2,803 matches
-
Eunucii sunt ființe capabile de ură și cruzime extreme, dar și de loialitate și devotament. În plan personal, ei suferă foarte mult. Mulți poartă lenjerie de corp groasă, deoarece au scurgeri de urină în mod constant. Ai auzit vreodată expresia „Puți ca un eunuc“? — De unde știi? întreb eu. — Doar m-am măritat cu unul, în numele Cerului! Scurgerea îl face pe bărbat să se simtă foarte jenat. Soțul meu avea o profundă înțelegere asupra răului tratament și suferinței, dar asta nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lighean de argint. Ultimele două duc câte o găleată plină cu apă, una cu apă caldă și cealaltă cu rece. Lăsați totul pe jos, le zic. Sunteți libere. Toată lumea murmură: — Da, doamnă, dar nu se mișcă niciuna. Ridic vocea: — O să put. — Nu, nu puțiți, răspund ele la unison. — Făceți-mi pe plac, țip eu. Afară! — Nu ne deranjează. Noi iubim mirosul dumneavoastră. — An-te-hai! An-te-hai se năpustește înăuntru. Da, doamnă. — Du-te imediat la eunucul-șef Shim și spune-i că servitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Ultimele două duc câte o găleată plină cu apă, una cu apă caldă și cealaltă cu rece. Lăsați totul pe jos, le zic. Sunteți libere. Toată lumea murmură: — Da, doamnă, dar nu se mișcă niciuna. Ridic vocea: — O să put. — Nu, nu puțiți, răspund ele la unison. — Făceți-mi pe plac, țip eu. Afară! — Nu ne deranjează. Noi iubim mirosul dumneavoastră. — An-te-hai! An-te-hai se năpustește înăuntru. Da, doamnă. — Du-te imediat la eunucul-șef Shim și spune-i că servitorii mei nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și vie, se uita pe lîngă umărul celor cu care vorbea, țintindu-ne pe rînd, pe fiecare. Ochii femeii deveneau sclipitori cînd ne susțineau privirile. Scutură scrumul pe jos și declară: - Eu nu sînt c... de cinci lei. Vreau să put frumos și asta nu-mi vine decît de la Rexona. Deși, pentru băieți, dragostea cu ea era cam așa cum ai fi mers la cantină, feminitatea stranie a Madlenei mie îmi păru tulburătoare. Deveneai cu ea ori sfios ori de o exuberanță
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la noi, în Broscărie, ce vezi? Asta-i viață?!... Ar mai fi iarna cum ar fi de n-ar spulbera în sobe viscolul. Atunci ne strîngem unul în altul și, în miros de usturoi, facem copii. Vara? Vara e nenorocire. Pute curtea, pute hulubăria și cotețul și lada de gunoi. Gardurile din bucăți de tablă ruginesc. Sub pilote zac plozii cu bătrînii, la un loc cu ploșnițele. Fundacurile putrezesc de zemuri în care se joacă purății cu gălețile sparte pe care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
în Broscărie, ce vezi? Asta-i viață?!... Ar mai fi iarna cum ar fi de n-ar spulbera în sobe viscolul. Atunci ne strîngem unul în altul și, în miros de usturoi, facem copii. Vara? Vara e nenorocire. Pute curtea, pute hulubăria și cotețul și lada de gunoi. Gardurile din bucăți de tablă ruginesc. Sub pilote zac plozii cu bătrînii, la un loc cu ploșnițele. Fundacurile putrezesc de zemuri în care se joacă purății cu gălețile sparte pe care le scot
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
coate, se zgîiau, răsucindu-și privirile la mine. Am dictat rar cuvintele, pășind printre mîini și picioare pînă la poponetele care. absent, ședea în bancă cu coatele îndoite la spate: n-avea caiet, condei, caiet, nici cărți, nici traistă. Doar puțea, ceea ce nu mă miră în școala în care chiar directoarea mirosea a gaz. Eram hotărît să-l întreb pe Costică cum își justifică salariile, mai numeroase decît anii de studii. La școală venea doar pentru a i se raporta de către
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o jumătate dintr-un corn; unul Își Încurcase năprasnica bărbăție În niște rămășite de strune de țambal; dinții lungi, galbeni și ascuțiți ai altuia rămăseseră Înfipți În lemnul unui contrabas cu burta plină de găuri; dracii erau negri și jegoși, puțeau a pucioasă și a vărsătură. Cel mai urât dintre ei zăcea prăvălit În codirlă, cu picioarele atârnând și bălăbănindu-se În gol. Era prăfuit tot, blana de pe piept și burtă i se făcuse smocuri Încleiate și Împuțite. Din bot i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întinse Sergentului. Acesta o izbi cu dosul palmei și o azvârli În iarbă. Vinul hâltâcâi de câteva ori și Începu să se scurgă. Se răspândi un miros de iarbă strivită, de țărână Înmuiată și de venin de albine. Militarilor le puțeau bocancii a seu de oaie rânced. „Pe lângă că ați călcat frontiera, vă faceți vinovați și de braconaj la pește În sezon interzis și de foc deschis În pădure. Vă confisc plasa și bicicletele și pe voi vă duc la Pichet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ferească Sfântul, tu mi-ai fi nepot. Ar Însemna - dacă ar fi adevărat - că nu din partea neamului meu moștenești mintea sărăcăcioasă și privirea tâmpă. Chipul cântăreței era al nevestei lui Coman - dar de unde până unde să se șopocăie, cu răsuflarea puțind a doagă, că eu aș fi tată-său? Coman a făcut tămbălau mare când am vernisat - vă spun mai Încolo ce Înseamnă - opera de artă elaborată În doi: el cu ideile tâmpite, iar eu cu mâna și pensula. A adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
