2,031 matches
-
o clasă de elevi, poate dura cel puțin două săptămâni, el adresându-se inițial întregii colectivități, fiind urmat de perioada când subiecții selectați, cu deficiențe de limbaj, vor fi examinați individual.) Tulburările de limbaj se împart în: • tulburări de articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de bază despre fiecare deficiență (handicap), precum și principiile muncii cu persoanele afectate de aceste probleme, fără însă a detaila nici principiile teoretice, nici metodele de lucru. Aspectele particulare vor fi studiate în cadrul cursurilor fiecărei specialități în parte. Tulburările de articulație (pronunție): Dislalia, paradislalia, dislalia polimorfă "În general, se înțelege prin dislalie incapacitatea de a emite anumite foneme, manifestată permanent, în orice împrejurare, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, în cuvinte, silabe sau în încercarea de a emite izolat
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
prin dislalie incapacitatea de a emite anumite foneme, manifestată permanent, în orice împrejurare, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, în cuvinte, silabe sau în încercarea de a emite izolat fonemul în cauză 126". Dislalia este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete)127. Mai puțin pretențios explicată, Dislalia reprezintă pronunțarea greșită a unui
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Prima se numește rotacism, cea de a doua sigmatism. În același mod sunt catalogate și devierile de la pronunțarea acceptată drept corectă a celorlalte consoane (de exemplu, totacism pentru "t", landacism pentru "l", betacism pentru "b" etc.), însă asemenea erori de pronunție se întâlnesc infinit mai rar. Dislalia se poate manifesta în diferite forme. Cunoașterea fiecărui tip de deficiență este absolut necesară, fiindcă, de pildă, la un sigmatism interdental procedurile de corectare sunt diferite de cele ale unui sigmatism lateral ori de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
tulburări de vorbire (mai des rinolaliei sau dizartriei), asemenea deficiențe coboară la nivel de handicap, cu toate consecințele psihice, sociale, profesionale conferite de acea stare. Rinolalia sau vorbirea nazală este, ca frecvență, cea de-a doua categorie a tulburărilor de pronunție. Rinolalia poate fi clausa (închisă) sau aperta (deschisă), în funcție de motivul pentru care aerul expirat în cursul vorbirii nu iese pe gură, ci se elimină pe nas. Rinolalia clausa este cauzată de un obstacol care produce o ocluzie la nivelul jetului
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai mult efectul dezagreabil al rostirii. De multe ori, intervenția medicului specialist rezolvă singur problema. De aceea, includerea rinolaliei printre dislalii, cum este incadrată de mulți autori, ni se pare abuzivă. Rinolalia vorbirea pe nas este o tulburare particulară de pronunție. O altă includere printre tulburările de articulație (pronunție) este și ea discutabilă: este vorba despre dizartrie. Pentru că aspectul de pronunție este doar un simptom din cadrul sindromului care caracterizează această tulburare, preferăm s-o analizăm în cadrul 4. tulburări complexe. Tulburările de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ori, intervenția medicului specialist rezolvă singur problema. De aceea, includerea rinolaliei printre dislalii, cum este incadrată de mulți autori, ni se pare abuzivă. Rinolalia vorbirea pe nas este o tulburare particulară de pronunție. O altă includere printre tulburările de articulație (pronunție) este și ea discutabilă: este vorba despre dizartrie. Pentru că aspectul de pronunție este doar un simptom din cadrul sindromului care caracterizează această tulburare, preferăm s-o analizăm în cadrul 4. tulburări complexe. Tulburările de ritm și fluență a vorbirii a) tahilalia și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dislalii, cum este incadrată de mulți autori, ni se pare abuzivă. Rinolalia vorbirea pe nas este o tulburare particulară de pronunție. O altă includere printre tulburările de articulație (pronunție) este și ea discutabilă: este vorba despre dizartrie. Pentru că aspectul de pronunție este doar un simptom din cadrul sindromului care caracterizează această tulburare, preferăm s-o analizăm în cadrul 4. tulburări complexe. Tulburările de ritm și fluență a vorbirii a) tahilalia și bradilalia • tahilalia este "tulburare de limbaj caracterizată printr-un vorbit rapid, precipitat
