837 matches
-
în Cuvinte și învățături, Cartea a treia, Ed. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 93. 2. Luca 12, 24, în Biblia sau Sfînta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Romîne, 1975, p. 1178. 3. Psalmul 101, în Psaltirea în versuri, Ediție critică de N. A. Ursu, Mitropolia Moldovei și a Sucevei, 1974, p. 723. 4. Informație dată de conf. univ. dr. Cătălin Rang. Unii traducători îi spun, însă, „bufniță”: „am ajuns ca bufnița din dărîmături”. (Biblia sau Sfînta Scriptură
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anul 1849, luna decembr., ziua 20 (Sf. Ignat), în Botoșani 3. Ce-i drept, în calendarul ortodox, la 20 decembrie, este trecut Sf. mucenic Ignație Teoforul. Această ultimă însemnare coincide, în mare parte, cu autograful lui Gh. Eminovici de pe o Psaltire din familie ("jos, pe pagina a 5-a"), după declarația mult mai tîrzie a fratelui său, Matei, care luase în proprietate această carte. Ce scrie pe Psaltire?: "Astăzi 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri și cinci spre zece minute
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ultimă însemnare coincide, în mare parte, cu autograful lui Gh. Eminovici de pe o Psaltire din familie ("jos, pe pagina a 5-a"), după declarația mult mai tîrzie a fratelui său, Matei, care luase în proprietate această carte. Ce scrie pe Psaltire?: "Astăzi 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri și cinci spre zece minute evropienești s-au născut fiul nostru Mihai"4. Numai că nu s-a menționat și locul nașterii. După moartea poetului, Titu Maiorescu i-a cerut Aglaiei Drogli
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dorit G. Călinescu, ci anul său de naștere, 1849, rezultîndu-i vîrsta de 34 de ani. Pe de altă parte, tot G. Călinescu a pretins că Gh. Eminovici nu putea fi acasă în dimineața zilei de 20 decembrie, ca să noteze pe Psaltire nașterea lui Mihai ("astăzi 20 decembrie"), fiindcă la 21 decembrie Gh. Eminovici era la Iași, pentru un proces 12. Care este adevărul? De vreun an și jumătate, Eminovici avea la stolnicul Costachi Bobeica 260 galbeni, pe care acesta nu voia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înaintat jalba, la Divanul de apelație, tocmai în ziua de 11 ghenar, 1850. De aici ne interesează faptul că în ziua de 20 decembrie 1849 Eminovici se afla acasă, la Botoșani, și tot atunci a putut să-și treacă, în Psaltire, nașterea noului născut, Mihai. Pentru autentificarea vechilimelei la Iași, el a putut porni la drum, fără grabă, după nașterea copilului. Chiar dacă prin absurd de la Botoșani s-ar fi pornit pe jos, în dimineața de 23 decembrie tot putea ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios faptul că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în biblioteca lui de la Ipotești? A luat-o cu sine numai și numai ca să însemne în ea data nașterii? Ar fi fost o ciudățenie. Atunci copilul s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul de la Uspenia era și duhovnicul familiei Eminovici și unde stă scris, pe actul de botez, că pruncul s-a născut în orașul Botoșani, adică așa cum știa și poetul și cum însuși a menționat în scris
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
portretistica reușită, exemplar, din câteva linii. Dar în special impresia de concretețe neliniștitoare a fabulei cu rafinate interstiții metafizice, având la bază principiul dublării neîncetate a actantului ambiguu, călugărul Kiril, cel care, ascuns în interiorul unei fântâni, "scrie la o neagră psaltire". Deasupra și dedesubtul lui, o serie de dubluri din ce în ce mai alterate îi transcriu, distrofic, textul în care urmele sacrului sunt din ce în ce mai vagi: "Dedesubtul fratelui Kiril e un alt frate Kiril. El stă într-un alt puț și scrie o altă psaltire
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
