1,484,817 matches
-
cu dosarul „Flota”, iar mai nou cu Primăria. Departe de mine gîndul că Primăria Capitalei e populată numai de sfinți și de incoruptibili. Dar nici n-am de gînd să mă las prostit de poveștile lui Ion Amărie că opinia publică îi dă telefon indignată de neregulile din Primăria Capitalei. În schimb, opinia publică nu suflă o vorbă despre coțcăriile care se fac în primăriile de sector. Despre astea nu știe decît presa. Cetățeanul revoltat de Primăria mare nu se încurcă
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
Primăria Capitalei e populată numai de sfinți și de incoruptibili. Dar nici n-am de gînd să mă las prostit de poveștile lui Ion Amărie că opinia publică îi dă telefon indignată de neregulile din Primăria Capitalei. În schimb, opinia publică nu suflă o vorbă despre coțcăriile care se fac în primăriile de sector. Despre astea nu știe decît presa. Cetățeanul revoltat de Primăria mare nu se încurcă el cu Vanghelie și cu alții de aceeași teapă. Cetățeanul vrea capul lui
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
oricine. Așa deci, Poliția de care rîd procurorii că n-o ajută capul, are atîta discernămînt încît să nu se laude că se ia după telefoane, iar crema investigatorilor din România spune că nu mai rezistă presiunii telefonice a opiniei publice! Mai mult în urma ghionturilor din afara țării Parchetul Național Anticorupție catadicsește să se ocupe de scandaluri de corupție pentru care nu e nevoie de nici un mesaj telefonic din partea cetățenilor. De trei luni de cînd a izbucnit scandalul Puwak, de pildă, PNA
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
mincinosule, unde Jerôme Kittly restituia corespondența dintre Bernard Shaw și una dintre actrițele sale preferate. Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e oare puțin impudică această exploatare publică a unui dialog privat? Ea satisface perversitatea gustului pentru secretele de alcov și intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol? Pentru a-i da un rol soției abandonate ce
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Cronicar Condamnat să citească Din Ziua (24 oct.) aflăm că un tînăr turc a primit din partea unui judecător o sentință mai puțin obișnuită. În loc să-și ispășească fapta (tulburarea ordinii publice) în închisoare, el și-a ispășit-o într-o bibliotecă. Alternativa fiind așadar pușcărie-bibliotecă, tînărul ar fi preferat pușcăria, deși judecătorul a decis altfel. Tînărul a considerat că lectura obligatorie e la fel de umilitoare ca spălatul vaselor. Comparația îi aparține. N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
considerat că lectura obligatorie e la fel de umilitoare ca spălatul vaselor. Comparația îi aparține. N-a avut totuși încotro și a trebuit să citească, o oră și jumătate pe zi, timp de 15 zile, supravegheat de un polițist. Rolul omului ordinii publice era să se convingă de faptul că tînărul citește cu adevărat și nu doar răsfoiește cartea. Nu ne dăm seama cum putea polițistul să fie sigur că tînărul citește. O soluție pe care o sugerăm judecătorului ar fi să-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
a XII-a (dar le-a cercetat cineva și pe cele de la clasele a X-a și a XI-a?) este și el surd de-adevăratelea ori, pur și simplu, nu vrea să audă decît ce-i convine? l Observator publică (și bine face!) pe ultima pagină a numărului cu pricina protestul A.E.R. referitor la Tîrgul Gaudeamus. Nu se putea să nu se ajungă la acapararea manifestării cu pricina în beneficiul oamenilor puterii. Semnale aveam din anii trecuți. Ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
premierului drept dovezi că în PSD s-a instalat tensiunea și deruta. l La Palatul Victoria se construiește un fel de șandrama de protecție. Obiectiv militar, aprobat de Ministerul Culturii deoarece Palatul Victoria e monument istoric. Fiind ridicată pe domeniul public, șandramaua are legătură cu terenurile de care răspunde Primăria Capitalei. Traian Băsescu a spus că el n-a dat nici o autorizație și că va băga buldozerul în obiectiv. Ziarele centrale nu văd nici ele cu ochi buni această construcție. ADEV
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
a dat nici o autorizație și că va băga buldozerul în obiectiv. Ziarele centrale nu văd nici ele cu ochi buni această construcție. ADEV|RUL e de părere că astfel s-a mai găsit un pretext pentru a se toca bani publici. ROMÂNIA LIBER| ia peste picior explicația executivului: „Tunelul lui Năstase - secret de stat”. l Grevele studenților au fost reflectate de cam toată presa centrală. Adevărul citează una dintre scandările studenților din Timișoara: „Noi sîntem viitorul. Viitorul e în stradă!”. l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
