1,976 matches
-
-le în sfera medicinei, a psihiatriei și a psihologiei, prin convertirea lor în pulsiuni. Fenomenele considerate altădată pasiuni rămân obiectul moralei și al filosofiei, iar pulsiunile devin obiect de studiu pentru psihologie și psihiatrie. Acum se conturează două direcții noi: psihanaliza și existențialismul, cu tematică dacă nu comună, cel puțin complementară. Secolul XX cunoaște încă din primii săi ani o remarcabilă dezvoltare a mișcării de igienă Mintală. În 1903, C.W. Beers, un fost bolnav psihic remis, publică o carte interesantă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe loc, ca aparținând unei experiențe trăite anterior; - eul se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat de o acțiune preparatorie, fapt care face să nu-l poată reprezenta într-un scenariu fantastic cu o încărcătură emoțională indusă. Psihanaliza consideră că există o relație strânsă între acțiunea traumatismului psihic și starea de angoasă. Angoasa este legată de așteptare, putând ca, în cazul prelungirii sale, să devină, la rândul ei, un veritabil potențial psihotraumatizant. Vulnerabilitatea la acțiunea stresului cuprinde prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și invers. Adaptarea este deci o dublă mișcare: de asimilare (care este un anumit fel de a aborda realitatea exterioară) și de acomodare (care este un anumit fel de a utiliza schemele de comportament anterior elaborate, în raport cu situația actuală). În psihanaliză, adaptarea este considerată un mecanism de apărare al Eului (A. Freud). Atât adaptarea, cât și apărarea constituie mecanisme de homeostazie, de păstrare a echilibrului personalității, și ele duc la consolidarea și constanța Eului. Reușita adaptării personalității conduce la o „progresiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Antichitatea clasică), reluate cu deosebit interes, din punct de vedere psihologic și psihiatric, în secolul XX, de către W. Lange-Bichbaum, A. Herzberg, P. Acooce și P. Rentchnik. Interesul psihologic și psihiatric pentru biografia individului se accentuează o dată cu studiile psihanalitice (S. Freud). Psihanaliza pune problema relațiilor existente între evoluția persoanei și evenimentele psihotraumatizante ale vieții individuale, scoțând prin aceasta în față studiul psihobiografiei individului (S. Freud, O. Rank, W. Steckel, J. Ralph). Psihanaliza pornește de la interpretarea și analiza fenomenelor nevrotice, bazându-se pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru biografia individului se accentuează o dată cu studiile psihanalitice (S. Freud). Psihanaliza pune problema relațiilor existente între evoluția persoanei și evenimentele psihotraumatizante ale vieții individuale, scoțând prin aceasta în față studiul psihobiografiei individului (S. Freud, O. Rank, W. Steckel, J. Ralph). Psihanaliza pornește de la interpretarea și analiza fenomenelor nevrotice, bazându-se pe studiul cazurilor în perspectiva dinamică a vieții subiecților analizați (S. Freud): fapte care aduc date noi, deosebit de interesante, dar totodată și un nou mod de interpretare a dinamicii psihologice a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin deformarea gândirii și prevalența imaginației asupra logicii; f) Sexualitatea are o valoare specială, deși este vorba despre copii; clasica „inocență” a copilului nu mai rezistă astăzi nici în morală, nici în psihologie, psihiatrie și mai cu seamă în sfera psihanalizei; S. Freud a demonstrat existența unei sexualități prepubertare, mai ales atunci când a vorbit despre complexul lui Oedip; la copii se consideră că există în germene tendința către anomaliile viitoare ale adultului; în legătură cu aceste aspecte sunt menționate următoarele devianțe posibile: sadismul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Romulus și Remus, Josef și frații săi, precum și ura dintre tată și fiu așa cum o întâlnim în motivele mitologiei grecești, între Zeus și Saturn, dar mai ales între Loios și Oedip, acesta din urmă constituind unul dintre motivele fundamentale ale psihanalizei. Ura familială ia forme diferite, G. Robin, fiind unul dintre cercetătorii care le-a descris și clasificat: ura dintre frați are la bază reacții de apărare instinctivă, dar și dorința unuia de a domina, dublată de dorința celuilalt de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toate acestea configurează posibilitățile eșecurilor și o stare de sănătate mintală precară sau chiar alterată. Dar succesul și eșecul sunt legate și de modul în care persoana „rezolvă” situațiile vieții, problemele sale personale sau profesionale. În această privință, studiile de psihanaliză și de psihopatologie au adus explicații interesante (K. Bonhoeffer, A. Hesnard, P. Bovet, R. Allendy, R. Laforgue, S. Freud). R. Allendy pune problema destinului individual în sensul unei analize psihologice și psihanalitice. K. Bonhoeffer discută problema succesului în raport cu cea a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sine (autoagresivitate); tendințe active, îndreptate către exterior, care