1,136 matches
-
DOINA, Jela (1.III.1951, Vadu, j. Constanța), prozatoare, publicistă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Gămălan) și a lui Ion Enache, contabil. Urmează studii elementare și medii în Vadu, Lumina și Năvodari, apoi Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția franceză-română (1970- 1974). După absolvire, predă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
LOVINESCU, Tania (9.XII.1924, Ploiești), poetă și prozatoare. Este fiica Rebecăi Goldenberg (n. Feldman), învățătoare, și a lui Herman Goldenberg, chimist. A absolvit Liceul „Cultura” și Facultatea de Fizico-Chimice din cadrul Universității bucureștene, luându-și licența în 1949. A lucrat la Radiodifuziunea Română (1949-1983), la Institutul Român de Relații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
Caracostea, apoi de Camil Petrescu. Publică în „Revista Fundațiilor Regale”, în 1944, povestirile Niobe și Argonautica sau Fabuloasa aventură, cea de-a doua fiind distinsă de revistă cu Premiul pentru cea mai bună proză a anului. Din juriu fac parte prozatoarea Henriette Yvonne Stahl (cu ea, D. va avea mai târziu o legătură sentimentală puternică, încheiată, în 1952, cu o căsătorie), Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, F. Aderca. Tot acum (1945), reușește să publice în „Revista Fundațiilor Regale” piesa Preludiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
, Elvira (13.IX.1904, București - 3.V.1987, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Popovici) și a lui Gheorghe Moldoveanu, institutor. A absolvit, la București, liceul (1928) și Facultatea de Litere și Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obține și o diplomă la Sorbona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
, Ludmila (24.I.1952, Beriozovo-Zverinogolovsk, azi în Federația Rusă), poetă și prozatoare. În 1977 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Mai întâi consultant literar la Uniunea Compozitorilor din Moldova și secretar literar la Teatrul pentru Copii „Licurici”, este apoi redactor la săptămânalul pentru copii „Florile dalbe”. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289742_a_291071]
-
KARNABATT, Lucrezzia (1887, Brăila - 1960, București), prozatoare și publicistă. O apariție excentrică era K., cu ținuta și masca ei de femeie fatală, în societatea bucureșteană a vremii. E posibil ca această conduită provocatoare să nu fi fost străină de un anume bovarism. Se numea de fapt Chirițescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
afectat patetism pentru trecut. După cum mărturisește undeva, paseistei i-ar fi surâs să fie „o florentină din timpul Renașterii”. Multe trimiteri la capodopere ale picturii, sculpturii, literaturii se înfoaie în suita de „siluete și fantezii” Artiștii noștri (1918), în care prozatoarea, se poate spune, își face mâna. Un roman fantasmagoric este Demoniaca (publicat în foiletonul „Rampei”, 1922), etalând o orchestrație de efecte tari: scene de magie neagră, rituri de o înfiorătoare cruzime, incantații sinistre. Un senzualism neînfrânat, febril inundă cadrele unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
scriitorul Jörn Donner din Finlanda 398. Donner este fondatorul Arhivei Finlandeze de Film, fiind în același timp director de film, producător, actor și politician chiar. 3.3.1.8. Literatura finlandeză Anna-Leena Härkönen Din Lansări de carte aflăm despre romanul prozatoarei finlandeze Anna- Leena Härkönen, Ziua ușilor deschise, tradus atât în limba română, cât și în maghiară. Titlul original al romanului este Avoimien ovien päivä399 și lansarea s-a făcut la Centrul Cultural Sindan 400. Irina Iliescu face o recenzie a
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
romanului Purificare este șocantă. Romanul traversează marile teme ale umanității - rușinea, trădarea, vina, ispășirea - cu o seriozitate și o complexitate a interpretării demne de marea literatură"814. Sofi Oksanen este declarată în Finlanda "Personalitatea Anului 2009", ea fiind cunoscută ca prozatoare și dramaturg și este văzută "ca una dintre vocile lucide ale Finlandei de astăzi, fiind implicată activ în dezbaterile politice contemporane"815. "Kirkus Reviews" consideră romanul "de o minunată subtilitate, ce o așază pe Sofi Oksanen între cei mai buni
