812 matches
-
o modă culinară, o modă în alegerea prenumelor copiilor etc. Chiar și orientarea către anumite subiecte în activitatea academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu, 1997, 459). În încercările de teoretizare și de cercetare a fenomenului modei, sociologii, psihosociologii, antropologii și istoricii recurg deopotrivă la exemplul modei vestimentare. Rațiunea acestui fapt provine din simpla observație că vestimentația reprezintă un fapt comun în toate societățile și în toate epocile. Desigur, în toate societățile, indiferent de gradul lor de dezvoltare, îmbrăcămintea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei. Din rațiuni metodologice, recurg la următoarele periodizări: etapa evoluționismului (1871-1890), etapa clasică (1890-1960), etapa fondatorilor (1960-1990) și etapa contemporană (din 1990 până în prezent). Am delimitat aceste cadre temporale pe criteriul orientărilor teoretice dominante, la un moment dat, în sociologie, psihosociologie, antropologie și în științele comunicării. 1.2.1. Etapa evoluționismului (1871-1890): motivele universale ale purtării hainelor Primele preocupări privind răspunsul la întrebarea de ce poartă oamenii haine și care sunt funcțiile acestora pot fi reperate la sfârșitul secolului al XIX-lea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moda ca proces, explicând cine sunt inovatorii, cum influențează aceștia tendințele în modă și cum ajunge un anumit stil să fie adoptat de un număr de oameni statistic reprezentativ (ibidem). De asemenea, trebuie amintite inovațiile teoretice din antropologie, psihanaliză și psihosociologie, corespunzătoare acestei perioade. În psihanaliza anilor '30 ai secolului trecut, tema cunoaște câteva interpretări științifice semnate de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955) în The Psychology of Clothing (1930) și propuse unor emisiuni radiofonice moderate de autor în aceeași perioadă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe internaționale care își propuneau să dezbată statutul academic al noii discipline de studiu denumită clothing studies, în condițiile în care aceasta era marcată de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asupra consemnării funcțiilor sociale ale vestimentației, subiectul fiind popularizat prin intermediul unor lucrări de istorie (Ș. Lemny, 1990; A. Ciupală, 2003; A.-S. Ionescu, 2006) și istorie a artei (A. Nanu, 2001), cât și prin intermediul unor dicționare de sociologie, psihologie și psihosociologie, și consemnat printre cuvintele intrări ale acestora (S. Chelcea, 1993; Ș. Ursula, 1997; C. Tîrhaș, 2004). În anul 2006 Carmen- Liliana Hoceanu și Ana Stoica-Constantin realizează primul experiment psihosociologic din România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward A. Ross (1866-1951) au explicat achiziționarea și reproducerea unor comportamente sub impulsul imitației-instinct. Tocmai sublinierea caracterului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni: "stările și procesele psihice colective, situațiile de grup și personalitatea ca produs al interacțiunilor sociale" (ibidem). Astfel, voi prezenta ipotezele și concluziile cercetărilor din perimetrul psihosociologiei care au evidențiat modul în care indivizii adoptă sau resping un anumit stil vestimentar, atribuie semnificație, fac inferențe și judecăți sociale pornind de la ținuta vestimentară a celorlalți. Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentară pentru a-și indica statusul social sau pentru a-și pune în evidență anumite caracteristici corporale. Ambele studii au confirmat motivația oamenilor de a se conforma modei vestimentare din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
social (A. G. Johnson, 1995/ 2007, 192). Relaționată acestui cadru teoretic, tema prezentei lucrări are ca repere teoriile sociologilor americani Herbert Blumer, Gerge Herbert Mead, Charles Horton Cooley și Erving Goffman. De obicei, contribuția acestor autori este consemnată în sociologie și psihosociologie în secțiunile dedicate interacționismului simbolic, perspectivă care studiază modul în care folosim și interpretăm simbolurile nu doar pentru a comunica între noi, ci și pentru a crea și menține impresii despre noi înșine și despre alții, pentru a construi un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin rolurile prescrise unor poziții sociale. Din moment ce conceptul de "rol" se referă la seturile de norme sau conduite legitim așteptate din partea individului (S. Chelcea, 1981, 217), putem apela la acest construct teoretic pentru a confirma o ipoteză frecvent invocată în psihosociologia vestimentară, și anume: în timp, modificările prescripțiilor rolurilor au fost însoțite de schimbări în planul fenomenelor vestimentare. Istoria oferă exemple de roluri socio- culturale definite, circumscrise în diverse epoci femeilor și tinerilor, la care mă voi referi în continuare pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge la conceptele lui Erving Goffman pentru a explica temele propuse de psihosociologia vestimentației. În modelul dramaturgic, "fețele sociale tind să se instituționalizeze în sensul așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman, 1959/2003, 55). Așa se explică faptul că unor roluri sociale le sunt circumscrise anumite fețe, exemplul cel mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cantitative și calitative, ediția a III-a revăzută, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, Septimiu și Mamali, Cătalin, "Valoare", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 251-252. Chelcea, Septimiu și Țăranu, Constantin, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Chelcea, Septimiu (coord.), Psihosociologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București, 1990. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
