1,461 matches
-
ales cu grupurile protestatare antiglobalizare (vezi, de exemplu, Stegerxe "„Steger,Manfred", 2002). 2. Feminismul marxisttc " 2. Feminismul marxist" Pentru teoria socialistăxe "„socialism", conceptele centrale sunt cele de dreptatexe "„dreptate" și egalitatexe "„egalitate", pe când teoria marxistă accentuează asupra conceptului de revoluție proletară. Doar revoluția va pune capăt exploatării, indiferent de sfera ei de manifestare. Între feminismul marxist și cel socialist există o deosebire pregnantă. Din perspectiva feminismului socialist, genul și clasa joacă roluri relativ egale. Din perspectiva feminismului marxist, clasa joacă rolul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tip capitalist (Manifestul Comunist, 1848), critica liberalismului, a teoriei despre natura umanăxe "„naturaumană" universală, a drepturilor universale (Ideologia germană, 1846). Marxxe "„Marx,Karl", ca și Leninxe "„Lenin,V.I." mai târziu, a descurajat o separare a mișcării femeilor, considerând că revoluția proletară este soluția universală pentru ambele sexe. Este faimoasă replica dată de către Leninxe "„Lenin,V.I."11 Clarei Zetkinxe "„Zetkin,Clara": „Nu-mi vine să îmi cred ochilor că, în timp ce noi avem de luptat cu dușmanul de clasă de pretutindeni, voi vă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Familiaxe "„familie" nu se naște din motive „naturale”, ci economice. Doar când condițiile de exploatare și subjugare ar dispărea, am putea vorbi de o familiexe "„familie" născută din dragoste și înțelegere. Femeile burgheze au chiar o condiție inferioară în raport cu femeile proletare, fiindcă ele sunt supuse și mai mult căsătoriilor de conveniență, devenind de fapt o formă de prostituțiexe "„prostituție" în favoarea unui singur bărbat. O astfel de femeie se vinde o dată, unui singur bărbat, dar definitiv, spre deosebire de curtezane, care sunt mai libere
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fapt o formă de prostituțiexe "„prostituție" în favoarea unui singur bărbat. O astfel de femeie se vinde o dată, unui singur bărbat, dar definitiv, spre deosebire de curtezane, care sunt mai libere. Câtă vreme vor trebui să se vândă, femeile vor fi umilite. Femeile proletare sunt pe o poziție net avantajată, căci au propriul salariu și își permit egalitatea cu soțul. În astfel de familii, fundamentele materiale ale dominației bărbatului (proprietatea privată) încetează să existe, Engelsxe "„Engels,Friedrich" afirmând explicit că familiile proletare sunt egalitare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
umilite. Femeile proletare sunt pe o poziție net avantajată, căci au propriul salariu și își permit egalitatea cu soțul. În astfel de familii, fundamentele materiale ale dominației bărbatului (proprietatea privată) încetează să existe, Engelsxe "„Engels,Friedrich" afirmând explicit că familiile proletare sunt egalitare în relațiile între soți. În familiile monogame burgheze, bărbatul conduce în virtutea puterii sale economice (dreptul de proprietate), stabilind față de soție o relație analoagă cu cea dintre burghez și proletar. Prin urmare, exploatarea femeilor se va sfârși doar o dată cu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
admițând existența unei astfel de diviziuni, de aici nu decurge nicidecum în mod logic de ce munca femeilor, indiferent de domeniu, este tratată și plătită inferior față de cea a bărbaților (Jaggarxe "„Jaggar,Alison", 1983, p. 69). În consecință, ideea că revoluția proletară și crearea societății comuniste vor pune capăt aservirii femeilor este complet discutabilă și contestabilă. O asemenea soluție a fost deja certificată ca soluție falsă, chiar în contextul experienței comuniste. 2.3. Feminismul marxist contemporantc "2.3. Feminismul marxist contemporan" După
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care lucrau și lucrează mai mult femeile (educația și sănătatea) au fost „cenușărese ale bugetului” și nici în postcomunism nu și-au schimbat poziția (n. M.M.). Marxxe "„Marx,Karl" și Engelsxe "„Engels,Friedrich" nu au anticipat faptul că potențialul revoluției proletare în capitalismxe "„capitalism" va fi subminat de politici liberale care vor interzice exploatarea muncii copiilor, vor acorda concedii pentru femei însărcinate și pentru mame, vor limita ziua și săptămâna de lucru, vor imprima familiilor proletare un stil de viață consumerist
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