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
, Rodica (23.II.1952, Roșiori de Vede), prozatoare și jurnalistă. Este fiica Georgetei Floroiu (n. Dumitrescu), învățătoare, și a lui Constantin Floroiu, profesor. Învață mai întâi în orașul natal (1959-1969), urmează ultimele clase de liceu la București (1969-1971) și va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
, Cella (22.X.1907, Constanța - 19.IX.1992, București), prozatoare. Părinții ei sunt Carolina (n. Golestan) și Avram Marcoff, mic agent comercial. Urmează clasele primare la Constanța și la București, unde va face apoi liceul (1919-1927) și Facultatea de Drept (1927-1931). Un timp a practicat avocatura. Debutează cu reportaje în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
romanul Gențiane (1970), mai puțin izbutite fiind povestirea În căutarea somnului uriaș (1980) și romanul Această dulce povară, tinerețea (1983). În schimb, Pe firul de păianjen al memoriei (1977) e o edificatoare scriere memorialistică. Potrivit aprecierii criticilor, principala realizare a prozatoarei este primul roman. „Pânza de păianjen” simbolizează mediul sufocant al copilăriei Dianei Slavu, fiica unui ins de la „periferia burgheziei”, cu idei și inițiative care îi ies mereu pe dos, irascibil, imprudent în afaceri, dar pâinea lui Dumnezeu, milostiv cu cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
de unii comentatori roman (sau jurnal) al unui roman, Cad zidurile, nu dezvăluie însă procesul lăuntric al propriei plămădiri, ci rememorează, la persoana întâi (cu intercalarea unor pagini de jurnal și corespondență) experiența existențială, pe durata scrierii, a unei virtuale prozatoare, aceeași cu personajul feminin principal. Asemănătoare psihic cu Diana Slavu, dar de condiție socială diferită și purtătoare a unui mesaj conjunctural, propriu anilor ’50 ai secolului al XX-lea, Mirona Runcu studiază la Paris, unde se împrietenește cu tineri antifasciști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
HODOȘ, Constanța (12.X.1860, Zimbru, j. Arad - 19.IV.1934, București), prozatoare, autoare dramatică și publicistă. Fiică a Amaliei și a lui Constantin Taloș, învățător, apoi notar sătesc, H. a urmat doar școala primară din Hălmagiu. A fost o autodidactă, care s-a format prin lecturi asidue. După două căsnicii ratate, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
devenit cu timpul una sămănătoristă, aici colaborând G. Coșbuc, Zaharia Bârsan, Tudor Pamfile, I. Dragoslav, dar și o bună parte a condeielor feminine notabile în epocă: Sofia Nădejde, Elena Sevastos, Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ana Conta-Kernbach, Ecaterina Arbore ș.a. Ca prozatoare, H. a fost atrasă de analiza psihologiei feminine sau infantile, dar și de atmosfera confruntărilor etnice din Transilvania. Cele mai multe dintre scrierile ei sunt schițe și nuvele, reunite în volume precum Aur!... (1893, semnat Th. Costan), Spre fericire (1897), Frumos! (1905
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
copii. Fără să aibă o profunzime deosebită, unele încearcă analiza dramelor feminine, ca în Mireasă: o tânără, care află chiar în ziua nunții că mirele a fugit cu prietena ei cea mai bună, își potolește „sângele aprins” călugărindu-se. Reușitele prozatoarei sunt mai ales pe linia intimismului de salon, a melodramei educative (Departe de lume, Aci, pe pământ), și a documentului evocator (Maialul). Un roman, Martirii (1908), evocă drama românilor transilvăneni, tentativele de a rezista deznaționalizării și de a nu-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
ALIMĂNEȘTIANU, Pia (23.VI.1872, Florica, azi Ștefănești, j. Argeș - 14.X.1962, București), prozatoare. Este fiica lui Ion C. Brătianu și soră cu Ion I. C. Brătianu. Mezina „marelui partid” de acasă al lui Ion C. Brătianu, A. moștenește numele mamei, Pia (de la Caliopia, în acte însă Caterina, n. Pleșoianu). Instrucția tinde a fi solidă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
, Passionaria (30.IV.1946, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Virginiei Stoicescu (n. Constantinescu), învățătoare, și a lui Ștefan Stoicescu, economist. Urmează școala elementară la Râmnicu Sărat, apoi Liceul Pedagogic din Buzău (1961-1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
