700 matches
-
Ion Luca Caragiale” din București. S-a transferat în capitala și s-a afirmat că tragediana. Pe marele ecran a debutat în 1964, în "Pădurea spânzuraților" și a jucat în ultimul film în anul 1976, când a apărut în rolul Profira din "Tănase Scatiu". A murit la cutremurul din 1977.
Eliza Petrăchescu () [Corola-website/Science/318128_a_319457]
-
(n. 14 octombrie 1929, București) este un scriitor român, editor, critic și istoric literar. Tatăl, Gheorghe, a fost angrosist în Oborul Bucureștilor. Mama, Profira, casnică. Ascendență nobilă pe linie maternă. Premiant în clasele primare, îl prinde răsturnarea de la 23 august 1944 ca elev la Liceul „Dimitrie Cantemir”. Este licențiat în Litere al Universității București. Debutează ca autor în paginile revistei ,Tânărul scriitor". Își va
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
Constantin Bălăceanu-Stolnici, Lucian Boia, Barbu Brezianu, Flavia Bălescu și Rodica Coposu, Lena Constante, Gabriela Defour-Voiculescu, Neagu Djuvara, arhim. Mina Dobzeu, Sorana Georgescu-Gorjan, Ion Irimescu, Liudmila Kiseleff-Petică, Lydia baronesse Løvendal-Papae, Ion Lucian, Angela Marinescu, Pericle Martinescu, Alexandru Paleologu, Mircea Horia Simionescu, Profira Stoicescu, arhim. Petroniu Tănase, Constantin Țoiu.
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
cel Mare (1457-1504). Au fost realizate astfel două filme: "Frații Jderi" și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475". Scenariul filmului a fost realizat după "Ucenicia lui Ionuț" (1935), primul volum al trilogiei "Frații Jderi" de Mihail Sadoveanu. Scenariștii filmului au fost Profira Sadoveanu (fiica lui Mihail Sadoveanu, ea-însăși scriitoare), Constantin Mitru și Mircea Drăgan. În faza de început a lucrului la proiect a colaborat și Valeria Sadoveanu, care nu a fost menționată pe generic. Filmul a fost prezentat pe generic „O povestire
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
M.D. după romanul „Ucenicia lui Ionuț”», filmul în care au fost concentrate mari resurse materiale nu reprezintă decât încă un atentat al mediocrității la nimbul poeziei sadoveniene. Timorat de amintirea maestrului, asistat formal la scenariu de colaboratori ai acestuia ca Profira Sadoveanu și Al. Mitru, dar luptându-se cu imensul material epic fără a reuși să-l retopească în coerente tipare filmice, Drăgan plimbă floarea actorilor români, din secvență în secvență, ca hergheliile Măriei Sale ce umplu Cinemascopul, într-o însăilare artificială
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
și un azil de bătrâni. Clădirea bisericii, șubrezită de cutermurul 1838, a fost demolată. Între 1838-1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva marelui ban Grigore Brâncoveanu, fondatoarea Spitalului Brâncovenesc. Deoarece terenul pe care a fost clădită era expus inundațiilor Dâmboviței, această biserică s-a degradat repede, astfel că, după numai 40 de ani, a trebuit sa fie demolată în 1881
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
În prezent, ea găzduiește Palatul Copiilor din Iași. Casa Cantacuzino-Pașcanu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Casa a fost construită pe la 1840 de marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Pașcanu și de Profira, soția sa. Casa, înconjurată cu un zid, avea în față o gradină mare cu arbori înalți iar în spate acareturile unei curți boierești: bucătăria, hambarele, grajdurile și locuințele robilor țigani. Casa logofătului Cantacuzino-Pașcanu era cunoscută ca una dintre cele mai
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
Casa logofătului Cantacuzino-Pașcanu era cunoscută ca una dintre cele mai renumite din vremea aceea, atât datorită arhitecturii, cât și prin sindrofiile și partidele de cărți care erau organizate aici. Domnitorului Grigore Ghica (1849-1856) a fost un obișnuit al casei, coana Profira fiind mătușa sa. Dupa moartea logofătului, logofeteasa se mută și vinde casa lui Grigore Cozadini, care o trece apoi fratelui său Dimitrie Cozadini. Începând cu anul 1875, palatul lui Dimitrie Cozadini devenea reședință domnească temporară, Carol I și invitații săi