fiul lor să devină liderul Conservatorilor britanici. l Cîteva ziare printre care și România liberă stau cu ochii pe cheltuielile făcute de PSD cu ocazia deplasării în Brazilia, pentru a vedea dacă partidul de guvernămînt nu a folosit și bani publici în acest scop. Dar cînd din delegația PSD a făcut parte și faimosul Micki, alintat de presa autohtonă și internațională cu supranumele de Șpagă, ce rost mai au asemenea cercetări? l Mai interesantă pare monitorizarea disputei dintre Rodica Stănoiu, ministrul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
flit evreilor și ungurilor” etc. etc., într-o plutire buimacă din care am înțeles că acești tineri de douăzeci de ani confundă realitatea cu jocurile pe computer gen „Gorillaz” și exercițiul politic cu un „pijamas-party” mutat din dormitor în piața publică. Trist, foarte trist! În aceste condiții, e inutil să ne întrebăm ce gândesc băieții de-o condiție evident inferioară, elevii școlilor profesionale, ai „grupurilor școlare” și-ai liceelor de cartier în care singura oră ținută regulat este aceea de educație
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
au trecut, despre corupți nu se mai știe nimic, lumea își vede liniștită de grade (didactice sau nedidactice), țara prosperă și salariile rectoriale găuresc stratosfera... Și-atunci, de ce să ne mirăm că veterani ai bacșișului și-ai manevrelor cu bani publici văd în gradele universitare un fel de încoronare și de recunoaștere publică a „indubitabilelor” talente dovedite în spațiul lucrativ al scalpelului și-al pensei? Merg chiar mai departe și fac următoarea propunere: la talentul dovedit, ar fi o nedreptate strigătoare
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
liniștită de grade (didactice sau nedidactice), țara prosperă și salariile rectoriale găuresc stratosfera... Și-atunci, de ce să ne mirăm că veterani ai bacșișului și-ai manevrelor cu bani publici văd în gradele universitare un fel de încoronare și de recunoaștere publică a „indubitabilelor” talente dovedite în spațiul lucrativ al scalpelului și-al pensei? Merg chiar mai departe și fac următoarea propunere: la talentul dovedit, ar fi o nedreptate strigătoare la cer ca d-na Puwak să fie lăsată în afara sistemului academic
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
votanți, care nu vrem schimbare; nu guvernul încurajează, în loc să stopeze, corupția, luîndu-i în brațe pe Beurani, Puwaci, Teodorești (alții decît intervievatul din 22) etc., ci noi, masele populare; nu guvernul și SRI amînă divulgarea numelor foștilor securiști aflați în funcții publice, ci noi, masele populare. Dl Teodorescu ne cere, iată, sprijinul. Nouă, maselor populare. Dar oare în ce calitate? De sondor de opinie sau de consilier al primului ministru? (à propos, asta nu se cheamă cumva incompatibilitate? Ca și dl Dâncu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
cîte Parchete și corpuri de control și agenții, plus Poliția, de ce să se mai bage omul de rînd în vînătoarea de corupți? Dacă omul de rînd știe mai multe decît organele de investigație, asta înseamnă că cei plătiți din bani publici să se lupte cu corupția nu-și fac bine treaba. Așadar trebuie schimbați cu alții. Cronicarul nu găsește normal să încercăm să-i transformăm pe cetățenii României în delatori și/sau informatori ai Parchetului condus de Ion Amărie. Turnătoria oficializată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
lapte” (Prietena de departe). Ironia, cum era și de așteptat, se împletește generos cu autoironia: „Uite, ăsta e Tonegaru,/ poet decadent;/ scrie despre fantome, constelații și alte drăcii,/ fără a se ști că la limba română a rămas repetent” (Grădina publică). Sau se complică printr-un suprarealism pimpant, printr-o emfază a asociației eteroclite, printr-o satisfacție tehnică a unui meșteșugar ștrengar (să notăm că poetul nostru nu putea fi un suprarealist consecvent, deoarece resortul scrisului său nu îl reprezenta dicteul
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
al cărei titlu îl poate pune la încercare: „Mircea Ivănescu, poetul care nu încape într-o antologie”. În ce mă privește, am trăit acest moment fără nici o zguduire, fiindcă modul poetic meivănescian îmi este familiar încă de la târzia sa revelare publică (născut la București pe 26 martie 1931, autorul a debutat editorial după vârsta de treizeci și șapte de ani). Îmi trece prin minte că un poet „ce nu încape într-o antologie” ar putea, în mod legitim, să nu fie
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