alb, mâncător de copii și nemuritor, Întinzând mâna către ei și căznindu-se să-i apuce. Toporan, mutul sângeros, vâjâi cu securea deasupra chicilor făcute măciucă. Sfânta de pe Vale, vrăjitoarea, numai Îi privi cu un fel de milă. În jurul ei puțea a pucioasă. De gât Îi atârna un șarpe albăstrui care zvârlea furca neagră a limbii. Prin spărturile zdrențelor Își ițeau capetele gușteri și broaște, popândăi, salamandre portocalii și Încete, nevăstuici furișate, câte o rădașcă În platoșă lucitoare, clămpănind din cleștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Mirosul de pește crud și zarzavaturi conservate agresa simțurile. Și nu numai atât, dar alimentele adunate în catități mari din Sakai și Kyoto fuseseră despachetate și îngrămădite într-o dezordine îngrozitoare. Peste mâncare și în jurul lui Nobunaga roiau muște. Aici pute! mârâi el, furios. Apoi, intrând în camera unde se gătea, continuă, fără a i se adresa cuiva anume: — Ce-i asta? Numai mizerie! Numai risipă! Aveți de gând să gătiți pentru onoratul nostru oaspete în putoarea asta? Vreți să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fi stat trei ani pe un pat de cuie. Toți vasalii și oamenii de rând din Azuchi au trecut pe lângă sala de banchet goală și au strigat insulte: „Ăsta-i conacul gol al Seniorului Mitsuhide? Nu-i de mirare că pute a pește stricat. Cu un ghinion și-o dizgrație ca astea, lumina care lucește pe capul ăla de kumquat o să pălească imediat.“ — Nimeni n-a criticat faptele Seniorului Nobunaga ca fiind nechibzuite sau nedrepte? — Trebuie să existe unii vasali care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Noe, Sem, Ham și Iafet. 5. Fiii lui Iafet: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras. 6. Fiii lui Gomer: Așchenaz, Difat și Togarma. 7. Fiii lui Iavan: Elișa, Tarsisa, Chitim și Rodanim. 8. Fiii lui Ham: Cuș, Mițraim, Put și Canaan. 9. Fiii lui Cuș: Saba, Havila, Sabta, Raema și Sabteca. Fiii lui Raema: Seba și Dedan. 10. Cuș a născut pe Nimrod; el a început să fie puternic pe pămînt. 11. Mițraim a născut pe Ludimi, Ananimi, Lehabimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde să șază și supărare a să lua casăle unora și altora pentru ședere domnii să lipsască, n-am lăsat a nu cerca toate chipurile ce s-ar pute afla mai lesnitoare spre punere la cale aceștii neurnite trebuință, și după cercările ce s-au făcut, fiindcă a să face la loc curțile vechi trebuia o mare cheltuială altu mai lesnitor chip nu s-au găsit... s-au cumpărat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să închine și el, cu tot Bugeacul (tătarii n.n), că, neînchinându-să, pe urmă n-a fi bine de dânșii. Și au pus Șeremet un copil al lui ce știe scrii bine turcește, iar Dumitrașco-vodă au dzis că n-a pute copilul scrie cu dăscălie, fiind tânăr. Însă au dzis să scrie întâi pre o țidulă de hârtie mică vro doao rânduri să vadză cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz (viclean n.n) bun, au scris... Nu este mai mare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai mare>. Și au dat la Dumitrașco-vodă. Iar Dumitrașco-vodă cetind, au dzis copilului: <Hai ghidi cahpol> (Ce pușlama vicleană ești!)... Și n-au mai spus lui Șeremet ce-au scris copilul, fiindu-i rușine, numai ce-au dzis c-a pute scrie.” --Strașnică lecție a primit vodă de la acel copil! De fapt, tot ce a urmat a arătat că liniștea țării și odată cu asta liniștea lui vodă au dispărut cu desăvârșire. Uite numai ce spune cronicarul de soarta oștirii moldovene în timpul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și credincios boier,... Nicolai Roset biv vel vornic”, care “au arătat cum că o uliță ce merge din Ulița Mare drept la vale spre Bahlui și la feredeu... cu zidirile ce face... părintele Mitropolitul s-ar fi strâmtând,... cât ar pute să treacă o căruță și acea uliță ar fi trebuitoare la toți... și mai ales ferească Dumnezău, de o întâmplare de foc... Drept aceea... să mergeți la fața locului și foarte cu mare luare aminte să cercetați... cât să cade
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și Zâna - îți urăm drum bun și să fii sănătos și să nu ne uiți, conașule. Să nu ne uiți, că tare ți-om duce dorul. Să vii să te vedem și să știm ce mai faci. Eu oi mai pute trece pe la matali doar când m-a trimiti sfinția sa cu v-o treabă la târg. Te îmbrățoșăm, conașule, cu mult, mult drag și te-om aștepta cum aștepți să răsară soarele”.
