1,374 matches
-
sau avocatul D. Ardeleanu. Pentru acel an statistica suprafețelor cultivate a fost următoarea (primăvara anului 1921): porumb - 340 hectare, fasole - cultivată în semănăturile de porumb, orz - 1 hectar, ovăz - 65 hectare, fâneață /lucernă - 13 hectare, vii - 4 hectare, livezi de pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei Bacău, în mod nelegitim, dreptul de proprietate asupra țarinei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3.2. Concetățeanul meu: străinul acesta Mara e bănățeancă de când se știe. Casa din Radna în care și-a crescut copiii i-au dat-o părinții ca zestre. Bârzovanu, bărbatul ei, răposatul, așa cum a fost, tot a lăsat copiilor ei pruni și vie în lunca Mureșului. Pentru ea, ca precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aici peste Mureș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marțea își scoate coșurile pline în piața unde se strâng la târgul din fiecare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu mistreții În păpușoi. Câțiva săteni aveau arme și Într-o toamnă Întreagă, stând de pază, mai Împușcau câte un godac. Era un spor de carne de vânat pentru iarnă. Tot acum cartofii ajungeau În pivnița țăranului și dacă avea pruni ceva palincă pentru sărbători nu strica. Ici-acolo, prin sat, se mai găsea câte un cazan pentru fiert țuica. Dacă ar mai ține măcar o săptămână această toamnă, Își ziceau uneori câțiva țărani din sat, vreo douăzeci, am merge la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dus, noi am rămas La inimă doar cu jar. Uită, Ioane, popa vine Unde te-o duce pe tine, În fundul pământului, Unde nici lumină nu-i. În drumul cel de veci, chiar dacă-i scurt, doar până În grădina cu cireși sau pruni din spatele casei, cel dus este străjuit de prapori la care sunt puse ștergare cu dungă neagră și colaci, În fața cortegiului aflându-se crucea de care este legat, la fel, un colac și un ștergar. Toate ștergarele se țeseau În casă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
casă bună cu voia bună. Neavând biserică În sat până la Începutul secolului al XX-lea și casele fiind Împrăștiate În cătune care erau risipite pe dealuri și pe văi, și-au Îngropat morții Întotdeauna aproape de casă acolo sub cireșii și prunii din livadă. În felul acesta se simțeau mai apropiați de ei și după moarte. Neintrând În contact nici cu grecii din Principate și nici cu turcii, n-au cunoscut slăbiciunile acestora: lingușirea, goana după căpătuială, intrigile de tot felul, trândăvia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din interviul cu Ion Bugariu, unul dintre bătrânii satului. 2.3.1. Locuri în câmpie Jălării - se află în partea stângă a liniei de tren, direcția Arad, unde în prezent se află balastiera de la Cuvin. Înainte era o livadă cu pruni. Calea lată - se află în continuarea Văii Danciului, spre Arad. Ogoare - se află în partea dreaptă a Căii late. Deseanu - se află în partea dreaptă a hotarului Ogoare. Râtu cu Răchita - se află în continuarea Căii late și Ogoare. Telini
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
în continuare, că lipsește setul de elemente culinare (zahăr, lapte, miere). Asta numai în aparență. Simbolismul alimentar ia chipul de „pom” al abundenței. Este „pomul” sau „pomul mortului”, confecționat special, în asemănare cu oricare din grădina de lîngă casă, măr, prun, păr și care face fructe „bune de mîncat”. El figurează la vedere, printre pomeni. Banul este și el prezent, chiar în mîna celui întins în sicriu. Despre simbolismul acestora, în noua lor figurare scenică, s-ar putea vorbi mai pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a pârât lui nea Filică, tatăl lui Țuți. Acesta a zâmbit cu bunătate și și-a văzut de treabă, nici măcar nu ne-a dojenit. În schimb, de la tata lui Victor, care avea o fâșie de pământ cu legume și niște pruni în dreapta casei lui Țuți, am încasat o dată un lat de hârleț în fund. Nu știam că stă pitit după niște tufe de fasole. M-am apropiat de pom, avea niște prune mari, albe, mi se pare că se numeau avrame
