1,502 matches
-
Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În pregătire: Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne 1 Această secțiune a lucrării este o versiune revizuită și completată a primei secțiuni a studiului meu "Dispute actuale în privința dreptății (re)distributive", Symposion, III, 2 (6), 2005, pp. 455-473. O versiune în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Memoires 1617 -1701, textul original s-a pierdut, însă fragmente din lucrare se păstrează la Biblioteca Națională Franceză, în catalogul nr. 250007, passim 54 propriilor lor pasiuni; și când au apărut astfel de prinți nefericiți, au fost abandonați de Divina Providență“36 (trad. n.). În continuare Mazarin a adăugat :,,nimic nu mă poate opri să mor de durere, dacă văd că o persoană atât de apropiată mie poate să va provoace atâtea necazuri și să vă aducă atâtea prejudicii“(trad. n.
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
A)Sistematizarea dogmatică / 137 Mitul divinității trinitare / 143 B)Religie și Filosofie / 153 C)Religie și Știință / 162 PARTEA A DOUA DUMNEZEU ȘI OMUL A) SIMBOLIZAREA METAFIZICĂ / 177 1. ANALIZA SIMBOLULUI "DUMNEZEULUI UNIC" / 179 l)Unicitatea / 179 2)Dumnezeu ca Providență și Dumnezeu ca Spirit pur / 181 3)Pseudo-dovezile existenței lui Dumnezeu / 185 4)Imaginea psihologică a "existenței lui Dumnezeu" / 188 2.SIMBOLUL "SUFLETULUI" / 193 1)Suflet și psihic / 193 2)Esență și apariție / 198 3)Simbolul "sufletului nemuritor" și simbolul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
strămoșul tată era venerat ca divinitate providențială, presupus în mod magic ca supraveghindu-și copiii și indicîndu-le ce trebuiau să facă pentru ca să fie demni de bunăvoința lui. Supraviețuirea stratului magic al extraconștientului își exercită și astăzi influența sugestivă. Ideea de providență continuă să se bazeze cel mai sigur pe credință și pe dogme. Este important în această privință să ținem cont de faptul că în limbile plastice ale Orientului, leagănul miturilor, expresia "fiul lui cutare" putea fi cu greu considerată ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să limiteze misterul care nu poate fi definit, imaginația este tentată să-i confere o formă precisă și ce formă s-ar preta mai bine decît cea a omului viu din punct de vedere trupesc și spiritual? 2) DUMNEZEU CA PROVIDENȚĂ ȘI DUMNEZEU CA SPIRIT PUR Simbolizarea misterului vieții și morții prin imaginea unei divinități întrupate asemănătoare omului datează din copilăria omenirii, cînd strămoșul-tată era adorat ca fiind viu trupește în lumea de dincolo. În plus, tendința aceasta este intensificată de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unui Dumnezeu unic ca să poată elimina definitiv misterul cu ajutorul unei definiții considerate drept adecvată. Imaginea ancestrală și infantilă Bunul Dumnezeu providențial rămîne mișcătoare și naivă, deși ea anulează trăirea emoției în fața misterului, mai ales în zilele noastre, cînd ideea unei providențe nu mai reprezintă decît un sentimentalism care are tendința să se manifeste oricît de trecătoare ar fi ideea cu ocazia morții unei ființe iubite, mai ales atunci cînd este vorba despre propriul nostru copil, ca să ne învingem tristețea. Credința într-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să ne temem că exagerăm, că există puțini oameni, chiar atei, care cel puțin în anumite momente ale vieții lor nu cred într-un Dumnezeu real și în intervenția lui capricioasă și deci nedreaptă, fie și doar sub forma unei providențe. Nu ne putem elibera de acest vestigiu obsedant al superstiției decît prin spaima sublimată în fața misterului vieții, prin sentimentul veritabilei responsabilități, prin înțelegerea salutară a faptului că nu sîntem singuri, în mod misterios singuri, îi fața vieții și a legii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Tra-tatul său despre Republică, elaborînd o teorie a "revoluțiilor", prin aplicarea la cîmpul politic a unei schițe de periodizare ciclică. Dar și în acest secol, domeniul economic și financiar pare să rămînă pentru spiritele vremii sub pecetea timpului linear al Providenței. Un veac mai tîrziu, în timp ce Descartes nega istoria în profitul rațiunii, iar aritmetica politică ia avînt, circulația mărfurilor și cea a monedei, reflectate de noile mijloace statistice, agită spiritele în ritmul schimbărilor dinastice. Nici autori importanți, precum Vauban sau Boisquilbert