constau din afirmarea de sine, având caracter posesiv și constructiv. Se poate desprinde de mai sus faptul că agresivitatea este legată de satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două mecanisme concurente și opuse: mecanismul de apărare și mecanismul contrafobic; e) modelul existențial (L. Binswanger), care pune accentul pe „istoria vieții interioare” a persoanei; psihologia persoanei este considerată o „istorie personală de viață”; acest model a fost inspirat de psihanaliză (S. Freud, M. Robert), dar și de analiza fenomenologică (E. Husserl) și de existențialism (M. Heidegger); un rol important este atribuit evenimentelor vieții trăite de individ (E. Minkowski, K. Jaspers, S. Freud, K. Schneider). Ținând cont de aceste aspecte, se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare, vor deveni personalități antisociale, dependenți sociali sau, cum spuneam, bolnavi psihic. La toți acești indivizi, „psihobiografia” le va fi marcată de „experiențele psihotraumatizante” din cursul perioadei de instituționalizare. O caracteristică a psihobiografiei acestei categorii de indivizi, studiată de psihanaliză și considerată ca având un rol major în formarea personalității, a Eului personal, este „traumatismul” sau „complexul originii” (S. Freud, M. Robert, O. Ranck). Nerezolvarea situației oedipiene datorită absenței modelului parental emoțional-afectiv va duce la o slabă dezvoltare a Supra-Eului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele de mai sus, că precizarea conceptelor de „conduită deviantă” și „personalitate sociopatică” are un cadru destul de greu de definit, întrucât în aceste concepte intră factori multipli: psihologi, sociali, culturali, morali etc. Pe aceste considerente, C.R. Jeffrey notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot răspunde singure acestei chestiuni, întrucât nu toți sociopații sunt nevrotici și nici nu sunt toți produsul unor conduite deviante învățate în grup. Încercând să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
C., „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio nella questione ontologica nella patologia mentale)”, în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Suicidul și balanța pulsiunilor”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C., Tratat de psihanaliză și psihoterapie, EDP, București, 1998. Enăchescu, C., Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. Enăchescu, C., Tratat de psihopatologie, ediția a II-a, Editura Tehnică, București, 2001. Enăchescu, D.S., „Sterilizarea eugenică”, în Revista de medicină legală, 1, 2. Erhardt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schimbarea evolutivă, în timp ce psihoterapia pe schimbarea revolutivă, care presupune modificări structurale mai profunde. Numeroși autori s-au străduit să diferențieze cele două domenii. Conform Random House dictionary, psihoterapia este definită ca „tratamentul tulburărilor sau neadaptărilor psihologice prin tehnici profesionale, ca psihanaliza, terapiile de grup, sau terapia comportamentală” (1993, p. 1561, apud Sommers Flanagan J. and Sommers Flanagan R, 2004, p. 6), iar în contrast consilierea este definită de același dicționar ca „ghidarea profesională pentru rezolvarea personală a conflictelor și problemelor emoționale
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Viața românească”, „Manuscriptum”. Antologia Mihai Eminescu. Studii și articole (1981) surprinde evoluția concepției lui G. Bogdan-Duică privind creația eminesciană. Materialul selectat de V. ilustrează, pe de o parte, profilul unui cercetător care, pornind de la metoda istorică, se lasă influențat de psihanaliza freudiană ca să ajungă la metoda comparatistă, ce îi va permite să formuleze opinii pertinente noi, chiar suprinzătoare pentru epoca în care a trăit. Pe de altă parte, prinde contur o viziune generală asupra operei lui Eminescu, editoarea incluzând și articole
VAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290471_a_291800]
-
francez Alfred Binet, venit în România pentru o sesiune de conferințe și care îl îndeamnă să aleagă Parisul pentru doctorat, este hotărâtoare pentru cariera științifică a proaspătului absolvent, considerat ulterior unul din întemeietorii psihologiei experimentale europene și inițiator al „aplicării psihanalizei”. Câștigă o bursă Hillel, ce îi permite stabilirea la Paris ca cercetător stagiar în laboratorul de psihologie fiziologică al profesorului Binet, iar în 1896 obține o diplomă la École des Hautes Études, secția Sciences, unde va fi chef de travaux
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
de acuitatea impresiilor conținute decât de ordinea cronologică și logica expunerii”, lipsa de unitate compozițională a tramei nefiind decât imaginea retorică a lipsei de coeziune a subiectului narator. În consecință, textul diseminează, într-un limbaj intens metaforic, fundamentele tematice ale psihanalizei freudiene, prilejuind derularea etapelor cardinale ale confesiunii analitice. Substanța epică - abandonul conjugal al tatălui, relația paradoxală între soție și amantă, nebunia Liei, tânăra iubită, regăsirea amanților și traiul lor promiscuu într-o Dobroge aproape pustie - joacă un rol secundar în
