, p. 2). După Webster, acest lucru se întâmplă în principal fiindcă "există o tendință de a-i lua de bune afirmațiile profetice și de a-i accepta obscuritățile drept teste impuse legitim pentru a măsura valoarea unui cititor" (1983, p. 2). Cercetătoarea amestecă, până la indistinct, două planuri. Unul este cel al experienței vizionare empirice, care poate sau nu să fie acceptat, dar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în care imaginația își apropriază și rafinează conținuturile vizionare generate de inspirație), cât și în cel al viziunilor estetizate (în care imaginația transforma eboșa artistică oferită de un agent extern). În continuare, voi aplică toate aceste premise teoretice asupra operei profetice a lui Blake. Voi incepe prin a încerca să aduc o serie de clarificări suplimentare asupra ideii de "imaginație", așa cum transpare ea din textele semnate de vizionarul englez, având, simultan, în vedere, precum corect sugerează Andrew J. Welburn, "nu doar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
simple universuri perfectibile, după cum precizează Blake în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds: "All Forms are perfect în the Poets Mind. but these are not abstracted nor compounded from Nature but are from Imagination" (E: 648). Marile cărți profetice nu aduc, nici ele, noutăți semnificative în modelarea ideii de "imaginație", însă, din rațiuni de exhaustivitate, mă voi opri pasager asupra lor. În Milton, aceasta subtilă facultate intelectuală este descrisă drept "the Divine Vision & Fruition / În which Mân liveth eternally
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu elemente de discurs care, admițând că există grade de semnificație, pot fi luate în sens extins sau restrâns [...]" (1963, I, pp. 78-79). Pentru Schleiermacher, ca și pentru Blake, de altfel, inspirația dobândește o importanță specială atât datorită caracterului ei profetic, cât și datorită tradiției christice (1963, I, p. 76). Că teolog protestant, Tillich discuta conceptul de "inspirație" în relație cu cel de "extaz", subliniind faptul că termenii în cauză devin perfect sinonimi dacă se ia în calcul aspectul cognitiv al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și adesea obscure furnizate de primă. Pe de altă parte, viziunile estetizate blakeene, operele sale în formă tangibilă, sunt, cel mai frecvent, rezultatul direct al unei conjuncții de factori: unul extern (sau transcendent), ce "dictează" prima versiune a unei cărți profetice, iar altul intern (sau imanent), ce organizează, rafinează sau modifică în sens creativ datele furnizate de primul. Mă voi axa, în continuare, asupra formelor indefinite ale inspirației. 2.3.1. Forme indefinite ale inspirației Blake adopta o atitudine invariabila în raport cu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
muzele. Pentru a facilita analiza, le-am împărțit în cinci subcategorii. 2.3.2.1. Dumnezeu Ființă considerată supremă se manifestă rar în cazul lui Blake, dar revelația oferită de ea este unul dintre cele mai stimulatoare aspecte ale creativității profetice. Influență exercitată de spiritul absolut nu este doar poetica, ci și gnoseologica și etică. Ființă umană comună este (sau, dacă rămâne fidelă rațiunii, ar trebui să fie) esențialmente agnostica, în absența unor instrumente care să-i permită să recunoască prezenta
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
divină și subordonată unei forme de nebunie (mânia), a doua este didactica, iar a treia, o simplă imitație 82. Desigur, poezia lui Blake ar putea fi plasată sub auspiciile primului tipar. Oricum, pretinzând ca Dumnezeu este la originea cărților sale profetice, Blake preia, involuntar, o aserțiune fundamentală din câmpul esteticii, pe care o enunța Schelling în Philosophie der Kunst, anume că ființă supremă este "[c]auză imediată a întregii arte (subl. în text, n.m.)" (1989, p. 32), fiindcă ea reprezintă "sursă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
își urmează viețile și destinele fără vreo dorința de interacțiune cu umanitatea, nerăbdătoare doar să evite contactul uman. Zânele nu procedează astfel" (1977, p. 95). Un astfel de personaj este agentul care se presupune că-i dictează lui Blake poemul profetic Europe. Episodul, evocat de eul creator în debutul scrierii, are loc în grădina lui Blake de la Lambeth și păstrează o prospețime pastorala, fiind o reverie arcadiana ce amintește de tradiția anacreontica din poezia europeană: "They hover'd round me like
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Oxford, câștigându-și pe loc doi adepți, ambii membri ai Colegiului All Souls: Thomas Bromley și Edmund Brice (1986, p. 215). În perioada când slujește că preot la Londra, o întâlnește pe Jane Leade, ea însăși devenită, ulterior, o voce profetica respectată. După moartea lui Pordage și în special după ce orbește, Leade este ajutată de ginerele ei, Dr. Francis Lee, fost membru al Colegiului St John's de la Oxford. Societatea Filadelfică este creată la finele secolului al XVII-lea de Leade