psaltire". Deasupra și dedesubtul lui, o serie de dubluri din ce în ce mai alterate îi transcriu, distrofic, textul în care urmele sacrului sunt din ce în ce mai vagi: "Dedesubtul fratelui Kiril e un alt frate Kiril. El stă într-un alt puț și scrie o altă psaltire. Scrie invers de cum scrie celălalt frate Kiril. Cu o mână scrie și cu alta numără bănuții de-aramă ce cad din buzunarul primului Kiril. Mai mult se chiorăște la lumina lunii și scrie cu propriul său sânge, atât e de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. Poartă barbă și seamănă cu un păianjen. El stă și transcrie tot ce a scris Atichin. El transcrie în aur psaltirea. După ce scrie o pagină, îi dă foc la opaiț, iar cenușa o presară pe trupul lui Lazăr. Pe rănile celuilalt Lazăr" (VII. Celălalt Ferapont); "Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o presară pe trupul lui Lazăr. Pe rănile celuilalt Lazăr" (VII. Celălalt Ferapont); "Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare rană a lui e ca o fântână. Într-una din rănile sale stau eu și-mi continui psaltirea. Fratele Daniel nu știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare rană a lui e ca o fântână. Într-una din rănile sale stau eu și-mi continui psaltirea. Fratele Daniel nu știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea" (VIII. Celălalt Lazăr). Deși, în aparență, ultima dintre cele Nouă variațiuni... pare a rupe seria istovitoare a reflectărilor (pe ultimul Daniel îl privește primul Kiril), finalul redeschide
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare rană a lui e ca o fântână. Într-una din rănile sale stau eu și-mi continui psaltirea. Fratele Daniel nu știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea" (VIII. Celălalt Lazăr). Deși, în aparență, ultima dintre cele Nouă variațiuni... pare a rupe seria istovitoare a reflectărilor (pe ultimul Daniel îl privește primul Kiril), finalul redeschide cercul demonic, sugerând reiterarea nesfârșită a poveștii: Se sfârșea luna april și începea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de fântână. (...) Era într-o noapte de vineri spre luni. Luni stătu toata ziua și plânse aplecat peste fratele său Daniel. Din puț îi privea cu oarecare tristețe călugărul Kiril. Își muia pana în lacrimile lor și-și continua liniștit psaltirea (...) Era o sâmbătă neagră, fără sfârșit" (IX. Coborârea lui Daniel). La fel ca aici, în aceste tulburătoare variațiuni pe teme deopotrivă filosofice, existențiale și po(i)etice, cărțile Deasupra lucrurilor, neantul (Editura Cartea Românească, București, 1990) și Mirele orb (Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ca nește iarbă tăiată M-este inema săcată, Că stă uitată de mine, Ce-am gătat să mănânc pâine. De suspinuri și de jele Mi-am lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul... (Dosoftei, Psaltirea în versuri) 1.Scrie doi termeni din câmpul semantic al religiei. 2.Notează două arhaisme fonetice. 3.Motivează virgula din structura: Doamne, mi-ascultă de rugă... 4.Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
doi termeni din câmpul semantic al religiei. 2.Notează două arhaisme fonetice. 3.Motivează virgula din structura: Doamne, mi-ascultă de rugă... 4.Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu sensul denotativ al cuvântului psaltire. 6.Transcrie două cuvinte/ structuri specifice adresării directe. 7.Precizează măsura și ritmul primelor două versuri. 8.Evidențiază două trăsături specifice speciei psalm. 9.Argumentează, în 6-8 rânduri, rolul de precursor în poezia românească a lui Dosoftei. Barem de notare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
imaginarului) fie prin mijloace necurate (adică magice), fie prin descifrarea semnelor divine. "Orice carte religioasă scrie Frédéric Barbier -, inclusiv Biblia, poate fi utilizată într-o logică a magiei"306. Printre cărțile religioase care sunt utilizate în practici divinatorii semnalăm: Biblia, Psaltirea, Evanghelia. Apoi, când ai o nevoie, adică o problemă, mergi la preot și-ți deschide Cartea. Vine cu Evanghelia și ți-o deschide. Eu știu că preoții trebuie să deschidă cartea și atunci când fac Sfântul Maslu. După ce termină slujba îl