, Elena (10.VIII.1924, Chișinău), prozatoare și autoare dramatică. După absolvirea Universității de Stat din Moldova (1956) a lucrat în Ministerul Culturii, apoi a fost redactor-șef al Editurii Cartea Moldovenească (din 1961) și director al Editurii Lumina (1966-1979). Debutează în 1952, publicând poezii, nuvele, piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286669_a_287998]
-
tată, Alexandru Teodoreanu, a fost o figură de prestigiu a magistraturii ieșene, iar cel dinspre mamă, Gavriil Musicescu, originar din sudul Basarabiei, s-a impus ca o personalitate proeminentă a muzicii românești. Scriitorul Al. O. Teodoreanu este fratele său, iar prozatoarea Ștefania Velisar-Teodoreanu i-a fost soție. După ce termină școala primară germană „Pitar Moș” și urmează între 1909 și 1916 cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” la București, își continuă studiile la Liceul Internat și la Liceul Național din Iași. I-a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
la romanul social-țărănesc, apoi la romanul politic-urban și în cele din urmă la cel polițist: atâta variație, vioiciune și în definitiv libertate a spiritului creator față de sine însuși n-a mai atins niciun alt romancier român." Despre cea mai importantă prozatoare a literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu - Vladimir Streinu emite această judecată de referință: "...PapadatBengescu reține pe cititorul rezistent nu atât cu umanitatea cazuală, interesantă în sine ca tot ceea ce se exceptează de la legea comună, atât cu înzestrarea de prim ordin de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
, revistă literară și pedagogică apărută la București în două serii: bilunar de la 15 martie 1863 la 31 octombrie 1865 și lunar din ianuarie până în mai 1868. Scriitoarea Constanța Dunca-Schiau, întoarsă de curând din Franța, unde se făcuse cunoscută ca prozatoare sub pseudonimul Camille d’Alb, conduce publicația (al cărei subtitlu era „Litere-științe-arte-pedagogie-industrie”), iar secretar de redacție este Gr. H. Grandea. Revista susține egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul, Constanța Dunca-Schiau fiind, din acest punct de vedere, o precursoare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
2004: 32) Ea conchide într-o notă de exaltare preromantică: "Cooperând, pasiunea și fantezia înalță sufletul până la cele mai înalte culmi și durerea terorii se pierde în uimire". (Sandner: 2004: 32). Inspirată, într-o măsură considerabilă, de eseul lui Burke, prozatoarea britanică Ann Radcliffe 9 este, probabil, prima care operează diferențieri bine argumentate între conceptele puse în discuție, privilegiind teroarea în raport cu groaza. Astfel, în cunoscutul său eseu cu structură dialogică, On the Supernatural in Poetry (1826), unul dintre personaje, W(illoughton
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
conceptele de teroare și groază de la care mi-am permis eu însumi să inițiez discuția din subsecțiunea anterioară), nu se mulțumește să însceneze episoade terifiante admirabil încatenate, ci aspiră la mai mult decât atât. Într-un gest de frondă auctorială, prozatoarea oferă, la final, explicații raționale, menite să pulverizeze enigmele aparent supranaturale, cum se întâmplă în The Mysteries of Udolpho (4 vol., 1794). Acolo, eroina, Emily, cade victimă propriei imaginații debordante, care o proiectează într-un tărâm al nesiguranței și, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
întreaga sa ficțiune este caracterizată de neliniște" (1996: 117-18), pe care, desigur, o împrumută cititorului. Dublul însă, înzestrat cu alte valențe și plasat în contexte diferite, va reapărea, peste doar câțiva ani, într-un roman devenit cult al unei tinere prozatoare engleze, Mary Shelley. * * * Publicat în 1818, Frankenstein creează senzație și scandal, precum generase, de altfel, și fuga adolescentei Mary Wollstonecraft cu Percy Bysshe Shelley. Ivită ca urmare a unui capriciu al unor englezi refugiați, în 1816, pe malul lacului Geneva
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]