anticipat faptul că potențialul revoluției proletare în capitalismxe "„capitalism" va fi subminat de politici liberale care vor interzice exploatarea muncii copiilor, vor acorda concedii pentru femei însărcinate și pentru mame, vor limita ziua și săptămâna de lucru, vor imprima familiilor proletare un stil de viață consumerist. Sindicatele au acționat pentru creșterea salariilor bărbaților de așa manieră, încât multe femei pot rămâne casnice. Dacă însă ele vor să lucreze, oferta este preponderent în ocupații feminine: alimentație, textile, curățătorii, îngrijire medicală, educație. Și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist influențat de marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul menține diviziunea publicxe "„public"-privatxe "„privat" și ideea că sfera publicăxe "„sferapublică" este masculinăxe "„masculin", el adresându-se fraternității masculinexe "„masculin" atunci când vorbește de revoluția proletară (vezi, de exemplu, motoul la Manifestul Partidului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul menține diviziunea publicxe "„public"-privatxe "„privat" și ideea că sfera publicăxe "„sferapublică" este masculinăxe "„masculin", el adresându-se fraternității masculinexe "„masculin" atunci când vorbește de revoluția proletară (vezi, de exemplu, motoul la Manifestul Partidului Comunist: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”). Viețile femeilor sunt individualizate și circumscrise sferei politic neinteresante. Doar în teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" marxistă este dezvoltată ideea unui spirit de solidaritatexe "„solidaritate" între
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
private ca factor de aservire a femeilor, este în interesul bărbaților să le țină pe femei în stare de inferioritate. O astfel de subjugare nu va fi cu putință dacă femeile vor avea independență economicăxe "„independență economică" față de bărbați. Revoluția proletară va conduce la abolirea tuturor formelor de exploatare o dată cu dispariția proprietății private și va crea premisele egalității de gen. Când toată lumea va trăi din munca productivă proprie, femeile nu vor mai depinde de bărbați, și aceștia nu vor mai putea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mereu suspecte prin caracterul lor burghez. Reprezentantele lor, femei emancipate în sens occidental, au căzut victime ale politicii revoluționare sau au reușit să emigreze. A prelua o agendă feministăxe "„feministă" reprezenta, potrivit lui Leninxe "„Lenin,V.I.", o abatere de la problema revoluției proletare. În acest mod, problemele femeilor încep să dispară, topite în cele ale luptei revoluționare. În general, orice ținea de o politică a diferențelor (minus cele de clasă) nu era încurajat ideologic sau politic. Este însă de remarcat faptul că primul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sud care scindau lumea în două universuri, dezvoltat / subdezvoltat, și înlocuirea lor cu un clivaj între "bogați" și "săraci" care traversează întreaga societate; proclamarea ireductibilității localului în opoziție cu uniformizarea spațiului și a produselor comerciale. Diferența față de internaționalismul muncitor sau proletar, care s-a prezentat, de-a lungul secolului XX până în anii șaptezeci, ca un pol al unificării mondiale, este semnificativă. Epicentrul ideologic nu mai este reprezentat de un proces de exploatare organizat în jurul muncii, care trebuie răsturnat sau reformat. Acesta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
izbește privirile. Permiteți-mi încă o observație care, surprinzător, nu ne frapează mai des. Este vorba de faptul că protecția aplicată produselor agricole se arată în toată inechitatea ei odioasă în ceea ce îi privește pe cei pe care îi numim Proletari, dăunând în același timp pe termen lung chiar proprietarilor funciari. Să ne imaginăm în mările Sudului o insulă al cărei sol a devenit proprietatea privată a unui anumit număr de locuitori. Să ne imaginăm, pe acest teritoriu apropriat și îngrădit
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
același timp pe termen lung chiar proprietarilor funciari. Să ne imaginăm în mările Sudului o insulă al cărei sol a devenit proprietatea privată a unui anumit număr de locuitori. Să ne imaginăm, pe acest teritoriu apropriat și îngrădit, o populație proletară mereu crescătoare sau tinzând să crească. Această din urmă clasă nu va putea produce în mod direct nimic din ceea ce îi este indispensabil vieții. Ea va trebui să își livreze munca unor oameni care sunt în măsură să îi furnizeze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a statului, perspectiva unui război etc. etc. să obțină cel mai mare succes și să aducă validarea decretului opresor chiar de către oprimați, dacă ar fi consultați. Acest lucru s-a văzut și va mai fi văzut. Dar prevenirile proprietarilor și proletarilor nu schimbă natura lucrurilor. Rezultatul va fi o populație mizerabilă, înfometată, ignorantă, pervertită, secerată de inaniție, boală și viciu. Rezultatul va fi un naufragiu încă și mai trist, în inteligențe, al noțiunilor de Drept, de Proprietate, de Libertate