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
naționale poate întări credința în viitor. Prin urmare citind 8 istoria națională „am avea mai multă ispită pentru trecut, ne-am prețui mai multe prezentul și am spera mai mult de la viitor, căci analele noastre ne ar arăta viderat că providența niciodată nu ne a lipsit și că părinții noștri, deși au avut greutăți și piedici pe care noi nu le vom întâlni, ei nici odinioară nu s-au deznădăjduit” și după cum spunea în Cuvântul din 1843, „deși pe un teatru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
naționale poate întări credința în viitor. Prin urmare citind 8 istoria națională „am avea mai multă ispită pentru trecut, ne-am prețui mai multe prezentul și am spera mai mult de la viitor, căci analele noastre ne ar arăta viderat că providența niciodată nu ne a lipsit și că părinții noștri, deși au avut greutăți și piedici pe care noi nu le vom întâlni, ei nici odinioară nu s-au deznădăjduit” și după cum spunea în Cuvântul din 1843, „deși pe un teatru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și învestiți de Dumnezeu) și se potrivea admirabil absolutismului monarhic pe care, în Franța, Ludovic al XIV-lea și Ludovic al XV-lea au materializat-o de o manieră forte: autoritatea cu care regii sunt învestiți este o delegare a providenței; Coroana nu ține decât de Dumnezeu, dreptul de a face legile le aparține fără a depinde de nimeni și fără a-l împărți. Suveranul concentra în mâinile sale puterea supremă, considerându-se personificare a Statului (l'Etat c'est moi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe o comunicare deschisă și sinceră.159 Dovezile de afecțiune sunt numeroase: Dragă Quasimodo, te îmbrățișez strâns. Ești un om fără pereche (5 mai 1931); Îmi amintesc mereu de tine că de unul dintre acei trei, patru oameni pe care providența m-a ajutat să-i întâlnesc (21 mai 1931). La rândul său, amicul răspundea cu aceeași afecțiune și amiciție, subliniată și de gesturi publice: poezia Fir tot mai scurt apăruse în 'Circoli' cu o dedicație pentru Montale, care, mai tarziu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu ajutorul lui Dumnezeu, arunca o lumină salvatoare asupra acestor desfășurări bezmetice, ce par să scape oricărui control, amenințînd însăși viața pe pămînt. Viața și gîndirea trebuie să se unească într-o teognoză vie, care nu e posibilă decît prin intervenția Providenței. Avem nevoie în analiza teoretică și în acțiunea noastră practică, ce nu trebuie despărțite, de un principiu teandric, divino-uman, integrator, care nu poate fi decît o formă de revelație care să recenzeze ideile și ființele pînă la unitatea propriei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
totul spre o ultimă, gigantică epifanie. Autorul și-a caracterizat romanul (considerat de majoritatea criticilor un opus magnum), ca pe un apogeu al operei, un artefact subtil, care se ocupă de o temă neobișnuită, numită "the operation of Grace"/"lucrarea Providenței". Mai precis, Waugh spune că vom descoperi aici "actul unilateral de iubire, prin care Dumnezeu cheamă sufletele la Sine". Inclusă de revista Time între primele o sută de cărți ale lumii, din toate timpurile, "povestea sacră și profană" a căpitanului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
legat de procesul urbanizării. II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană Orașul apare ca un remediu Împotriva dezordinii, impunând ordinea cetății În exces. În mic este ceea ce, În mare, este Statul providență care se Însărcinează cu cetățeanul de la naștere și până În mormânt. Parte a unui sistem excesiv de organizat, individul Își caută cu obstinație spațiul său de libertate și de expresie identitară. Excedat de această preocupare a cetății de a-i organiza