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
poate răspunde coerent), este în stare să scrie corect (chiar și după dictare), însă nu înțelege un act scris. Tulburările limbajului scris (agrafie / disgrafie) și cele ale limbajului oral (alexie / dislexie) nu trebuie să se afle neapărat în legătură cu tulburările de pronunție, însă, la un număr mare de dislalici, apar și asemenea probleme. În fond, la acești subiecți este vorbe despre o incapacitate greu explicabilă în formarea scrisului și cititului. Scrisul este grav afectat, mai ales la dictare și la compunere. Cert
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte); ▪ deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism); ▪ debit verbal încetinit, laborios; ▪ pronunție (articulare) a cuvintelor defectuoasă; ▪ "melodia verbală" (prozodia) săracă; ▪ scris defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte; ▪ înțelegerea vorbirii este puțin sau deloc afectată; ▪ pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv; ▪ comunicarea este redusă, în primul rând datorită incapacității
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
limbaj bazat pe imitația fenomenelor din natură. Are dificultăți de motricitate și psihomotricitate. Subiectul își formează foarte greu schema corporală. Alalia senzorială. Alalicul nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele cuvinte (ecolalie), chiar cu un grad de dificultate în pronunție, și reușește să formuleze propoziții prin alăturarea a două cuvinte simple. Poate ajunge la 30-35 de cuvinte. Alalia senzorială a copiilor se aseamănă cu afazia senzorială a adulților. Alalia mixtă este cea mai gravă formă, în care predomină fie caracteristici
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un mediu cu grave carențe sociale ("într-un mediu familial în care se folosește un vocabular restrâns, și copilul va adopta același limbaj rudimentar"). Printre manifestările limbajului oligolalic, în afara unui lexic restrâns, a unei exprimări extrem de concrete, a deficiențelor de pronunție, a unui ritm inadecvat al exprimării, apar ecolalii, confuzii între cuvinte, o topică nepotrivită a frazei, numeroase dezacorduri, reducerea propozițiilor doar la predicat etc. În calitate de suport al gândirii, este esențial ca limbajului să i se aloce un buget însemnat de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
personalul TESA și auxiliar din școală, colegii, și, în primul rând, familia. Toți vor trebui să cunoască regulile impuse de logoped, să realizeze întocmai programul propus, să nu aibă "inițiative logopedice" proprii, să nu-i reproșeze niciodată subiectului greșelile de pronunție, de ritm, de voce etc. pe care le face. Munca logopedică poate fi de foarte lungă durată și copilului trebuie să i se mențină colaborarea în tot acel timp, fapt ce constituie piatra de încercare a măiestriei dascălului. Capitolul VII
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
latura fonetică, el recurgea, în exercițiile la care se deda cu o voluptate nerușinat senzuală, la formule aproape stereotipe și aproape ostentativ. Inaptitudinea totală pentru idee, se găsea compensată la Adrian Leonescu printr-o capacitate remarcabilă a organelor sale de pronunție. Întreaga lui ființă fizică și morală participa la actul aproape mistic al pronunției /.../ În toată această concentrare doar gura cu buze cărnoase, foarte roșii pe fondul aproape livid al feței, era mobilă și elastică, din interiorul ei țâșnind subțire, tremurătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nerușinat senzuală, la formule aproape stereotipe și aproape ostentativ. Inaptitudinea totală pentru idee, se găsea compensată la Adrian Leonescu printr-o capacitate remarcabilă a organelor sale de pronunție. Întreaga lui ființă fizică și morală participa la actul aproape mistic al pronunției /.../ În toată această concentrare doar gura cu buze cărnoase, foarte roșii pe fondul aproape livid al feței, era mobilă și elastică, din interiorul ei țâșnind subțire, tremurătoare dar totdeauna corectă, o emisiune vocală venită parcă de undeva de departe. O
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
