1,384 matches
-
și, în continuare sub pretextul bolii, nu-și mai arătă fața nici măcar printre propriii săi vasali. Dar această izolare nu era numai din cauza unei presupuse maladii. Se îmbolnăvise cu adevărat. Numai medicul intra și ieșea din apartamentele interioare și, cu toate că prunii din spatele castelului înfloreau, muzica încetă, iar grădinile rămaseră tăcute și pustii. În orașul castelului, pe de altă parte, și pe toată întinderea provinciilor Ise și Iga, zvonurile se răspândeau și se înmulțeau cu fiecare zi. Fuga lui Nobuo de la Templul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mai toate registrele vocabularului și de aparent inofensive aluzii livrești. Imaginea satului în viziunea lui Cărtărescu este un imens simulacru, iar țăranul un personaj tragi-comic, ascultând, sub umbra fagului, „cântecul greierilor și al lui Ioan Alexandru”, „legându-și copiii de pruni și de ostrețe”, în timp ce el merge „sub talpa casei”, să vizioneze acolo „un film cu galinacee” sau indignându-se grațios în mijlocul pogoanelor sale „de situația din cipru și liban”. Poemul citat surprinde (ca și celelalte 11 Georgice, de altfel), atât
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
10. Studiul principalilor factori de risc într-un sistem ecologic de producere a legumelor 11. Studiul fondului de germoplasmă la speciile de măr, păr, cireș și nuc 12. Cercetări privind compatibilitatea la altoire la speciile de păr, cais, cireș, vișin, prun pe diferiți portaltoi 13. Combaterea biologică a dăunătorilor din plantațiile de cireș și vișin 14. Studiul influenței acizilor fenolici asupra proprietăților bioactive ale mustului de struguri (sau alte sucuri de fructe roșii) 15. Studiul influenței unor zeoliți naturali asupra procesului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
Cuvîntului revelator și o măgulitoare, decorativă devenire personală: Într-un lăuntru de rază/ un înger acum îmi visează/ cuvintele care mă spun/ Nu sînt/ Mai țin de o bură/ și tot descîntul/ ce-mi este făptură/ se face floare de prun" (Într-un lăuntru). Și același echivoc între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat din văzduh" (Nu știu). E drept că e
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
Scufundat într-un uragan al beției de sine, soarbe vampiric sîngele lui Crist și constată că-n făptura-i demonizată s-au spart arterele lui Iahve: "Văzduh! Văzduh!/ Sînt beat în trei văzduhuri/ inund/ mă sparg/ pulsez în flori de prun -/ cu tot ce-i transă-n/ spații mă cunun/ sorb sîngele lui Crist/ mă-ncoronez cu duhuri!/ Nu vreau/ nu mă mai vrea/ nici o măsură/ mă scald vuind în vinul,/ supremei învieri -/ pe-arterele lui Iahve/ rupte-n mine/ de
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
Spinoza, un panteism, se vădește a fi o extensie spectaculară a eului poetic care se înveșmîntă-n peisaj și în văzduh, în simbol și în duh, nesățios de slava ce și-a instaurat-o, copie a slavei divine: "Ca să văd acești pruni înfloriți/ fiecare celulă-mi/ devine văzduh/ un nalt mă insuflă -/ o slavă mă duce/ o bucurie legiuiește în tunet/ galacticul pentateuh!/ Ascensiune de temple-n delir!/ În sîngele-mi zeii-s în/ apoteoză -/ floarea de prun/ este singura gnoză/ și suma
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
slavei divine: "Ca să văd acești pruni înfloriți/ fiecare celulă-mi/ devine văzduh/ un nalt mă insuflă -/ o slavă mă duce/ o bucurie legiuiește în tunet/ galacticul pentateuh!/ Ascensiune de temple-n delir!/ În sîngele-mi zeii-s în/ apoteoză -/ floarea de prun/ este singura gnoză/ și suma întregii vădiri!" (Ca să văd). Uneori e atinsă nota unui materialism franc: "Domin din toate spațiile!/ Nu mai/ e pulbere-n mine/ nu mai e duh -/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh!" (Domin din
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
