5,689 matches
-
cușcuș la un primus și calcă. E de la sine înțeles că holul miroase a ulei și a detergent ieftin, dar chiriașii blocului au locuit și în condiții mai proaste. Chiar mult mai proaste. Nici unuia nu i trece prin cap să protesteze. Atât i-ar trebui. E duminică, 6 mai. Ne aflăm în garsoniera cu bucătărie americană, de la etajul patru, în care locuiește, cu chirie, Lionel Frunza. Ceasul electronic al radioului de pe noptieră arată 5.59. Exact când se pregătește să țârâie
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să bea și mai tare. Vrea să plece vesel de pe lumea asta. Sună soneria. Se duce la ușă în pași de cha-cha-cha. Deschide. E Liliane, în pardesiu și cu o valijoară. Intră, călcându-l pe picior cu cârja. Lionel nu protestează, e anesteziat cu Moet. — Am venit să-mi iau la revedere. Plec s-o văd pe mama. La Vesoul. N-am mai văzut-o de mult. Mă întorc luni. Am să-ți sun la ușă. Dacă nu-ți răspund, sper
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cea a barzilor romantici! Cred c-ai mișca serios pe foarte multă lume cu sentimentalismul tău!, și zicând acestea, rânji larg și batjocoritor, ea fiind dușmanul aprig al tuturor gingășiilor exagerate. - Bine, dar viața-i o poezie, de multe ori!, protestă, aproape blajin și fără încredere în ea, Adriana. - Ce spui tu?!, i-o tăie cealaltă repede. Iarăși greșești, ca întotdeauna! Să știi și tu că, de fapt, viața în sine este ca un joc de șah îmbrăcat în poezie. Cel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
situații intime, dar trebuie să știți că Zinzin se hotărâse să respecte intimitatea iubitului ei, accepta, desigur cu strângere de inimă, ca el să aibă și alte iubite, era chiar normal din moment ce ei se întâlneau atât de rar, deși el protesta vehement când ea aducea vorba despre astfel de lucruri, se uita cumva cu reproș la ea spunându-i: "Cu o astfel de agendă"?, dar nu era deloc convingător, un al șaptelea simț îi spunea că această agendă era un pretext
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Deși părea să aibă păreri ferme, oricum extrem de bine întemeiate teoretic, atunci când aborda probleme de politică, și mereu aluneca în astfel de discuții, teme foarte gustate de studenți, erau în ultimii ani ai comunismului și teroarea îngroșa numărul celor care protestau mocnit, deci și atunci când profesorul avea păreri ferme împotriva politicii oficiale, părea să le suspende oarecum în spațiu, lăsând senzația că aceste păreri nu-i aparțin. Oricum era cel mai spectaculos profesor din Agronomie, în jurul lui s-a construit un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
autobuz, pentru a se asigura că nu mă va pierde în puhoiul de oameni, sărim de pe un peron pe altul, fugim după autobuze care au plecat din stație exact ca la Prundul Bârgăului. La început am fost furioasă, voiam să protestez, dar mi-am dat repede seama că ar fi o pierdere de energie, Silvia nu era omul care să se pună de acord cu cineva. Ea acționa mereu ca o suverană. Ca o suverană bună, generoasă cu vasalii ei. Am
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
creator, numai că...era scenograf, nu regizor. Iar ceilalți doi citați nu au excelat niciodată prin „Îndrăzneală”, slavă Domnului, ajungînd În teatru pe căi discutabile, și obținînd oneros, funcții administrative. Văd Într-un cotidian central un articol intitulat Actorii brăileni protestează. Îl citesc și eu, curios și aflu că, fiind În conflict cu noul director artistic al instituției, interpreții unei piese de Vișniec nu au mai ieșit la aplauze, În semn de protest. Păi ce vină aveau spectatorii, draci histrioni?! Pe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de despărțire neduse până la capăt. De pildă, Rembrandt a trebuit să dea socoteală pentru o notă neachitată pe numele său, din mai 1659, la o curățătorie din Boston, când a dat la aranjat și la călcat un joben. Degeaba a protestat cunoscutul pictor, inutil a precizat că n-a purtat nicicând joben, acesta fiind inventat la două secole după plecarea lui dintre cei vii, că n-a fost nicicând la Boston, că nici măcar nu știa ce-i aia „Boston“, tot a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mulți purici, deoarece la ședințele de grup evita să-și exteriorizeze sentimentele, tăcând mâlc. Ca urmare, au decis că locul său era printre ființele care, asemenea lui, erau scufundate În nemișcare, și care, În plus, nici nu aveau cum să protesteze față de-o atare măsură: legumele. Ultimul din sala legumelor eram, bineînțeles, eu. Între mine-ochi și mine-degetele-de-la-picioare se Întindea un imperiu, din care viața se retrăsese practic pe Înălțimi, mai sus de strâmtoarea laringelui, ca o rămășiță a unei armate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Întâi În șoaptă, apoi din ce În ce mai tare, iar unul Îi pune spectatorului palmele pe cele două părți ale feței și, râzând, Începe să-i frece obrajii. O ninsoare de bobițe albe cade pe costumul impecabil al domnului. „Bine, dar așa ceva e...!