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deschide. Eu știu că preoții trebuie să deschidă cartea și atunci când fac Sfântul Maslu. După ce termină slujba îl pune pe bolnav să deschidă cartea. Am cunoscut și o măicuță bătrână (așa spunea ea, că-i măicuță) la Neamț care deschidea psaltirea" (I.A., 62 ani, Suceava). Utilizarea cărților în scopuri magico-divinatorii a fost practicată încă de la început, odată cu apariția scrisului. Așa cum am arătat într-un capitol anterior, divinația și scrierea se confundă în unele spații, cum ar fi cel chinez sau
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situație, principalele semne care constituie punctul de sprijun al interpretării sunt: mișcarea sau nemișcarea cărții, direcția de rotire (dreapta sau stânga). O amănunțită descriere a tehnicii este relatată de folcloristul Mihai Lupescu. El prezintă modul cum se realiza divinația cu ajutorul Psaltirii și al cheii bisericii în 1870, în Spătărești, județul Neamț. "Păgubașul venea la biserică curat și se închina la toate icoanele, plătind preotului o liturghie. După sfârșitul sfintei liturghii, preotul îmbrăcat în odăjdii ieșea în mijlocul bisericii și punea în psaltire
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Psaltirii și al cheii bisericii în 1870, în Spătărești, județul Neamț. "Păgubașul venea la biserică curat și se închina la toate icoanele, plătind preotului o liturghie. După sfârșitul sfintei liturghii, preotul îmbrăcat în odăjdii ieșea în mijlocul bisericii și punea în psaltire la caftizma (catisma n.n.) a 16-a, cheia bisericii, o cheie mare de un kilogram, o lega bine cu o cordică ca să nu cadă și apoi el lua în mâini altă psaltire de cetea această caftizmă. Cheia o țineau suspendată
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în odăjdii ieșea în mijlocul bisericii și punea în psaltire la caftizma (catisma n.n.) a 16-a, cheia bisericii, o cheie mare de un kilogram, o lega bine cu o cordică ca să nu cadă și apoi el lua în mâini altă psaltire de cetea această caftizmă. Cheia o țineau suspendată și fix de o parte și de alta dascălii cu degetul arătător. Și când totul era gata, păgubașul făcea trei mătănii și sărutând cartea cu cheia zicea: pun cheia pe... Și preotul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cheia din actul divinatoriu este mai mult decât sugestivă pentru mentalitatea tradițională. Misterul și secretul oricărei dezordini din social putea fi descifrat cu o cheie, așa cum ai deschide o ușă spre o încăpere secretă, dar numai cu acordul voinței divine (psaltirea). În cercetările noastre nu am aflat nici un ritual de acest gen în spațiul bisericesc. Am obținut însă unele relatări care atestă faptul că tehnica a fost adoptată de laici. În anii 80', în unele localități din Bucovina, se practicau ritualuri
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ar mai cunoaște "taina cărții". 15.3.3. Citirea cărții Este o practică ce se îndepărtează de caracterul consultativ al divinației propriu-zise. Ea are, conform unei reprezentări tradiționale, efecte concrete. De astă dată cartea bisericească (fie că este vorba de psaltire, fie că este vorba de alte cărți de rugăciuni) este folosită în primul rând pentru conținutul său (rugăciune) și abia apoi pentru ceea ce simbolizează ea (cuvânt revelat, cunoaștere absolută etc.). Prin lectură se dorește nu numai ameliorarea unei situații, ci
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de 40 de zile ți se arată semne clare... vinovatul poate păți ceva, adevărul iese la iveală" ( E., 55 ani, Cristești, Iași). O variantă a acestei practici este aceea de a plăti o femeie bătrână, văduvă sau singură să citească Psaltirea. "Am plătit-o pe M. Să citească Psaltirea pentru mine și tare a mai fost cu folos!" (E., 68 ani, Suceava). De această dată preotul este înlocuit de o bătrână. Faptul poate fi explicat din perspectiva unei mentalități tradiționale, conform
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]