1,217 matches
-
velastraiurilor, între catarge ;gabiile pătrate. Vas britanic din secolul al XVII-lea (Charles Galley, cu 32 de tunuri, construit în 1676, pentru luptele cu pirații din Mediterana), fragment dintr-un tablou al lui Willem van de Velde cel Tânăr (repere : pupa decorată cu stucaturi bogate, în jurul ferestrelor de la cabinele ofițerilor ; tunurile scoase prin saborduri cu trape ; coborârea suprastructurilor, la teugă și dunetă ; forma elegantă, suplă ; gabiile rotunde ; vela latină pe artimon ; arboret cu pânză, pe vârful bompresului ; ciocul din etravă micșorat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
acestea rămân multă vreme ca propulsoare suplimentare, cu ajutorul vântului. În construc ția corpului navelor începe să se folosească fierul ; cabinele devin niște blocuri compacte, paralelipipedice, montate pe punte, din care se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
acestea rămân multă vreme ca propulsoare suplimentare, cu ajutorul vântului. În construc ția corpului navelor începe să se folosească fierul ; cabinele devin niște blocuri compacte, paralelipipedice, montate pe punte, din care se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
experiență și abilități, rangurile erau respectate și între pirați, căci și între ei găsim comandant, secund, șef de echipaj, tunar, tâmplar, bucătar sau mus. În funcție de acestea se desfășura bună parte din viața la bord. Cabina largă, mobilată și luminată, de la pupa, era a căpitanului, ea servea ca salon de reuniune a ofițerilor, cameră a hărților, a instrumentelor de navigație și a obiectelor de valoare. Secundul și alți ofițeri puteau avea cușete separate, minuscule, cu mobilier rudimentar, dacă dimensiunea navei le permitea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
hamacele, tunul scos prin sabord, felinarele, grinzile carenei) ; ciocul de deasupra etravei, la prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
etravei, la prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu pentru valori
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau pedepsiți de proprii tovarăși. Nu erau puține ocaziile de-a muri absurd și fără posteritate, sub pedepsele unor căpitani alcoolici, dornici de spectacole macabre obținute prin pedepse ca biciurea până la leșin, spânzurarea de vergă, tragerea pe sub chilă, remorcarea la pupa, părăsirea pe o insulă, cu ceva provizii și un pistol. Multe dintre acestea nici măcar nu erau specifice piraților, ci se găseau în toată marina, fie ea comercială sau militară. Așadar, mulți dintre pirați au murit anonimi, în paturile lor, cum
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
undeva, aproape, țăcănitul pașilor și al bastonului personajului, mârâitul rău prevestitor al lui Bill. La fel de bine realizate sunt tabloul portului Bristol și al marinarilor în mișcare, înaintea plecării în călătorie ; stampa marină văzută pe geamurile deschise ale cabinei mari de la pupa Hispaniolei (luna sclipind în apă, dâra de spumă lăsată de vas) ; cadrul cu cei doi pirați morți și ajunși pe fundul apei, lângă corabia preluată de tânărul erou, în largul insulei. Fără îndoială, cel mai remarcabil caracter e cel întruchipat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un schooner modificat în goeletă, o corabie cu două catarge, vele pătrate (transversale pe trinchet), aurice (trapezoidale -o randă, pe artimon) și latine (focurile și velastraiurile). Arhitectura ei implică, după descrierea naratorului, dunetă joasă, obținută prin înălțarea cabinelor originale de la pupa, pentru ofițeri, doctor și proprietar, și teugă, un loc mai larg pentru echipajul obișnuit. Insula unde Flint și-a îngropat comoara e menționată în roman cu numele Insula Scheletului, neidentificabilă în realitate, dar, conform direcției urmată de Hispaniola (S-S
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mării Negre, e un capitol interesant îndeosebi prin puterea de schimbare pe care o aduc micile detalii : tipuri de pânză, de carenă, de capacitate. Până la perioada stăpânirii otomane, cel mai des întâlnit vas pe Marea Neagră a fost luntrea de comerț, cu pupa ridicată paralelipipedică sau arcuită și prova joasă, adesea ornamentată, cu o singură velă pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