nr. 41-43 bl. A1, ap. 12 130 LILE ȘTEFAN IOAN (n. 1944) Arad, Micălaca, bl. 301, sc. E, ap. 6 țel. 219127 12577 MAERESCU ROMEEA (n. 1964) Arad, Str. Dreptății bl. 715 țel. 265588 15180 MAGURAN IRINA Ch. -Criș, str. Prunului nr. 25 țel. 261960 11231 MARC GEORGE (n. 1957) Arad, Str. Gh. Barițiu nr. 6 țel. 231035 15596 MARCOCI BRIAN Arad, str. Dr. Ioan Rațiu nr. 83 7614 MĂRGINEAN NICOLAE (n. 1950) Arad, str. Miron Costin, bl. 7, ap. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1951) Arad, Str. Dreptății nr. 25, bl. 714, ap. 20 țel. 279315 21533 PINTILIE ANCA CARMEN Arad, str. Cărămidarilor bl. L3 sc. A ap. 8 20608 PISAU ERIKA SIMONA Arad, str. Liliac nr. 6 21531 POP CLAUDIA EMILIA Arad, str. Prunului nr. 5 339 POP MARIA (n. 1951) Curtici, Str. Cloșca nr. 3, bl. I, sc. A, ap. 6 țel. 465441 11618 POPA DORINA RODICA (n. 1950) Arad, Str. Molidului nr. 31 țel. 286848 11619 POPA GHEORGHE (n. 1955) Arad, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
277034 2086 BUNGHIUZ CORNELIA (n. 1967) Codlea, Str. Gării 39-41 bl. 1 sc. B ap. 8 țel. 093517083 2087 BURCA CRISTIAN IOAN (n. 1967) Codlea, Str. Lungă nr. 19 A țel. 093745561 21169 BUZATU CARMEN IOANA (n. 1963) Brașov, str. Prunului nr. 35 bl. 4 sc. A ap. 28 țel. 338407 2097 CĂLIN SAMFIRA (n. 1940) Brașov, Str. Mureșului 1, bl. E20/16 țel. 182936 21186 CAPILNAR ELENĂ (n. 1977) Brașov, str. Traian nr. 46 țel. 095049364 2103 CARSTOLOVEAN MIHAELA (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
20657 ORZARU SONIA TATIANA (n. 1972) Brașov, str. Cosmos nr. 3 ap. 5 țel. 136955 13261 OȚELEA ELISABETA (n. 1939) Brașov, Str. Olteț nr. 23 bl. 310B sc. C ap. 6 țel. 426886 18185 PĂCURAR CRISTINA GLORIA (n. 1971) Brașov, str. Prunului nr. 35, bl. 4, sc. A, ap. 6 țel. 094490254 2008 PALADE SAVINA (n. 1940) Brașov, B-dul Griviței 88, sc. B, ap. 11 țel. 418948 2387 PAMPU LIVIA (n. 1964) Brașov, str. Carpenului nr. 10, bl. A. 15, sc. A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Giurgiu str. Vlad Țepeș bl. C2 ap. 13 țel. 046218259 BECHIR VIORICA Giurgiu str. N Titulescu nr. 42 țel. 046218961 BOGDAN FRUSINA Giurgiu str. Decebal bl. 49/3D ap. 20 ȘERBAN GHEORGHE Com Băneasa țel. 094342292 TRUTA PĂUNA Mihăilești Str. Prunilor nr. 8 țel. 278095 FILIALA GORJ Membri activi înscriși în Tabloul Corpului �� Partea I 12214 BĂDIȚA DANUTI (n. 1958) Tg. Jiu, Str. 8 Mai bl. 39, ap. 4 țel. 237633 095392678 2396 BĂLAN GH. GHEORGHE (n. 1935) Tg. Jiu, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
acțiunea pădurii Chevereș asupra norilor aducători ai ploilor de vară. Arborele nativ în Chevereș este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la nord - vest de Buziaș, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiș, pe partea
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
în grabă. O nouă viață bătea la ușa omenirii. Era un eveniment care întrecea în dimensiune toate mărunțișurile și nimicurile lumii... 3 E ra o seară superbă de mai. Primăvară deplină. Pretutindeni un verde viu, neprihănit împodobea pomii și parcurile. Prunii, merii, caișii își etalau fără rezerve splendorile buchetate în florile de mătase alb-roz, strălucitoare, sidefii. Oamenii le savurau cu setea celor veniți din deșertul iernii. Erau atât de apetisante, încât le-ar fi putut pune în prăjituri, în cozonaci... În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
la o mătușă, când la alta, unde trăise clipe de neuitat. Își amintea acum cu duioșie și de mătușa Saveta care îi spusese că în gospodăria în care pășise, ,,cheia de la poarta ei e soarele". Acum mătușa locuia în Dealul Prunilor, plecase cu mulți ani în urmă pe acel drum lung, fără întoarcere. În satul acela natura era generoasă, oamenii locului împrumutaseră parcă ceva din atributele naturii în portul și graiul lor. Totul conferea așezării un blazon ce putea rivaliza cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
alții vorbeau de Iad, dar eu mă născusem acolo, langă țințirim, cu sufletele morților aproape de inima mea. Le simțeam prezența dimineața și seara printre crucile acelea de piatră văruite în alb, prin iarba foșnitoare, dar mai ales îi regăseam în prunii încărcați de rod, din care nimeni nu voia să mănậnce. Mi-i închipuiam prune pe ram, semințe ale ierbii legănate de vậnt și orice dangăt al clopotului mă făcea să meditez profund. Biserica era locul tainic de refugiu al sufletului
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