“, protestez și Încerc să mă ridic, Însă mâna lui Édouard mă ține strâns. Cei doi supraveghetori au auzit zgomotul și Își Îndreaptă simultan lanternele spre noi. Încremenesc cu privirea spre scenă, atentă să nu mă dau de gol. Începe soloul de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
importantă a trecutului și un semn al modului de viață american, iar faptul că toate componentele gelatinoase, indiferent de compoziție, fosta utilitate și consistență, se Închegaseră Într-o structură unitară constituie o metaforă a conviețuirii, deci trebuie neîndoios conservate. Ecologiștii protestează, avertizând asupra efectului pe care plaurul artificial ar urma să-l aibă asupra obiceiurilor de cuibărit ale rândunicii cu gușă din Nevada și asupra potenței somonului bărbos, care trăiește În Marile Lacuri. „Gândiți-vă! Acolo sunt și toți sânii Pamelei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cârpeală. Mai mult, studiul de fezabilitate arată că intervenția ar presupune mult deranj În zona Elveției, de-abia reconstruită după incursiunea rachetei franțuzești, pe unde ar trebui introdus un dispozitiv la mare adâncime de ungere a axei ruginite. „Iar Elveția?!“ protestează membrii conciliului strânși de-a dreapta Lui. „Parcă am stabilit cu bancherii că acolo nu ne băgăm.“ 12 decembrie 2012. Michael Jackson Învie. Pielea galbenă și trăsăturile pronunțat asiatice sunt puse de familia artistului pe seama unei boli rare. Megastarul susține un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
spune emitenții români de pașapoarte sau polițiștii de la frontieră cînd Vasilică Mînă Ușoară, român cu cazier, vrea să plece în Italia? "Vasilică, tu te duci la Roma să furi din buzunare!" Acuzat de infracțiuni virtuale, Vasilică are tot dreptul să protesteze. Dacă el declară că vrea să vadă Roma în scopuri turistice, trebuie crezut în România și e treaba Poliției italiene dacă Vasilică îmbină turismul cu hoția. Să zicem că Vasilică e și reprezentant al minorității rome. Nici nu vreau să
Hoții noștri și mafioții lor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9195_a_10520]
-
adjudece Piața Universității în folos personal. Dar despre care Piață a Universității vorbim? Fiindcă de 17 ani încoace această piață și, în special, peluza din fața Teatrului Național au fost întrebuințate în cele mai diverse scopuri posibile, fără ca dl Constantinescu să protesteze sau să-i acuze măcar în treacăt pe utilizatori că încearcă să confiște memoria locului. Să nu uităm, pe de altă parte, că funcția simbolică a Pieței a preluat în spirit baricada de la Inter, din decembrie 1989, unde printre participanți
A cui e Piața Universității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9219_a_10544]
-
loc public de mitinguri mai mult sau mai puțin spontane a cărui proprietate și-o atribuie toți cei care se duc pe-acolo. Sărbătorim aici revelionul, victoriile în meciurile internaționale de fotbal și facem spectacole în aer liber. Tot aici protestăm, dacă sîntem în stare să adunăm cîteva sute de oameni la nemulțumirea noastră publică. Dl Constantinescu și țărăniștii dlui Miluț au strîns cîteva zeci de oameni care au făcut în Piață un contramiting Băsescu în ziua în care acesta s-
A cui e Piața Universității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9219_a_10544]
-
de apartament, era Întrucîtva obișnuit cu asemenea discuții. — Te iubesc, spuse Christina. — De ce mă iubești? Întrebă Vic nedumerit. — Fiindcă nu ești chel. Dacă aveai chelie nu te-aș fi putut iubi. — Oamenii cu chelie vor constitui o asociație și vor protesta. — Ah, tu nu Înțelegi nimic, prostule! - și Închise. Căci urma să plece, În cîteva minute, la studioul de radio. Avea Întîlnire cu un misionar american care susținuse În sălile de cinema din Baakho și din alte cîteva orașe o serie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că reușise. Acum domnișoara Florychka era atît de dezamăgită de lipsa de caracter a ofițerilor americani, Încît Îl Întrebă direct pe Smith: — Nu cumva vrei și tu să te culci cu mine? — M-ai Înțeles greșit, m-ai Înțeles greșit, protestă Smith, deși ești oarecum pe aproape. Misiunea mea este de a culege cît mai multe informații despre anumiți oameni, pe care trebuie de fapt să-i protejez. Am o informație care o să te lase cu gura căscată. Infirmiera și asistenta