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Editura Academiei, București, 1960 ș.a. 35 L. Boicu, op. cit., p. 39. 36 "Prezentul rezbel consemna, entuziast, D. Brătianu, într-o corespondență transmisă în țară s-a ivit în condiții așa de favorabile Principatelor noastre, încât îmi vine să cred că providența l-a provocat într-adins pentru români, ca să le dea ocazia să facă cunoscut Europei ale lor suferințe, ale lor lupte, ale lor drepturi, necesitatea independenței lor și ca să-și dobândească rangul ce li se cuvine în marea familie a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să concepi Europa numai ca o simplă piață. Diverse tradiții politice, care resping "Europa liberală", cheamă toate la dezvoltarea cetățeniei europene. Socialiști sau social-democrați reclamă introducerea drepturilor sociale ale cetățeniei europene, pentru că acestea oferă o ga-ranție supranațională în fața distrugerii Statelor Providență de către piața unică 16. Partizanii puterii publice, a politicii înțeleasă ca o depășire a condiției civice, refuză ideea de cetățenie dacă aceasta nu este însoțită de o dimensiune federală 17. Și constituționaliștii acuză absența unei societăți civile europene care nu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cei care se prefac a crede într-o Ființă veșnică; cei ce admit pe Dumnezeu, dar spun că El nu ține seama de acțiunile bune sau rele din punct de vedere moral; mai erau cei care admit pe Dumnezeu și Providența, dar nu și nemurirea sufletului în viața de apoi. Anthony Collins (1676-1729), elev și prieten al lui Locke, liber-cugetător și pătimaș oponent al oficialităților, definea deistul ca cel ce gândește liber, cu propriul său cap. Motivele situării pe astfel de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
which, ideally, to let the historical materials speak for themselves.“ Actul istoricului este, într-o primă specificare, unul de ascultare: vocea interpretului lasă locul celei a obiectului, face să se audă trecutul în simpla lui chemare. Nu sensul, logica sau providența sunt luate drept „chei“ ale istoriei, ci tocmai eliberarea de acestea prin tehnica montajului, pe care Benjamin o consideră esențială: „Methode dieser Arbeit: literarische Montage. Ich habe nichts zu sagen. Nur zu zeigen.“ Chemarea mesianică, pentru care istoricul se face
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se realizează prin intermediul instanțelor marginale, prin personaje uitate și locuri culturale trecute de obicei cu vederea. Forța mesianică, despre care vorbeam în capitolul 3, este slabă în sensul că nu urmează căile regale ale istoriei, cele încărcate de semnificație sau providență. Pare că, pentru Benjamin, semnificativul pătrunde în lume pe ușa din dos, pentru a nu inoportuna vocile care populează prezentul și fac, implicit, să amuțească chemarea mesianică a trecutului. Și în cazul lumii marilor orașe - configurație extremă a modernității - se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
evoluționistă care se sprijinea pe pilonii reprezentați de ideea selecției - concepută drept păstrare în lupta pentru existență a acelor variații întâmplătoare care au valoare adaptativă - și de gradualism va fi ireconciliabilă atât cu credința că natura este cârmuită de o providență înțeleaptă și binevoitoare, cât și cu teoriile evoluționiste speculative al căror motiv central îl reprezenta ideea progresului. Darwin va aprecia că o cercetare fără prejudecăți a faptelor nu oferă nici un sprijin pentru ideologie răspândită în cercuri intelectuale ale vremii, ideologie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întrebări pentru care credincioșii nu găsiseră, până atunci, un răspuns bun. Totodată, Ayala lasă să se înțeleagă că știința darwiniană se integrează într-o viziune mai înaltă despre prezența și acțiunea lui Dumnezeu în universul natural, scriind: „Pentru cel credincios, providența lui Dumnezeu acționează asupra vieții personale și a evenimentelor lumii prin procese naturale.“ Asemenea încercări de a arăta cum vin știința darwiniană și religia creștină una în întâmpinarea celeilalte sunt legate, cum rezultă din cele de mai sus, de elaborarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin urmare, să interfereze în nici un fel cu rezultatele cercetării științifice. Pentru Küng, acele verdicte prohibitive ale instituțiilor ecleziastice în probleme științifice, pe care le-a retractat recent Biserica Catolică, sunt tot atâtea consecințe dureroase, tragice ale conceperii Creației și Providenței în termeni împrumutați din lumea experienței, ale unei înțelegeri inadecvate a spiritului credinței religioase în genere. Convingerea lui Küng este că, împotriva unei impresii de care nu numai mulți credincioși, dar și persoane cu răspunderi în biserici încă nu s-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]