deja de boarea morții? Nu cumva, în disperarea despărțirii tale, ai strecurat ceva din veninul morții în sufletul celui rămas să poarte zilnic flori la un mormậnt rece și gol? Vậntul de toamnă suflă frunzele uscate, viforul iernii trosnește crengile prunilor din țințirim și odată cu ele moare încet-încet și sufletul dragului meu Yon... Dar, murim de fiecare dată spre a renaște, nu? Iubirea mea, Yoane, nici măcar nu moare! Ea e de altă sorginte, făcută să dăinuie veșnic, pentru că Dumnezeu e însuși
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
pândă și o luam la fugă. Mâna mea stângă păstrează și astăzi cicatricea de la rana provocată de un țep de sârmă ghimpată care mi-a spintecat mușchiul când o luasem la fugă de spaima jandarmului. Acum pe terenul livezii de pruni, ca și în locul spațiilor verzi care separau odinioară casele între ele pe strada noastră, ca și pe celelate străzi ale orașului, se înghesuie una peste cealaltă casele. Până și terenul de fotbal care se află la doi pași de casa
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu rochiile lor crețe date peste cap, ca niște dansatoare la Folies Bergères. Umblam dezinvolt printre tarabe, desfăceam capacele borcanelor de miere și, într-un moment de neatenție al vânzătoarelor, încercam să-mi strecor un deget în esența lor de prun, salcâm sau tei. Apoi alegeam pepenii galbeni, plimbându-mi nările pe coaja aspră și parfumată. Abia la urmă, căutam porumbul de fiert, desfăcându-i vârfurile și apăsând boabele albe, neatinse. Între timp, Maria cântărea din ochi cuburile de telemea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
introduc și să-l scot afară pe ușă rotund, ca Rebreanu în Ion, dar e mai simplu să-l găsiți pe-o hartă. Jumătate din localnici se numesc Leordeanu; strămoșii lor au lucrat moșiile de sub munte, adunând fânul și culegând prunii. Cealaltă jumătate are și-acum moșiile în proprietate și poartă cu mândrie numele Robe. Din motive lesne de înțeles, Leordenii și Robanii nu s-au înțeles prea bine niciodată. Harnici, dar vicleni, primii furau ziua la cântar și căutau noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
s-a întors în Moroieni, cu două decorații în piept și câteva grame de plumb în umăr. Decorațiile, mai degrabă decât plumbul, i-au atras necazurile. Prin 1952, un vecin a avut impresia că-l vede îngropând ceva sub un prun de pe dealul Siliște. Cum, pe vremea aia, se simțea o nevoie generală să-ți împărtășești impresiile și altora, omul s-a dus repede la Regionala de Partid, pentru a-și găsi un tovarăș de conversație. Fără binoclu, dar cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de sus, din avion, pe-atât arăta de urât în beciurile comuniștilor. Bătut temeinic de milițieni, Vitalian Robe a spus tot ce era de spus, înainte să intre cinci ani la închisoare. Siliștea a fost săpată din vale până în vârf, prunii au fost smulși din rădăcini și lăsați să putrezească în ploaie. Casa părintească a fost confiscată, cu tot cu grajduri și terenuri. Când a ieșit din închisoare, după o amnistie, nimeni nu l-a mai recunoscut pe bunicu’ Vitalian, nici măcar bunica Aneta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu pare să fie prea multă ordine, de cum am Început să cartografiem grădina, ne-am dat seama că plantele erau așezate În rânduri oblice. Erau plantați foarte mulți pomi fructiferi, atât indigeni, cât și din Europa: annonaceae, cherimoya, piersici, gutui, pruni, arbori de avocado, un smochin și câțiva arbori de cafea. Se mai cultivau, pentru fructe, și cactuși gigantici. De asemenea, mai era o tufă mare de rozmarin, o rută, o poinsettia și un trandafir semicățărător. Exista și un rând Întreg
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Anderson. Schița unei livezi din Santa Lucia, Guatemala. Stup Figura 37. În desenul său, Anderson folosește simboluri ce permit nu doar identificarea plantelor, ci și categoriile generale În care se Încadrează acestea. Semnele circulare indică pomi fructiferi de origine europeană (prun, piersic); cele rotunde și neregulate simbolizează pomi fructiferi de origine americană (manzanilla). Liniile punctate sunt folosite pentru a marca plantele agățătoare, cercurile mici pentru arbuști, stelele mari pentru plante suculente, iar formele cu vârfuri ascuțite pentru plantele din familia bananierului
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]