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
constituie un ansamblu etnofolcloric familial. Ileana, Iulia, Valentina, Romela și Maria Osoianu s-au nascut în satul Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Copiii au moștenit de la părinții lor, Constantin și Profira Osoianu, dragostea de frumos, din acest motiv toate au decis să urmeze această cale, a cântecului. S-au nascut toate pe rând: Ileana - 7 mai 1958, Iulia - 7 octombrie 1959, Valentina - 4 octombrie 1960, Romela - 15 martie 1963 și Maria
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
Prut și datează din anul 1538, aflându-se la 20 kilometri de granița cu România, mai exact de Vama Sculeni. Acesta încununează locul unde s-au cunoscut părinții surorilor, Constantin Osoianu (n. 28 decembrie 1930 - d. 23 noiembrie 1989) și Profira Osoianu, născută Bobu (n. 3 mai 1936 - 6 februarie 2010 ). După 3 ani de căsătorie, a venit pe lume primul lor copil, Ileana, iar cu fiece nou-născut ei se iubeau din ce in ce mai mult. Soții Constantin și Profira Osoianu nu au fost
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
23 noiembrie 1989) și Profira Osoianu, născută Bobu (n. 3 mai 1936 - 6 februarie 2010 ). După 3 ani de căsătorie, a venit pe lume primul lor copil, Ileana, iar cu fiece nou-născut ei se iubeau din ce in ce mai mult. Soții Constantin și Profira Osoianu nu au fost muzicanți dintotdeauna, ca și tuturor oamenilor simpli și curați ai gliei. Cand în 1971, pe lângă Casa de Cultură s-a deschis o filială a Școlii de Muzică pentru copii, Constantin Osoianu, tata a cinci fete și
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
urma exemplul surorii, iar Valentina și Iulia au început a studia acordeonul. În 1973, în clasa de vioară este înscrisă Maria, iar mai apoi și Alic, pe atunci elev într-a opta. Încetul cu încetul, copiii lui Constantin și ai Profirei Osoianu încep a dezlegă tainele muzicii. Seară, în casa nu găseai loc de odihnă: fiecare colțișor era ocupat de muzicanți. Repetau game, arpegii, exerciții, studii. Interpretau frânturi de melodii... În curând noul ansamblu evoluează în primul său concert public, alături de
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț, iubitor a pământului și a țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
realizat în 1967 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 95 de minute în regia artistică a lui Mihai Zirra. Distribuția a fost formată din Ștefan Mihăilescu-Brăila (Tănase Scatiu), Nicolae Neamțu-Ottonel (Dinu Murguleț), Adela Mărculescu (Tincuța), Maria Voluntaru (Profira), Mihai Pălădescu (Nae Eftimiu), Ion Siminie (Iorgu), Nicolae Botez Luchian (Stoica), Mircea Constantinescu (bancherul), Sabin Făgărășanu (Lefter), Camelia Stănescu (Zoițica), Iulian Necșulescu (ministrul), Stamate Popescu (Mihai), Ion Gheorghiu (doctorul), Tamara Vasilache (Marița), Sorin Balaban, Sorin Gabor, Alexandru Azoiței ș.a. Echipa
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț și de coana Diamandula, iubitori ai pământului și ai țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Personajele din "Viața la țară" întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, Matei Damian
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
echilibru social între clase, dar nu poate înlătura cauzele profunde ale conflictelor. Personajul are o adâncime analitică, fiind caracterizat printr-o sete de identitate. Autorul greșește în prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele sociale din acest roman nu sunt însă
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