revăzută, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, Septimiu și Mamali, Cătalin, "Valoare", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 251-252. Chelcea, Septimiu și Țăranu, Constantin, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Chelcea, Septimiu (coord.), Psihosociologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București, 1990. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Chelcea, Septimiu, "Rol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologici, Editura Babel, București, 1993, p. 365. Chelcea, Septimiu, Personalitate și societate în tranziție. Studii de psihologie socială, Societatea Știință &Tehnică SA, București, 1994. Chelcea, Septimiu, " Fluxul comunicării în două trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 148-149. Chelcea, Septimiu, "Comportamentul colectiv", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorii și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 51-64. Chelcea, Septimiu, Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de psihologie socială, Societatea Știință &Tehnică SA, București, 1994. Chelcea, Septimiu, " Fluxul comunicării în două trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 148-149. Chelcea, Septimiu, "Comportamentul colectiv", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorii și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 51-64. Chelcea, Septimiu, Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1999. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm: o lucrare de licență, o teză de doctorat, un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 148-149. Chelcea, Septimiu, "Comportamentul colectiv", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorii și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 51-64. Chelcea, Septimiu, Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1999. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm: o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor umane, ediția a II-a revăzută, Editura Comunicare.ro, București
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
19, 3, 2001, pp. 103-119. Ichim-Stoichițoiu, Adriana, "Influența engleză în terminologia politică a României actuale", în Pană Gabriela Dindelgan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, București, 2003. Iluț, Petru, Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2004. Inglehart
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dindelgan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, București, 2003. Iluț, Petru, Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2004. Inglehart, Ronald și Baker, Wayne E., "Modernization, cultural change and persistence of traditional values", în American Sociological Review, 65
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2004. Inglehart, Ronald și Baker, Wayne E., "Modernization, cultural change and persistence of traditional values", în American Sociological Review, 65, 1, 2000, pp. 19-51. Inglehart, Ronald și Wezel, Christian, Modernization, Cultural Change and Persistence of Traditional Values
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
in sensitivity to appearance", în Home Economics Research Journal, 10, 4, 1982, pp. 381-390. Miller, Kimberly A., "Dress: private and secret self-expression", în Clothing and Textiles Research Journal, 15, 1997, pp. 223-234. Moldoveanu, Andreea, "Fenomenul atribuirii", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie: teorie și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 205-215. Moles, Abraham A., Psihologia kitsch-ului: arta fericirii, traducere de M. Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1980. Molnár, Virág și Lamont, Michèle, "Social categorization and group identification. How African-Americans shape their collective
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
of Marketing, 45, 4, 1981, pp. 116-124. Srank, Holly L., "Correlates of fashion leadership: implication for fashion process theory", în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996. Steele, Valerie (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005. Steele, Valerie, "The F word", în Lingua
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
426-447. Tilman, Rick, "Georg Simmel and Thorstein Veblen on fashion fin de siècle", în Warren Samuel, Founding of Institutional Economics: The Leisure Class and Sovereignty, Routledge, Londra, 1999. Tîrhaș, Cristina, "Moda", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 227-228. Touraine, Alain, Lumea femeilor, traducere de M. Jeanrenaud, Editura Art, București, 2007. Tumbaugh, Sarah P., "The seriation of fashion", în Home Economics Research Journal, 7, 1979, pp. 241-48. Țiu, Ilarion, "Costumul național", în Hainele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
problema verific?rîi �constantelor� aflate acolo ?i a valid?rîi rezultatelor cercet?rilor astfel f?cute �n alte socio-culturi, �n state cu ideologii diferite� (care r?m�n �deziderate� chiar �n epoca �McDonaldiz?rîi�, spune S. Chelcea, Un secol de psihosociologie, Editura INI, Bucure?ți, 1999, p. 5). Autorii prezenței lucr?ri s-au �socializat� �ntr-un anumit context, s?au �profesionalizat� �n anumite condi?îi socio-economice ?i culturale, apar?în unei na?iuni (franceze) ?i unui mediu intelectual (european). A?adar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]