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dreagă ce a stricat (vorba vine...) cei care trebuiau să păzească, bine rahatul încuiat sub șapte lacăte, ca să nu iasă la iveală și să miroase. Și nici măcar nu este vorba de miros, fiindcă și parfumul miroase, ci afacerea aceasta care pute de-a dreptul. Alergătură, telefoane, jurăminte că nu-i așa, ci viceversa, hârâială, cotonogeală pe sub mesele diplomatice, rugăminți, amenințări, flota a șaptea, limba soacrei ( asta mai lipsea aici!) și tot specialități din acestea, ale casei americane, au fost puse pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Asta m-a lovit din plin. Ceea ce spunea nu avea nici un sens. L-am privit confuză, refuzând să Înțeleg. ― Ce Înseamnă o vreme? am murmurat. ― Câteva săptămâni, dacă ai noroc. Dar dacă te apuci să dansezi acum, situația s-ar pute agrava și s-ar putea ajunge la luni Întregi. ― Dar de ce? ― Ești rănită. ― Sunt bine, am mințit. ― Dacă nu te odihnești acasă, vei rămâne internată, spuse el grav, pe un ton care nu admitea contrazicere. M-am uitat la mama
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
-se mai aproape de mine, iar eu m-am străduit să mă îndepărtez din nou de el din cauza mirosului, eu nici n-ar trebui să fiu aici. Am venit numai ca să scap de gura nevesti-mii. M-am uitat la el: tremura, puțea, era nebărbierit și descompus. Șocată, m-am întrebat, oare toți greșim atunci când spunem că n-avem nici o problemă? Oare toți greșim? 57tc "57" A fost nevoie de două săptămâni încheiate pentru ca lumea mea să se prăbușească complet în urma vizitei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
jos, în bucătărie, și băuseră tequila, apoi puseseră sutienul pe o farfurie, așezaseră peste el o mlădiță de ilice, după care Sally turnase peste el tărie și îi dăduse foc. Au fost nevoite să scoată apoi farfuria în grădină, fiindcă puțea îngrozitor și scotea teribil de mult fum, după care au așezat-o pe iarbă, hohotind de râs, în timp ce farfuria fumega. Acum, când rememora episodul, Eva își regreta acțiunea. Fusese un sutien bun, cu bandă elastică dublă, făcut în așa fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
orașul stătuse la coadă ore întregi, cu gândul la iarna viitoare. Gina apucase să ia cinci perechi, pentru soră și mamă și cumnat și nepoțel. Foarte buni, îmblăniți, călduroși, vor prinde de minune în genocidul iernii viitoare. Nicidecum, susținea Tirbușon, put de trăsnește. Anatol Dominic Vancea Voinov părea foarte atent la academica polemică, dar nu se știa dacă la asta se referea, când interveni, continuându-și parcă un gând mai vechi, brusc renăscut. „Improvizația funcționează ca o salvare, cum am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mi s-a întâmplat ieri în trenul spre Barcelona. Noapte, ger. Trenul murdar, neîncălzit, ca la noi, un frigider. Nu știu dacă ați trecut prin asemenea situații, când devenim fiare, în stare de orice. Ei bine, în trenul acela nenorocit, puțind a latrină, stăteam ghemuit, ca o jivină congelată, când, dintr-odată, văd cum se apropie, cine credeți... Sau acum un an, în Marakesh, la hotelul extraformidabil, în confortul extracostisitor, același străin uscățiv, ducând în lesă, ce credeți, un guzgan dresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]