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cînd ajunseră În fața locuinței, Îl invită Înăuntru, așa cum cereau bunele maniere din fimele americane, pentru a bea Împreună o cafea sau un ceai, iar el acceptă, precizînd: — Numai un ceai mic! Nu vreau să deranjez. — Dar nu e nici un deranj! protestă Daisy. Poate ghicise că e un pic timid cu femeile, deoarece la vîrsta pubertății, În loc să citească romane pornografice, ca toți băieții de seama lui, el Încerca să descifreze Știința logicii de Hegel. De altfel, taică-său Îi prezisese de pe atunci
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o altă specie, superioară omului. Iar oameni se vor mai Întîlni numai În rezervații speciale, sau la grădina zoologică. — O idee foarte interesantă, Îl Încurajă Vic. Cred că am mai auzit vorbindu-se despre ea. — Tom, e oribil ce spui! protestă Christina. GÎndește-te la Kiki! — Trebuie să ne obișnuim cu ideea că omenirea nu este neapărat scopul ultim al creației. Un lucru despre care se discută Încă din Evul Mediu, de la Maimonide și Campanela Încoace. De altfel, există supoziția că omul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
stați să mă uit În registru! — Lasă, lasă, știu și eu să citesc. Vezi că, mi se pare, a Întrebat domnul colonel de tine. Poate are nevoie de ajutor. Dar i-am pus supozitorul abia În urmă cu o oră! protestă Daisy. Aluziile nu prindeau deloc la fata asta, astfel Încît doctorul se văzut nevoit s-o expedieze direct. — Bine, bine, lasă-mă cîteva minute singur. Am un pic de treabă. — Am să mă duc să-mi cumpăr niște napolitane, promise
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îl suflă cu putere afară. Asta nu Însemna nimic altceva decît că era dezamăgită. Negă scurt, dar hotărît: — Nț! — Stai puțin, de ce te pripești? Căsătoria e un lucru cît se poate de serios. — Cu un boșorog? — Dar nu e boșorog! protestă Christina, aproape țipînd. Arată foarte bine, are o sănătate perfectă, e un domn foarte stilat și, În definitiv, e tatăl meu! La auzul ultimelor cuvinte, Marychka rămase cu gura căscată. — Așa!..., Îngăimă. Ei, atunci vă rog să mă scuzați. Dacă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Nu cumva ai făcut vreun Împrumut la bancă? — Nu te speria, e vorba de o afacere matrimonială. Am găsit o persoană drăguță, româncă, are aproape douăzeci și unu de ani, fără copii... O cheamă Vioryka! Tati, dar e prea tînără pentru tine! protestă Christina. — Te asigur că e o doamnă serioasă și distinsă, cu o bună educație. Am cunoscut-o pe internet. De ce geme cel pe care-l doare ceva? Pentru că gemetele Îi alină durerea. Nu e doar o impresie subiectivă, cum s-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bine de vorbit, că secretara, trăgîndu-i cu Îndemînare pantalonii În jos, Îi dezveli fundul imens și depărtă, atît cît se putea, cele două fese moi, Împovărate de prea multe straturi adipoase. — Vă rog, vă rog, scepticismul dumneavoastră nu e justificat! protestă Împăratul. — Dacă nu sunt indiscret, persoanele care au fost În Rai s-au Întors cu vreun mesaj de acolo? Abia acum Împăratul oftă, Într-un mod care-i trăda oarecum neliniștea și Îngrijorarea. În momentul imediat următor, oftă și colonelul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dat seama acolo, la stadion... Se opri, merse din nou la ușă, pentru a verifica dacă nu-i ascultă cineva, reveni. Voi pleca din spital chiar azi. Trebuie să o găsesc pe femeia aceea. — Să nu faci o asemenea nebunie! protestă neputincioasă Agneta. Nu mai sunt nebun, repetă Pablo. Acum știu ce am de făcut. — Te vor prinde și te vor băga la „peretele de aramă“! Așa-zisul perete de aramă consta În tratamentul cu șocuri electro-convulsive. Totuși, Pablo schiță o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
era un oraș foarte urît. Nici o casă mai acătării, doar blocuri paralelipipedice, un fel de barăci din beton cu vopseaua scorojită, din balcoanele cărora femei obeze Își supravegheau copiii tembeli care zgîriau pe furiș vreo mașină parcată În preajmă - astfel protestau ei contra inechității sociale - acoperișuri cenușii, oameni mohorîți cărînd ceva În sacoșe, trotuare asfaltate mărginite de vitrine din profile de oțel sudat, străzi murdare, pline de gropi, terenuri virane pe care se depozitau gunoaie, bîntuite după lăsarea serii de haite
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]