un clopot de sticlă peste ei. mici pete/ din invidia lui mopete le vor colora lor viziunea”. Putem să micșorăm liniștiți aceste „otrăvuri” mărturisite de mopete. Am încercat să extind aceste „vinovății”, atât de puțin evidente la puținele sale exprimări publice. Într-o convorbire din „Vatra”, Mircea Ivănescu expediază într-o paranteză stările sale de spirit la vremea debutului, în care vor fi contat Matei Călinescu, Petre Stoica, A. E. Baconsky și alții - citez cu prudență numele, poetul mărturisește că: „Eu
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
Caracostea, cînd au dispărut dintre colaboratori și Cioculescu și alții), a doua, în 1947, „în urma unui denunț al lui G. Călinescu.” Dl Pintea ar trebui să comunice textul incriminator. Îl publicăm oricînd în România literară. Astfel de informații trebuie făcute publice. l Tot din revista bistrițeană aflăm (de nicăieri din altă parte nu ne-a venit știrea) că se face aproape anul de cînd, la finele lui 2002, a trecut în neființă criticul Zaharia Sângiorzan, autor, între altele, a unei lungi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
pe 365 de zile, cu N. St. Dumnezeu să-l odihnească! l O femeie din Nușfalău le-a cunoscut pe surorile și pe fratele lui Liviu Rebreanu. Emil îi scria de pe frontul transilvan, cu puțin înainte de a fi spînzurat. Revista publică fotografii cu Leontina Macrea (1900-1989) și cu Emil Rebreanu. l Tot acolo, neobositul Niculae Gheran vorbește despre Începuturile lui Rebreanu, între care cîteva scrisori, una fiind adresată „ilustrului domn G. Ibrăileanu” în 1908 cu solicitarea de a-i fi publicată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
se ceartă și nu izbutesc să cadă de acord asupra versiunii celei mai potrivite, n-are rost să transformăm o convenție (aceasta fiind ortografia) într-un război al celor două roze. l Un editorial amar, dar și plin de haz, publică în Poesis din iulie-august-septembrie dl George Vulturescu, rămas, după dispariția lui Al. Pintescu, singurul redactor al revistei sătmărene (și director executiv, alături de alți doi directori, unul general, altul, editor). Editorialul e prilejuit de faptul că numărul triplu de față este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
precizări există un episod paralel, deși nu în această cheie, cu fostul șef al cenzurii, în derivă ideologică după Revoluție). A doua zi după această întîlnire vecină cu incredibilul coșmaresc (era deja 1956), Radu Cosașu, comunistul fără partid, se „sinucide public”, lansînd mai tîrziu mult-înfierata „teorie a adevărului integral”, combătînd lenininst „minciuna comunistă” și cerînd dreptul la cuvîntul realității așa cum este ea. Urmată de 12 ani de „șomaj intelectual”, așa s-a născut supraviețuirea cosașiană. Armata mea de cavalerie e Radu
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
bine ca oricînd să-și comercializeze gloria... Cu două zile înainte, germano-rusul Vladimir Kaminer, un scriitor tînăr nu lipsit însă de o promițătoare notorietate literară (ultima sa carte este înscrisă pe lista de succese a revistei „Der Spiegel”, după o lectură publică din volumul de nuvele intitulat Discoteca Rusă, a transformat spațiul promoțional într-o discotecă autentică (scriitorul este și disc-jockey profesionist). El și-a adus cu sine de la Berlin „instrumente de lucru” în ale căror vibrații asurzitoare peste o mie de
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Americii, este vorba de Ziauddin Sardar și Meryl Wyn Davies, constată că mass-media sînt interesate în primul rînd să producă consumatori fericiți și nu cetățeni informați, liber-cugetători care să pună sub semnul îndoielii politica promovată de propriul guvern. Recent, televiziunea publică germană a organizat o masă rotundă și o seară de dezbateri pornind de la întrebările: cui slujesc dezvăluirile scandaloase ale vieții intime a vedetelor, cine profită de pe urma interesului mediatic față de atari scrieri? Este foarte probabil că așa-zisele staruri care acceptă
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
și nu puțini, din Budapesta. Iosif Vulcan, susținut de episcopul greco-catolic Vasile Erdeli, împreună cu studenții de atunci ai universității regești, reactivau un deziderat mai vechi, venind din programul libertăților de la 1848, acela de a-și manifesta și la nivelul instrucției publice identitatea de limbă și cultură română. În plus, contextul politic al reformelor liberale din jurul anului 1860, ca și susținerea solidară a studenților din Viena, care păstrau legături cu studenții pestani, au dus la obținerea acestui drept de identitate comunitară, o
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]