5,470 matches
-
cei mai mulți clinicieni preferă abordarea acestor cazuri ca fiind comorbidități și dirijarea tratamentului către cele două tulburări În același timp. Justificarea interesului crescut pentru asocierea depresiei cu alcoolismul nu este determinată numai de frecvența mare Întâlnită În populație sau În clinica psihiatrică. Aceste tulburări, fiecare În parte sau asociate, se Însoțesc de numeroase implicații medicale, psihologice, familiale, economice și spirituale. Pacienții care suferă de aceste condiții duale apelează frecvent la serviciile medicale sau rețeaua specializată În asistența drogodependențelor. Agresivitatea este deasemenea o
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
major pe parcursul vieții, adică o rată de trei ori mai mare decât În populația generală. Depresia printre femeile cu dependență la alcool a fost raportată la 48,5%, adică de patru ori mai frecventă decât În populația generală. În clinicile psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice este principalul motiv de reinternare În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
reinstalarea rapidă a dependenței după o perioadă de abstinență. Etapele principale ale evaluării: Interviul pacientului Obținerea de informații din alte surse (aparținători, medic de familie etc.) Semnele și simptomele de alcoolism și depresie Examinarea stării psihice Datele anamnestice, antecedentele patologice psihiatrice și non-psihiatrice Examinarea somatică Testele de laborator • Alcoolemia Problemele sociale Scale și alte instrumente diagnostice sau de aprecierea gravității Dificultăți de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului susținut. Medicația antidepresivă este eficace În aceste cazuri, existând și date asupra eficacității chiar În
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un diagnostic psihiatric În proporție redusă. Abordarea aspectelor privitoare la dinamica psihologică individuală, intrași interpersonală, familială și
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un diagnostic psihiatric În proporție redusă. Abordarea aspectelor privitoare la dinamica psihologică individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor care intervin În generarea și manifestarea conduitelor violente, ridicând În același timp dificila sarcină a modalităților de intervenție
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ci În continuă interacțiune cu cei din jur, dezvoltând comportamente față de alți deținuți ca și față de cadre, relații de care pot fi de cooperare, dar și antagonice, conflictuale, cu fațete mai mult sau mai puțin grave. Măsuri medico - psihologice și psihiatrice Acestea vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și rezilia o atitudine comportamentală În diferitele situații de viață. Reprezentare și evaluare psihiatrică legală Reprezentarea, considerată o lege naturală prin lumina inteligenței pusă În om, era, Încă În concepția lui Toma D’Aquino, un criteriu de a discrimina ceea ce este de făcut și ceea ce este de evitat. E. Durkheim și apoi S. Moscovici
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
avut sau nu discernământul acestor fapte. Cu alte cuvinte, aptitudinea de reprezentare a conținutului și consecințelor unei fapte, este un criteriu mai științific de evaluare a comportamentului și care poate Înlocui discernământul, cu beneficii pentru analiza sa expertală. Expertiza medico-legală psihiatrică și drepturile bolnavului mintal Prin predicția nocivității psihice, expertiza În domeniu ridică problema controlului comportamentului, legitimitatea de modificare a ideilor bolnavului, admisă doar pentru psihoze, ca și internarea involuntară rezervată doar situațiilor În care bolnavul a pierdut contactul cu realitatea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
tulburări psihice 487/2002 ca și legea 17/2001 de ratificare a Convenției europene pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și a medicinei elaborată la Oviedo În 1997 Pe atari matrici legale expertiza medico-legală psihiatrică va modula comportamentul analizat la realitățile științifice pentru a evita rigiditatea afirmațiilor care stârnește Întotdeauna mai multă ambivalență expertală decât elimină. Expertiza medico-legală psihiatrică este astfel o știință atât prin obiectul său de activitate cât și prin metadeschiderile În știința
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
aplicațiile biologiei și a medicinei elaborată la Oviedo În 1997 Pe atari matrici legale expertiza medico-legală psihiatrică va modula comportamentul analizat la realitățile științifice pentru a evita rigiditatea afirmațiilor care stârnește Întotdeauna mai multă ambivalență expertală decât elimină. Expertiza medico-legală psihiatrică este astfel o știință atât prin obiectul său de activitate cât și prin metadeschiderile În știința comportamentului uman. Ea se construiește astfel pe concepte fundamentale clare și riguros definite, pe argumente testate prin cercetare aplicativă, astfel ca paradigmele sale să
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
de argumente sau adevăruri demonstrate științific. Competentă În fiabilitatea concluziilor expertale, neutralitatea și obiectivitatea expertului ca și conștiința limitelor proprii vor permite concluzii expertale tetice și nu preluate tale quale sau cu iz sancționatoriu. Evitarea riscului de victimizare și etichetare psihiatrică prin erori de diagnostic, prin concluzii ambivalente sau prin refugiu al bolnavului În boală expertală (iatrogenie expertală) vor completa exigențele eticoștiințifice ale acestui gen de explorare medicală.