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
zisă „de avangardă” talentul cel mai reprezentativ și o poziție de centru, care face dintr-însul un clasic al mișcării literare. ȘERBAN CIOCULESCU Paradisul suspinelor este confesiunea unui nevropat, un ins purtând povara unei vechi obsesii erotice nedezlegate, după schemele psihanalizei, scriind când în numele său, când la persoana a treia, uneori intercalând mărturii străine, deplasându-se în diferite niveluri ale duratei, înaintând sau revenind în timp, căci - ne previne autorul în comentarul cu care întrerupe din când în când confesiunea personajului
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
natură jungiană decât freudiană, iar lecția ei afirmă că adevărul, pe care protagoniștii îl intuiesc, dar amână mereu să îl pronunțe, nu poate fi înăbușit. Pare-se că Z. „a citit mitul nu numai dincolo de infailibila moira, ci și dincolo de psihanaliza freudiană”, pentru că aici „Iocasta, atât de încercată de păcatul incestului, devine, sub protecția lui Dionysos, o preoteasă a tainei, în opoziție cu Oedip, un nefericit al adevărului, alergând, ignorant, în abisurile acestuia la porunca lui Apollo” (Mircea Ghițulescu). Valoarea literară
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
de dezgust față de sine sunt în mod normal provocate de succese, de dorințe împlinite, de poziția bună sau recunoașterea pe care o avem în societate. În cultura iudeo-creștină stima de sine ridicată apare constant asociată cu egoismul și culpabilitatea. În psihanaliză stima de sine este considerată a se dezvolta prin interiorizarea imaginilor parentale și identificarea cu acestea, ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
stare tranzitorie, cu debut brusc, iar cea de a doua o stare mai puțin severă dar persistentă. Prima Încercare de a oferi o interpretare și clasificare comprehensibilă a tulburărilor anxioase a fost realizată de Sigmund Freud. De la primele lucrări de psihanaliză și până la sfârșitul vieții, Freud a fost preocupat preferențial de anxietate, pe care o considera un efect, construct psihologic central al modelului psihanalizei, al conflictului intrapsihic și simptom al numeroaselor sindroame. In 1895 Freud a separat din cadrul neurasteniei nevroza de
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
interpretare și clasificare comprehensibilă a tulburărilor anxioase a fost realizată de Sigmund Freud. De la primele lucrări de psihanaliză și până la sfârșitul vieții, Freud a fost preocupat preferențial de anxietate, pe care o considera un efect, construct psihologic central al modelului psihanalizei, al conflictului intrapsihic și simptom al numeroaselor sindroame. In 1895 Freud a separat din cadrul neurasteniei nevroza de angoasă, ca entitate clinică distinctă și a propus o nouă clasificare care a cuprins două tipuri principale: nevrozele actuale și psihonevrozele. In grupul
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
și dureroasă În care Încetează orice interes pentru lumea exterioară ,pierderea capacității de a iubi, datorită diminuării sentimentului de stima față de sine; aceasta depresie favorizează Învinuiri și autoînvinuiri cu semnificație distructiva mergând până la desfințarea persoanei de către ea Însăși.În explicațiile psihanalizei, ale libidoului și obiectului fixat, se utilizează un proces de introrecțieidentificarea agresivă cu obiectul (pierderea obiectului face ca libidoul să se retragă În Eu). Alți psihanaliști ce au studiat fenomenul( Melanie Kleine, K. Abraham, El Szang), regăsesc cele trei condiții
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
perspective în cunoașterea și înțelegerea persoanei umane. Concluziile care se desprind din orice studiu psihopatologic invită la o reflecție particulară asupra ființei umane, a sensului și destinului acesteia, poate mai mult decât ne oferă ca posibilități de înțelegere psihologia și psihanaliza. Psihopatologia este o „întâlnire” unică cu persoana bolnavului psihic în intersubiectivitatea și interioritatea acestuia, o revelație a celor mai intime experiențe sufletești, dincolo de care descoperim sensurile cele mai adânci și poate ultime ale umanului, dar și drama sa cea mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta pe Tacit și Plutarh, Platon și Aristotel, Cicero, Seneca, Epictet și Marc Aureliu, Theophrast, Montaigne și La Bruyère, Rousseaux și Wieland, Pascal, Déscartes etc. Nu poate fi înțeleasă apariția și evoluția psihiatriei clinice și, ulterior, a psihopatologiei, precum și a psihanalizei și psihoterapiei, fără cunoașterea evoluției istorice a psihologiei și a ideilor despre suflet, așa cum s-a arătat mai sus. Domeniul psihiatriei și psihopatologiei Psihiatria clinică și, ulterior, psihopatologia s-au dezvoltat, ca discipline independente, în mod succesiv, plecând de la bazele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]