interiorul ei țâșnind subțire, tremurătoare dar totdeauna corectă, o emisiune vocală venită parcă de undeva de departe. O fi ales "proful" Pițu acel fragment la cursul practic de retroversiune pentru a da un temei nonșalanței sale față de acel "savoir-faire" al pronunției cu care se împăunau chiar colege a căror performanță era departe de modelul parizian? Iată ce ne relatează, după trecerea dincolo de Stix a Magistrului Cajvanez, un fost discipol, îmbarcat o vreme pe arca Patafizicului Textulant: "Luca Pițu a fost apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sicilianul a petrecut anii de liceu, în care a legat primele amiciții literare și culturale durabile și în care și-a definit primele trăsături ale condeiului. La Messina, la un deceniu după ce Pascoli fusese profesor aici, Quasimòdo (deoarece aceasta este pronunția autentică a numelui său, modificată ulterior în Quasìmodo), desi fusese înscris de tatăl său la un institut tehnic de matematică și fizica, nu neglijă studiul literaturii. Tinerii săi prieteni iubitori ai literelor erau atrași de simbolism și se hrăneau cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și-a însușit o caligrafie impecabilă a scrisului devanăgarï, "un scris extrem de dificil și complicat pentru străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine ortografia sanscrită; 3. transcrierea numelor proprii se realizează corect, sub aspect fonetic, păstrând pronunția originară (Argiuna, în loc de Ardschuna, ulterior Arguna lui Bopp); 4. în ilustrarea subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente pentru diferența de sonoritate a lui ñ (plâng și vând), renunțând la cele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur, putem articula cum
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur, putem articula cum trebuie un cuvânt dar să nu scăpăm din vedere pronunția lui corectă. Din nefericire, mulți oameni consideră pronunția corectă (sau cea incorectă) o reflectare directă a inteligenței umane. Consultăm dicționarul potrivit dacă suntem nesiguri cum se pronunță un cuvânt. Lungimea Durata expunerii este un element crucial. De fapt, prezentarea și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur, putem articula cum trebuie un cuvânt dar să nu scăpăm din vedere pronunția lui corectă. Din nefericire, mulți oameni consideră pronunția corectă (sau cea incorectă) o reflectare directă a inteligenței umane. Consultăm dicționarul potrivit dacă suntem nesiguri cum se pronunță un cuvânt. Lungimea Durata expunerii este un element crucial. De fapt, prezentarea și organizarea comunicării verbale se bazează pe formula "fii
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
http://www.mindtools.com INDEX DE NOȚIUNI A Abilitate a comunicării, 11, 12, 13, 16, 34, 35, 36, 38, 41, 51, 52, 59, 67, 145 perceptivă, 41 socială, 33 ajutoare vizuale, 147 analogie greșită, 128 arta comunicării eficiente, 12 articulare / pronunție, 149 Ascultare activă, participativă, 160 atentă, 160 marginală, 160 ascultător eficient, 159, 165 audiență, 19, 26, 27, 39, 82, 86, 172, 173 autoprețuire, 37 B Bariere (filtre) mecanice, 42 psihologice, 42 semantice, 42 C căile convingerii și credibilității, 126 canal
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
voinicul și zmeul; ei vor sta unul de o parte și altul de cealaltă parte a mesei la distanțe egale. Material didactic: imagini de ființe sau obiecte a căror denumire conține (la începutul, mijlocul sau sfârșitul cuvântului) sunetele a căror pronunție educatorul dorește să fie exersată de copii (cocoș, vaca, ac, țap, rață, băț, rochie, tractor, șosetă, moș); medalioane pentru copii cu aceleași imagini. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: Pentru desfășurarea acestui joc, copiii vor fi așezați
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
și punctuație, care reglementează folosirea semnelor de punctuație în raport cu conținutul ideo - afectiv al construcțiilor verbale, incluzând și pauzele și accentele, este stabilită o reală intercondiționare. Astfel, ortografia fixează în scris ortoepia, precum și imaginea grafică a cuvântului, nu numai simpla lui pronunție. Ortografia limbii române, axată pe principiul fonetic corelat cu principiul silabic și cu cel morfologic, redă pronunția literară, ceea ce favorizează stabilirea corespondențelor grafice, prin sunete și/sau grupuri de sunete. Această particularitate a ortografiei și ortoepiei impune învățătorului preocupări constante
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]