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în casă și i-a spus că l-a văzut pe profetul Iezechiel sub un copac de pe câmp" (Bentley, Jr., 1975, p. 37). Interesant este că încă de pe atunci își fac apariția personaje care-și vor găsi locul în cărțile profetice ulterioare. Încă ucenic, Blake are viziunea unui cor maiestuos în interiorul catedralei Westminster, incident narat de Blake însuși într-o scrisoare (din păcate, pierdută astăzi) și parafrazata succint de Oswald Crawfurd: "Lateralele naosului și galeriile vechilor clădiri [...] se umplură deodată de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sunt doar invenții" (1973, p. 139). Symons merge chiar până la a susține că procesul blakean de creație artistică este spontan și că artistul nu-și revizuiește niciodată manuscrisele (un detaliu care, am văzut, este contrazis de multiplele corecturi din cărțile profetice): "el se grăbește să înregistreze ceea ce a văzut fugitiv și lasă prima schița așa cum este, fără s-o corecteze [...]" (1973, p. 139). Recent, Joseph Burke interpretează figurile vizionare desenate de artist că eidetice (percepute în mod real), nu împrumutate (create
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lumina modului de reprezentare artistică verbală, sub auspiciile unei construcții vizionare hibride. Procesul blakean de creație artistică și manieră să de expresie estetică nu pot fi explicate satisfăcător în absența unei abordări, fie și succinte, a dimensiunii grafice a cărților profetice. Cititorul își amintește că am vorbit deja despre sistemul nesistematic al lui Blake, idee care implică și faptul că operele sale sunt, într-un fel, interconectate și că o anumita cheie care deschide un nivel al ei poate dezvălui automat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
And they conversed together în Visionary forms dramatic which bright / Redounded from their Tongues în thunderous majesty, în Visions / În new Expanses, creating exemplars of Memory and of Intellect" (E: 258). 9. Profetism. Potrivit lui Hermann Gunkel, caracteristică principala a literaturii profetice este oralitatea (1987, p. 24). Această atitudine oratorica este modulata de enthousiasmos, iar Gunkel nu ezită să sublinieze că "[o]amenii asemenea profeților, care-și formulau gândurile în ore de mare inspirație și care, acum, le proclama, plini de emoție
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sunt capabili să vorbească numai în ritmuri poetice" (1987, p. 31). Poezia, crede același cercetător, preceda proza că stil retoric, de vreme ce ultima este informată de reflecție rațională și de detașare emoțională. Cei doi metri, identificați de Gunkel, care definesc poezia profetica, genul strict (caracterizat de structuri recurente) și genul liber (caracterizat de variații stilistice), sunt perfect valabili în contextul poeziei blakeene, în care anumite fragmente din profețiile timpurii, dar și din Jerusalem intra în prima categorie, în timp ce majoritatea operei sale, inclusiv
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
adesea, setting-ul, fie el urban sau rural, este viu colorat, fapt care-i accentuează natură predominant vizuală 134. În plus, există numeroase elemente care caracterizează intrigă și care se pretează unei descrieri similare. Leslie Tannenbaum subliniază caracterul pictural al retoricii profetice, punctând însă că limbajul profetic este unul eminamente dramatic, nu static: "Acest fel de retorica sau de poetica este, cu siguranta, pictural, dar efectele sale sunt obținute în principal grație experienței pe care cititorul o are în privința imaginilor în mișcare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sau rural, este viu colorat, fapt care-i accentuează natură predominant vizuală 134. În plus, există numeroase elemente care caracterizează intrigă și care se pretează unei descrieri similare. Leslie Tannenbaum subliniază caracterul pictural al retoricii profetice, punctând însă că limbajul profetic este unul eminamente dramatic, nu static: "Acest fel de retorica sau de poetica este, cu siguranta, pictural, dar efectele sale sunt obținute în principal grație experienței pe care cititorul o are în privința imaginilor în mișcare [...]" (1982, p. 73). 10. Expresie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
static: "Acest fel de retorica sau de poetica este, cu siguranta, pictural, dar efectele sale sunt obținute în principal grație experienței pe care cititorul o are în privința imaginilor în mișcare [...]" (1982, p. 73). 10. Expresie apocaliptica. Înrudită îndeaproape cu literatura profetica este doctrina apocaliptica, diseminata grație unui mediu narativ și având la bază caracterul esențialmente reparatoriu al condiției umane. Potrivit lui Bernard McGinn, acest curent de gandire mistica se definește prin trei mari elemente: perspectiva determinista asupra istoriei, modelul predeterminat de divinitate
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și o pedepsire și convingerea adepților că dramă întreita, descrisă anterior, a început deja (1984, p. 11). Desigur, viziunea blakeană a istoriei este determinista în cel mai înalt grad: există un scenariu în trei pași care se regăsește în cărțile profetice 135 și, daca este să-i dăm crezare vizionarului, semnele Apocalipsei sunt vizibile pretutindeni 136. Blake nu numai că interpretează Biblia că pe un text poetic, precum precizează David Jasper, ci și respinge orice acuzație că ea ar fi "discreditata
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
factor inductor vizionar: "Wenn aber, als / Von schwellenden Augenbraunen / Der Welt vergessen / Stilleuchtende Kraft aus heiliger Schrift fällt, mögen / Der Gnade sich freund, sie / Am stillen Blicke sich üben" (1946-1985, ÎI, p. 171). Dar trebuie să recunoaștem deschis că limbajul profetic blakean face un pas dincolo de idiomul veterotestamentar, prin aceea că viziunea divină apărată de acesta este augmentată de venirea lui Christos. Întocmai cum Bernard din Clairvaux crede că gnoza absolută le aparține doar locuitorilor angelici din Paradis 138, Blake pare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]