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu propria îmbogățire, ar putea vorbi și implementa și problema pomilor fructiferi. Ei, guvernanții, ar putea lua inițiativa plantării de pomi fructiferi și în alte locuri decât cele existente în grădinile oamenilor și ferme pomicole. Dacă s-ar planta nuci, pruni, meri, de-alungul tuturor căilor publice, pe ambele laturi, ale drumurilor naționale, autostrăzilor, străzilor, uliților, chiar în unele parcuri și printre blocuri etc. nu ar fi decât benefic din mai multe puncte de vedere: umbră, oxigen, belșug de fructe, dezvoltarea industriei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
însoțit de alai mare de boieri divăniți, de garda de onoare și de muzicile ienicerilor din Giurgiu și Turtucaia, aștepta apropierea soliei padișahului. Soarele de aprilie strălucea pe un cer albastru închis și un vânt ușor aducea dinspre livezi mireasma prunilor înfloriți. Alături de vodă și de prinți, de același rang cu ei, sta vărul măriei sale, Toma, fiul răposatului Matei Cantacuzino. Marele stolnic Constantin Cantacuzino și marele spătar Mihai rămăseseră în București ca să pregătească primirea la Curte a trimisului împărătesc. Rumen la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
simt pe Iisus coborând în inima mea. La Mogoșoaia Primăvara târzie a fost scurtă, mai degrabă o părere. De Paști încă mai fulguise la București. Dându-și drumul toate pometurile, în inflorescențele alb strălucitor ale cireșilor, alb palid verzui ale prunilor, roz și alb rozaceu ale merilor și gutuilor, se lăsară scuturate deodată de prima boare caldă ce bătea dinspre raialele de la Dunăre. Livezile prinseră verdele lor strălucitor iar lanurile mătăsoase se lăsară năpădite pe margini de galbenul florilor de rapiță
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
amândoi În curte, la masa așezată sub un nuc (doar unul a mai rămas din cei trei) și se bucură de revederea cu mine. Las bagajele jos și inspectez toată curtea. Livada cu pomi fructiferi, grădina cu legume, via. Câțiva pruni și corcoduși Încă mai aveau fructe pe crengi, merii, gutuii, plini de fructe.. Merg să văd pârâiașul din spatele grădinii de legume și rămân blocată; nu pot Înainta din cauza stufărișului care s-a Îndesit și a crescut foarte Înalt, din primăvară
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
a fost despărțită cu un gard de uluci, pe care militarii l-au pus pe foc, încît acuma fântâna cu cumpănă stătea stingheră ca o amenințare... În fund se vedea un rând de acareturi noi. Mai încolo era grădina cu pruni înfloriți, mergând până sub coasta de molifți. În fața șoproanelor, mai mulți soldați spălau două automobile, alături de un întreg parc de motociclete. Prin coridorul și înaintea ușii caselor din stânga se îmbulzeau soldați de toate armele, așteptând ordine și, în așteptare, se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fața tăbăcită de osteneală și de emoții... Apostol simțea toate privirile ca niște săgeți drept în inimă și iar începu să bolborosească: "Dumnezeu... Dumnezeu..." ca o apărare împotriva rușinii grele ce-i moleșea întreaga ființă. Avea privirile țintite spre vârfurile prunilor înfloriți ce se înălțau deasupra coperișurilor din fundul ogrăzii și astfel nu văzu pe groparul Vidor care, ieșind din casa primarului, se apropie cu capul gol, necrezând ochilor, îngrozit. ― Ce s-a întîmplat, domnule locotenent? bâlbâi groparul, la câțiva pași
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
alții vorbeau de Iad, dar eu mă născusem acolo, langă țințirim, cu sufletele morților aproape de inima mea. Le simțeam prezența dimineața și seara printre crucile acelea de piatră văruite în alb, prin iarba foșnitoare, dar mai ales îi regăseam în prunii încărcați de rod, din care nimeni nu voia să mănậnce. Mi-i închipuiam prune pe ram, semințe ale ierbii legănate de vậnt și orice dangăt al clopotului mă făcea să meditez profund. Biserica era locul tainic de refugiu al sufletului
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
