1,107 matches
-
să înțeleagă semnificația noii existențe alienate a bolnavului psihic. Vom încerca, în continuare, să facem o analiză sintetică a modelelor de existență în psihopatologie, luând ca referință, formele principale ale tulburărilor psihice. Natural că interpretarea și clasificarea modelelor de existență psihopatologică trebuie să plece de la criteriile de alteralitate oferite de manifestările psihiatrice. Fiecărei boli psihice îi este caracteristică o anumită modalitate de existență. Fiecare bolnav trăiește și se comportă într-un mod diferit de persoanele normale, dar și față de alte categorii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului. Pentru a avea o continuitate între clasificarea nosologică și modelele de viață ale bolnavilor psihici, am luat drept cadru de referință principalele grupe nosologice, încercând să facem o transpunere a acestora din sfera clinicii psihiatrice în cea a antropologiei psihopatologice. În sensul acesta am izolat următoarele modele de existență pato-biografice care acoperă cadrul nosologiei bolilor psihice: existența nevrotică, existența narcisică, angoasă și disperare, existența pasională, extaz și iluminare, existența dependentă și de refugiu, experiența violenței, identitate și destin, existența tragică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acest mod de viață este caracteristic persoanelor hiperexacte, care sunt frământate și dominate de îndoială, de frica de a nu greși, de a nu strica, de a nu rata, de a nu deranja. Este modelul pato-biografic specific bolnavilor psihastenici. Elementele psihopatologice centrale care schimbă persoana și viața acestora sunt fobiile și stările obsesive. Preocupați de a nu greși, acești indivizi se „încarcă” emoțional și ideativ cu elemente parazitare. Controlează, revin asupra faptelor, gândesc în permanență la acestea. Această preocupare obsedantă îi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor. Tabloul sau forma clinică are un caracter structural, descriptiv-constatativ, pe când imaginea biografică a bolii ne oferă dimensiunea dinamică a acesteia. În sensul acesta cred că trebuie înțeleasă valoarea cunoașterii modelelor psihobiografice în psihopatologie. 38. MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ALE PROCESELOR PSIHOPATOLOGICE Cadrul general al problemei Prin natura lor, tulburările psihice au modalități particulare de a se prezenta atât în ceea ce privește organizarea procesului psihopatologic, cât și în ceea ce privește dinamica clinico-psihiatrică a acestora. Prin organizare înțelegem modalitatea de dispunere sau de aranjare a proceselor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sensul acesta cred că trebuie înțeleasă valoarea cunoașterii modelelor psihobiografice în psihopatologie. 38. MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ALE PROCESELOR PSIHOPATOLOGICE Cadrul general al problemei Prin natura lor, tulburările psihice au modalități particulare de a se prezenta atât în ceea ce privește organizarea procesului psihopatologic, cât și în ceea ce privește dinamica clinico-psihiatrică a acestora. Prin organizare înțelegem modalitatea de dispunere sau de aranjare a proceselor psihice morbide în cadrul sistemului personalității. Această modalitate de organizare are un caracter pato-structural morbid specific și el reprezintă, din punctul de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înțelegem pe de o parte consecințele pe care le au procesele psihice morbide asupra aparatului psihic sau sistemul personalității și de care depinde, pe de altă parte schimbarea comportamentală, calitativ specifică, a bolnavului psihic respectiv. Modalitățile de organizare și dinamică psihopatologică, ca o consecință a factorilor morbigenetici, fie de ordin exogen, sau de ordin endogen, trebuiesc corelate, pe de o parte, cu terenul sau cu tipul constituțional somato-psihic al bolnavului respectiv, iar pe de altă parte, cu modalitatea de prelucrare patoplastică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanele care se află în contact permanent, de lungă durată, cu bolnavi psihici, în special cu bolnavi cronici, la indivizii frustrați socio-cultural sau politic, la grupele social-umane în perioade de criză socială cu pierderea sistemului de valori normative, etc. Modelele psihopatologice: individuale și de grup. Psihologia și psihiatria descriu două mari forme de manifestări sufletești: individuale și colective. Primele se referă la persoana umană luată ca individ, cele de-al doilea se referă la comunitățile social-umane, la grupurile de indivizi. Aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suficient. Înțelesul clinico-medical al anormalității psihice trebuie extins și completat cu punctul de vedere socio-cultural, moral-religios și politic, toate orientate într-o perspectivă de largă înțelegere antropologică. În acest spirit vom analiza în continuare principalele modele de organizare ale proceselor psihopatologice. Modelele tulburărilor psihopatologice. În cadrul modelelor de organizare ale tulburărilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme: tulburarea psihică individuală sau boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu produsă printr-un mecanism de inducție sugestivă; patologia grupului familial prin transferul proiectiv al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al anormalității psihice trebuie extins și completat cu punctul de vedere socio-cultural, moral-religios și politic, toate orientate într-o perspectivă de largă înțelegere antropologică. În acest spirit vom analiza în continuare principalele modele de organizare ale proceselor psihopatologice. Modelele tulburărilor psihopatologice. În cadrul modelelor de organizare ale tulburărilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme: tulburarea psihică individuală sau boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu produsă printr-un mecanism de inducție sugestivă; patologia grupului familial prin transferul proiectiv al situațiilor conflictual-traumatizante asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu punctul de vedere socio-cultural, moral-religios și politic, toate orientate într-o perspectivă de largă înțelegere antropologică. În acest spirit vom analiza în continuare principalele modele de organizare ale proceselor psihopatologice. Modelele tulburărilor psihopatologice. În cadrul modelelor de organizare ale tulburărilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme: tulburarea psihică individuală sau boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu produsă printr-un mecanism de inducție sugestivă; patologia grupului familial prin transferul proiectiv al situațiilor conflictual-traumatizante asupra unui membru victimizat al familiei; patologia de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații catastrofice naturale etc. psihoze colective de tip protestatar-revendicativ legate de frustrarea unor drepturi socio-politice sau cultural-religioase, etc; psihoze colective datorate unor situații sociale închise, de tipul „situațiilor-limită” legate de privarea libertății etc. Aceste forme de manifestare colectivă a proceselor psihopatologice, mai sus enumerate, vor fi descrise pe larg în capitolele următoare. Notăm deocamdată faptul că trebuie făcută diferența netă între patologia psihică individuală și patologia psiho-socială comunitar-umană. Diferențele specifice dintre acestea au fost deja discutate mai sus. Primele privesc organizarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