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
fort raportate relativ des Într-o serie de țări ca India sau Egipt În care utilizarea dozelor mari de diverse preparate de canabis este frecventă. Câteodată tulburarea delirantă nu se rezolvă În câteva ore după consum, și subiectul necesită spitalizare psihiatrică. În aceste momente se ridică problema diagnosticului diferențial: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ Psihoza toxică canabică Un studiu prospectiv pe un an de zile desfășurat În Suedia Între 1980 și 1981, de către Palsson et al. a evaluat 11 pacienți cu psihoză canabică autentică pentru care au fost spitalizați În secții de psihiatrie
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
anterior. De exemplu, o persoană care trăiește o halucinație la LSD sau mescalină poate retrăi exact aceleași experiențe În aceiași zi sau mult mai târziu În decursul unor experiențe de “high” cu marijuana singură (Weil 1970). Tulburări mentale cu istoric psihiatric pozitiv Psihoze toxice Evidențele sugerează că marijuana constituie un risc major pentru pacienții care au suferit sau suferă de o tulburare psihică, sau care au avut o tulburarea afectivă majoră, anterior consumului. În plus inșii deprimați care sunt utilizează canabis
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
la un conflict interindividual și la urmările lui. În situație de incapacitate gravă de adaptare este nevoie de intervenția societății cu măsuri de recuperare victimală. Condițiile favorizante ale producerii efectului victimal trebuie analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, social, psihiatric și demografic. Cunoașterea condițiilor favorizante apariției victimizării nu se reduce la analiza cauzelor (factorilor) ci trebuie stabilite și intențiile individuale conștiente ale victimei de manifestare a acestora. Condițiile favorizante apar ca un produs al unui sistem complex de imprejurări care
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Psihopatologie clinică 11. Psihozele experimentale 12. Organizarea sistemului personalității și dinamica proceselor psihopatologice 13. Psihopatologia proceselor psihice I 14. Psihopatologia proceselor psihice II 15. Sindroamele psihopatologice I (Aspecte generale) 16. Sindroamele psihopatologice II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) 17. Nosologia psihiatrică I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III (Sistematica clinică a bolilor psihice) Secțiunea a III-a: Psihopatologia nosologică 20. Personalitățile psihopatice 21
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice 13. Psihopatologia proceselor psihice I 14. Psihopatologia proceselor psihice II 15. Sindroamele psihopatologice I (Aspecte generale) 16. Sindroamele psihopatologice II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) 17. Nosologia psihiatrică I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III (Sistematica clinică a bolilor psihice) Secțiunea a III-a: Psihopatologia nosologică 20. Personalitățile psihopatice 21. Reacții, contra-reacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sindroamele psihopatologice I (Aspecte generale) 16. Sindroamele psihopatologice II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) 17. Nosologia psihiatrică I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III (Sistematica clinică a bolilor psihice) Secțiunea a III-a: Psihopatologia nosologică 20. Personalitățile psihopatice 21. Reacții, contra-reacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne-a obligat să scoatem în evidență și să analizăm aspecte noi, interesante, legate de semnificația fenomenelor psihice morbide considerate ca experiențe ontologice înscrise în „istoria psiho-biografică” a bolnavilor psihici. Acest punct de vedere, diferit complet de cel al Clinicii psihiatrice, configurează specificitatea psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere a nebuniei 1. Dincolo de aspectele exterioare ale „normalității” sau ale „anormalității” psihice, considerate ca „sănătate mintală” sau ca „boală psihică”, trebuiesc descoperite și explicate, pentru a putea fi înțelese, semnificațiile vieții interioare, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din psihologie. Din acest motiv, „nebunia”, „fenomenele psihice morbide” au fost studiate în primul rând ca „obiect în sine”, ca „fenomene umane” de o factură particulară, căutând prin aceasta să le separe atât de „atitudinea psihologică”, cât și de „atitudinea psihiatrică”, plasându-le în contextul unei „antropologii generale”, în interiorul căreia „suferința psihică”, considerată de psihiatrie ca „boală”, este înțeleasă ca un tip particular de „experiență sufletească interioară”, integrată în contextul „psiho-biografic” sau al „istoriei vieții interioare” a persoanei cu tulburări psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie, cât și de psihologie, sau, mai exact, situându-se între aceste două domenii. Ea nu se interesează de bolile psihice ca psihiatria, nefiind o disciplină medicală, ci utilizează „materialul psihiatric”, comparându-l cu „normalul psihic” oferit de psihologie. În raporturile sale cu psihologia, psihopatologia utilizează principiile metodologice aplicate la studiul „normalității psihice” în procesul de evaluare a „fenomenului psihic morbid”. Ca metodologie specifică, psihopatologia apelează la metoda fenomenologică în interpretarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în comparație cu omul normal. Metoda comprehensivă, propusă de K. Jaspers este, în primul rând, o „atitudine metodologică” care deschide o nouă direcție a cercetării în acest sens. Ea este completată cu „analiza existențială” a lui L. Binswanger și cu „hermeneutica actului psihiatric” de către H. Tellenbach. Toate aceste metode, de inspirație filozofică, își recunosc filiera în fenomenologia husserliană și existențialismul heideggerian. Persoana umană aflată în suferință psihică este înțeleasă într-un sens antropologic lărgit, ca păstrătoare a unei „istorii interioare sufletești” de o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]