și de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a arătat, le-a explicat, le-a descompus mișcarea. Cum gungureau repetînd-o și cum se întrebau poate una pe alta: "Ce zici, tu? Îmi iese?" Făcând asta, erau pesemne flatate și excitate, lucruri disparate se învălmășeau în mintea lor, amintiri proletare din tinerețe, când Regele era un personaj hulit, cu acest moment când Regele reintra în scenă prin poarta din spate a istoriei, dar ce are a face, se dovedise că era tot rege și ele urmau să stea la masă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trai îndemînatic pe pământul strămoșesc, maghiarul preferă, în nemărginitul său șovinism, de-a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai ciudat e că tocmai populația curat maghiară scade la număr, încît rusul Danilevski ar putea face ungurilor o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
preferă, în nemărginitul său șovinism, de-a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai ciudat e că tocmai populația curat maghiară scade la număr, încît rusul Danilevski ar putea face ungurilor o diagnoză asemănătoare cu cea care o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, având numai dreptul de a cumpăra bunuri imobile la țară, ar lua în mâni proprietatea de mijloc, ai cărei arendași sunt deja astăzi, iar neamul românesc ar ajunge cu desăvârșire proletar. Pericolul nu este în împrejurarea că evreii ar acapara toată proprietatea, ci într-aceea că ei nu sunt - nu pot fi români, precum în genere nu sunt nici pot fi germani, englezi, franțuji, italiani. De ce să ne înșelăm de bună
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În plus, în afara promovării luptei interne de clasă în Occident, ajutorul dat forțelor antiimperialiste contravenea în chip manifest principiului non-ingerinței. În acest ultim caz, URSS lăsa adesea interesele interstatale să prevaleze în dauna solidarității de clasă. Între securitate și internaționalism proletar (relații internaționale de clasă), Uniunea Sovietică alegea orice părea să-i servească cel mai bine interesele pe care le percepea, fără a ține seama de responsabilitățile sale ideologice asumate. Cu toate limitările și excepțiile sale, este coexistența pașnică doar o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a legitima acțiunea politică a sovieticilor, teoriile sovietice s-au văzut obligate să readapteze continuu marxismul la cerințele politicii externe a URSS. Încă din epoca anterioară a "socialismului într-o singură țară", concentrarea asupra luptei de clasă și a internaționalismului proletar marxist a fost treptat înlocuită cu cea asupra conflictului interstatal. Interesele socialismului au fost identificate cu cele ale URSS. Luptele antiimperialiste ale forțelor burgheze naționaliste din lumea a treia erau considerate bune (pentru o acidă critică marxistă a lui Lenin
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în general și acest fapt va avea consecințe enorme asupra politicii teritoriale franceze.34 În 1971, Mitterrand a grupat diferitele curentele ale socialismului francez, incluzând și propriul lui partid, SFIO Section Française de l'Internationale Ouvrière (Secțiunea Franceză a Internaționalei Proletare), PSU al lui Rocard și numeroase alte facțiuni de stânga, în Parti Socialiste PS (Partidul Socialist). În 1972, PS a făcut un pact cu Parti Communiste Français PCF (Partidul Comunist Francez) și cu Mouvement des Radicaux de Gauche MRG (Mișcarea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a le reproduce poziția. Din această perspectivă, școala este "aparatul ideologic de stat" care propagă ideologia burgheză (Althusser), sau ideologia "meritocratico-tehnocratică" (S. Bowles și H. Gintis), divizează membrii fiecărei generații (prin cele două rețele: primar-profesional și secundar-superior), astfel încât unii ajung proletari iar alții burghezi (Ch. Baudelot și R. Establet). Școala reproduce raporturile sociale, dar o face disimulat și pe căi mai eficiente (P. Bourdieu și J.C. Passeron). Mecanismele de ordin cultural explică inegalitățile, ca și cele de ordin economic. După cum vedem
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în mijlocul căruia trăiește...” - se spune în capul primului număr... În perioada 10 iulie - 30 octombrie 1899, în cele 16 numere de la „Aurora” s‐ au publicat de toate: ‐ articole de orientare: „Națiunea evree”, de Ben Israel; „Antisemitismul” , de G. De Molinari; „Proletar iatul evreu față de antisemitism”, de Bernard Lazăre; „Evreii și comerțul” - de Efraim Cohen; „Educație națională”, de Abraham Bhor; ‐ literatură: „Românul” - de Börne; „Moise Goldfarb” de Sacher Masoch; „Frederic Nietzsche și evreii” - de doctor Klugman; „Pintschew și Mintschew” - de Sacher Masoch
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]