G. Cohen-Seat și P. Fougeyrallas). Omul modern devine un „locuitor al unei vaste iconosfere”, veritabil mediu de experiență impus de informația vizuală. Asistăm, în felul acesta, la o trecere extrem de rapidă de la ordinea verbală la ordinea vizuală. Consecințele psiho-sociale și psihopatologice ale acestui fenomen sunt reprezentate prin următoarele: Omogenizarea culturală prin presiunea mass-mediei, care duce la o uniformizare a conștiințelor, realizând false legături comunitare și o pseudosolidaritate umană prin similitudine. Deși puternic colectivizat, omul se va simți izolat emoțional-afectiv, victimă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar psihozele colective nu sunt numai „conduite de refugiu”, ele sunt și manifestări contestatare ale unei lumi absurde, aflată într-o gravă criză valorică. Afectat este, în aceste cazuri, sufletul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și reprezentări colective absurde. Toate acestea reprezintă premisele care stau la baza apariției și dezvoltării psihozelor colective, pe care le vom analiza în continuare. Trebuie numai să adăugăm faptul că aceste psihoze colective nu sunt fapte psiho-sociale izolate de factură psihopatologică colectivă. Ele se întâlnesc în toată istoria umanității și au aceleași mecanisme și motivații. Ceea ce le diferențiază este numai forma de manifestare și limbajul acestora. 41. PSIHOZELE COLECTIVE III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) Definiție și cadru O definiție riguroasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
L.E. Hinsie și R. J. Campbell). A. Porot etichetează psihozele ca fiind „afecțiunile mintale cele mai grave, caracterizate printr-o atingere globală a personalității de procesul patologic”. După L. E. Hinsie și R.J. Campbell, psihozele se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea afectivă în plus (euforie), în minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recunosc aceleași cauze comune, aceleași mecanisme psihologice și sunt condiționate de factori externi socio-culturali și de o anumită dispoziție sufletească interioară a grupului social-uman. Spre deosebire de psihozele clinice care sunt, așa cum spuneam afecțiuni psihice individuale, psihozele colective sunt afecțiuni sau manifestări psihopatologice colective, de masă, cu caracteristici proprii. Psihanaliza consideră psihozele colective ca reprezentând „mecanisme psihice de apărare utilizate de întregul grup social”, care apar ca fenomene de „respingere” sau de „adaptare” la condițiile socio-culturale schimbate. Dintr-un alt punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu este numai o reîntoarcere la formele ancestrale, primare, de comportament și de gândire, ci și o formă de apărare în fața condițiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La baza psihozelor colective stau câteva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apărare în fața condițiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La baza psihozelor colective stau câteva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere psihologic, grupele social-umane este faptul că acestea sunt dominate de dinamica pulsională a inconștientului colectiv. Această dinamică se manifestă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că psihozele colective constituie o grupă extrem de complexă și polimorfă de tulburări psiho-sociale, ce recunosc cauze și condiții specifice de dezvoltare. Dincolo de polimorfismul lor extrem, ele au aceleași mecanisme de producere, și constituie un grup bine individualizat de manifestări psihopatologice sociale. Mai mult decât atât, ele sunt expresia crizelor valorice sociale, cu consecințe adânci asupra naturii umane și sunt întâlnite de-a lungul istoriei umanității sub forme diferite, dar având aceeași semnificație, așa cum vom arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE IV (Clasificare, forme, descriere) Criterii de referință Obiectul analizei în psihopatologia generală este persoana umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea unor criterii metodologice la care să ne raportăm. Elementul de referință care constituie totodată „obiectul” psihozelor colective este grupul social-uman, considerat ca reprezentând Eul colectiv. Acesta se dispune în planul realității prezente. Eul colectiv are două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proiecția în viitor”). În raport cu această organizare dinamică a grupelor social-umane, pot fi înțelese și clasificate tipurile de psihoze colective. Din cele două scheme de mai sus, se poate deduce în mod logic faptul că avem de-a face cu manifestări psihopatologice colective, diferențiate, în raport cu sursele acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca cea din sfera psihanalizei. Ele sunt mecanisme prin intermediul cărora se produc manifestările întâlnite în cursul psihozelor colective. Vom analiza în continuare formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează faptul că psihozele colective sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, că ele s-au manifestat în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează faptul că psihozele colective sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, că ele s-au manifestat în forme deosebit de variate, exercitând prin prezența lor o importantă influență asupra stării de spirit sociale. Întotdeauna societatea a adoptat o atitudine de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește însă aspectul formal al acestora, modul de a se prezenta, respectiv, forma lor de manifestare, aceasta este expresia mentalității epocii respective, a valorilor, cât și a crizei modelului socio-cultural. Vom încerca în continuare, să facem o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]