deja de boarea morții? Nu cumva, în disperarea despărțirii tale, ai strecurat ceva din veninul morții în sufletul celui rămas să poarte zilnic flori la un mormậnt rece și gol? Vậntul de toamnă suflă frunzele uscate, viforul iernii trosnește crengile prunilor din țințirim și odată cu ele moare încet-încet și sufletul dragului meu Yon... Dar, murim de fiecare dată spre a renaște, nu? Iubirea mea, Yoane, nici măcar nu moare! Ea e de altă sorginte, făcută să dăinuie veșnic, pentru că Dumnezeu e însuși
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B liude pintre călărași; a rămas pe jos (liuzi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din livadă. Da, se zăreau pe deasupra casei, coroanele celor doi meri care rodeau pe rând, unul într-un an, celălalt în următorul. Făceau mere acrișoare, cu coaja groasă. În acea livadă, care era în dreapta casei și mai în spate, erau pruni și zarzări, printre care se aranjau straturi pentru ceapă și pătrunjel. Locului, cei ai casei îi ziceau ,,arie” fiindcă acolo se aduceau cartofii, porumbul cu tot cu hlujdani pentru curățat, și răsărita (floarea soarelui) care trebuia bătută. Se apropie de poarta mare
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl. trŭnŭ, „arbore spinos“), Lipova (< sl. lipa, „tei“), Breznița (< sl. brĕstu, „ulm“). Deveselu Este numele unui sat din județul Olt, devenit foarte cunoscut în ultima vreme prin faptul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din județul Caraș-Severin. I. Pătruț, pornind de la rostirea locală actuală Sălbășel și raportîndu-se la variantele transcrise în documente Szilbacsel, Sylbasel, Szilbossel (formele Zÿlwas și Silbagie le consideră prea „stîlcite“ fonetic, iar Szilváshely este o maghiarizare, prin etimologie populară: szilvás, „cu pruni“ + hely, „loc“), consideră că toponimul provine dintr-un antroponim neatestat, a cărui rostire literară ar fi *Sălbăgel (<Sălbag-, *Sălbağ+ sufixul diminutival -el). Antroponimul presupus ar fi format din tema Sălb(<Salbu, Salbea, derivate cu sufixul -bdin Sala) și sufixul -ag
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lui, pe blânda lui Lina pe undeva, printre stele... - Lina era firavă, ca o trestie, murmura bătrânul printre lacrimi, copilăroasă ca laptele dulce și sărată ca lacrimile!.. Demult, demult... în tovărășia tinerei lui neveste, care suradea mereu, și a unui prun care făcea flori roz în fiecare primăvară, au trăit clipe de fericire. În acea vreme, patima lui Toma pentru Lina era în floare... De atunci, floarea aceea s-a scuturat... ca toate florile... Pe atunci tânăr, își iubea nevasta, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la mănăstire, acum mai liber să respir aerul încă încins al verii, și câini s-au retras pe la umbră, voi fi la Cruce cu mult înaintea celor care au venit deodată cu mine cu autobusul, din mers întind mâna spre prunul încărcat, lăsat peste cărare, ajung la câteva prune pe care le zdrobesc zemoase între dinți, cum îmi voi regăsi oare odaia la mănăstire?! plină de lume, mănăstirea neîncăpătoare, neputând oferi adăpost la atâția oameni, cum dormeau în biserică pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din spatele uriașului cearceaf alb, cântă badea-i om de omenie, trei sferturi din tablou îl ocupă așternutul alb strălucitor, fluturând și-n colțul din dreapta sus mâna delicată ce pune clama de lemn, o bucată de cer alburiu, o creangă de prun înflorit, mi-amintesc sârmele pentru rufe, atârnate între pruni, de la un prun la altul, Așternuturi în soare, soarele nu-i, darul lui Theo de a face prezente lucruri care sunt absente din tablou, pe fereastra ce dă spre grădină, văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
omenie, trei sferturi din tablou îl ocupă așternutul alb strălucitor, fluturând și-n colțul din dreapta sus mâna delicată ce pune clama de lemn, o bucată de cer alburiu, o creangă de prun înflorit, mi-amintesc sârmele pentru rufe, atârnate între pruni, de la un prun la altul, Așternuturi în soare, soarele nu-i, darul lui Theo de a face prezente lucruri care sunt absente din tablou, pe fereastra ce dă spre grădină, văd de aici, din pat, cum coboară înfocat spre asfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]