film). Romanul a fost dramatizat de Virginia Pană pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 55 de minute în regia artistică a lui Titel Constantinescu. Distribuția a fost formată din Victoria Mierlescu (Profira), Ica Matache (Sofița Murguleț), Corado Negreanu (Dinu Murguleț), Ștefan Iordache (Tănase Scatiu), Adela Mărculescu (Sașa Comăneșteanu), Nicolae Pomoje (Matei Damian), Janine Stavarache (Tincuța), Nicolae Luchian-Botez, Mitică Popescu, Ruxandra Sireteanu, Dan Condurache ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Ion Prodan
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
îi aduce lui Sadoveanu primul Premiu de Stat pentru proză. Scriitorul reia din volumul "Împărăția apelor" descrierea primei sale amintiri pescărești și cele șase povestiri despre experiența pescărească de la Nada Florilor, rescriindu-le potrivit ideologiei realist-socialiste. După mărturia fiicei sale, Profira, el visa de multă vreme scrierea acestei cărți „în nopțile-i de insomnie, ori stând pe malul unei ape, cu undița în mână”. Sadoveanu extinde subiectul, adăugând noi personaje și un fir narativ mai precis conturat, schimbând orientarea textului de la
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
ale unui adolescent sub influența unor întâmplări trăite de câțiva răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Unele personaje conțin asemănări cu rudele sale: cuconul Alecu Sadoveanu (tatăl scriitorului) devine inginerul Manole Dumitraș, intelectual luminat și cu convingeri socialiste; bădița Vasile (fratele Profirei Ursachi, mama scriitorului) este numit în roman uncheșul Haralambie; cucoana Leona (prima soție a cuconului Alecu) își transmite caracterul țâțacăi Leona, care mai preia mofturi și fumuri ale unor surori ale tatălui său, întrezărite în copilărie de viitorul scriitor; apriga
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
alte povestiri sadoveniene. Scenariul a fost scris de Constantin Mitru, cel care mai colaborase la scrierea scenariilor a trei filme inspirate din prozele lui Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații Jderi" (1974, împreună cu Profira Sadoveanu și Mircea Drăgan) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975, împreună cu Valeria Sadoveanu și Mircea Drăgan). Acțiunea filmului se petrece într-un ostrov din apropierea orașului Fălticeni pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și prezintă un conflict cu final tragic
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
1906 pentru volumele "Povestiri" și "Șoimii". Edițiile ulterioare ale romanului au inclus modificări operate de scriitor, care a dorit „să revie asupra unor inadvertențe și repetiții supărătoare de cuvinte datorite stângăciei scriitorului învățăcel de pe acele vremuri” (după cum s-a exprimat Profira Sadoveanu în cuvântul înainte la volumul "Opere, 1904-1907, I" al lui Mihail Sadoveanu, publicat în 1940 de Fundația pentru literatură și artă «Regele Carol II» din București). Autorul, care potrivit fiicei sale, Profira, „rabdă cu greu aceste opere de tinereță
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de pe acele vremuri” (după cum s-a exprimat Profira Sadoveanu în cuvântul înainte la volumul "Opere, 1904-1907, I" al lui Mihail Sadoveanu, publicat în 1940 de Fundația pentru literatură și artă «Regele Carol II» din București). Autorul, care potrivit fiicei sale, Profira, „rabdă cu greu aceste opere de tinereță de care se miră c'au fost scrise de dânsul”, a modificat în versiunea din 1940 unele accente sociale pronunțate (condamnarea întregii clase boierești ca vinovată de asuprirea norodului și de trădarea țării
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
i s-au zgârcit vinele ș-au rămas olog păn’ la moartea lui. Și la moartea lui, din cè bogăție multă n-avè cu ce-l griji”. Scriitorul a conferit unor personaje din scrierile sale trăsături ale unor persoane reale. Astfel, Profira Sadoveanu, fiica scriitorului, afirma într-un „Cuvînt înainte” scris în 7 noiembrie 1972 la București pentru o ediție a romanului "Nada Florilor" că apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei din "Zodia Cancerului
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]