galioane moschicești și șeici apar, de pildă, la Ion Neculce și Radu Greceanu 8). Ceea ce știm astăzi reprezintă reconstituiri moderne, după mărturii și desene precare, transpuse de pe fresce mănăstirești și din informațiile lui Asachi și Ciuchi. Prova înaltă și arcuită ; pupa dreaptă, terminată cu două excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară, cu propria vergă mobilă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-numitele caice brâncovenești) erau nepuntate, aveau 30-40 m lungime, carenă joasă, velatură simplă triunghiulară, pe un catarg scund, 14 perechi de rame, un tun și echipaj de 31 de oameni. La pupa exista o tendă, acoperită, pentru ofițeri, iar de-a lungul copastiei era prevăzută o perdea care să-i ferească pe vâslași de ochitori sau de priveliști nedorite ale ina micului. Un astfel de vas se putea împotrivi cu succes micilor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură e cabina centrală, lângă care se văd coșurile de fum ; se mai pot distinge ornamentele etravei, sub bompres, pe care, simetric, le avea și pupa. Constanța, a ars într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele Dunării. În 1939, un alt vasșcoală, Mircea II, o navă-barc de 1650 de tone, construită la Hamburg, în Germania, lungă de 84 m, din oțel
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură e cabina centrală, lângă care se văd coșurile de fum ; se mai pot distinge ornamentele etravei, sub bompres, pe care, simetric, le avea și pupa. iar după Războiul de Independență, pentru România, devenită stat distinct pe harta Europei, o nouă epocă navală începea. Ea era favorizată de accesul la mare și la bună parte din Dunărea navigabilă prin preluarea Dobrogei, în urma tratatelor ruso-austro-turce din 1878
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor și ale magaziei, pe punte. Împărțită dedesubt simplu, corabia era compartimentată cu un hambar de marfă și o cușetă largă, pentru echipaj, pe mijloc, o cabină a căpitanului, în spate și o bucătărie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
punte. Împărțită dedesubt simplu, corabia era compartimentată cu un hambar de marfă și o cușetă largă, pentru echipaj, pe mijloc, o cabină a căpitanului, în spate și o bucătărie, la teugă. Manevrarea se făcea prin timona scoasă pe punte, la pupa, lângă habitaclul busolei. Desenele lui Romeo Voinescu, care au însoțit o ediție din 1980 a romanului 6, au reprezentat foarte elocvent intențiile lui Radu Tudoran. Privind-o în ansamblu și confruntând schițele autorului cu fotografii de epocă, Speranța arăta precum
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
roman care au dovedit fiorul escapist și puterea reveriei marine a autorului, între care acesta, pulsatil, intens, profund liric, reprodus în toată lungimea lui de imn al navigației cu pânze, unic într-o literatură preponderent a uscatului : Soarele răsărea din pupa în fiecare zi, lungind umbrele catar gelor peste bompres, peste valuri, peste orizont, până la infinit. Apoi umbrele se scurtau, lăsau bompresul la locul lui, veneau pe punte șovăind, până la amiază, când piereau, și atunci, câtăva vreme părea că goeleta navighează
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mircea Mureșan a fost corabia, prezentă într-o altă variantă decât în roman, din rațiuni evident obiective. Dacă goeleta din roman era, am văzut deja, un vas numai cu rande și vele triunghiulare, de formă nordică, ascuțită la prova și pupa, fără suprastructuri (desenele lui Puiu Manu au redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea unui pescador autohton, căruia i s-au tăiat cabinele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mircea Mureșan a fost corabia, prezentă într-o altă variantă decât în roman, din rațiuni evident obiective. Dacă goeleta din roman era, am văzut deja, un vas numai cu rande și vele triunghiulare, de formă nordică, ascuțită la prova și pupa, fără suprastructuri (desenele lui Puiu Manu au redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare 5. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea unui pescador autohton, căruia i s-au tăiat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ogari de rasă, tocmai ieșiseră din șantierele germane de la Schichau. Dar, din lipsă de combustibil și de antrenament a echipajului, nu ieșeau niciodată în larg. Cît privește crucișătorul, era și mai rău. Această venerabilă navă, plină de decorațiuni aurite la pupă și dotată cu un pinten impresionant care amintea de luptele corp la corp, avea deasupra coșului alb o frumoasă tichie ca de portar grec, nu pentru a apăra de intemperii mașinile, aflate într-un etern repaus, căci fuseseră demult scoase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
însă de o savuroasă încetineală moldavă. JEAN BART Jean Bart, cu numele adevărat Eugeniu P. Botez (1874-1933), divulgă în Jurnalul de bord, cu o grațioasă erudiție ce amintește Nautica lui Baldi, terminologia marinărească (siflii, navă, cabestan, manele, provă, babord, tribord, pupă, gabie, arboradă, sarturi, zburători, vergi etc.). Nuvelele, mai curând niște amintiri sentimentale, arată pretutindeni simpatie pentru sălbăticiuni (oameni și animale). Ca o culme de rezistență la civilizație e citabil cazul lipovenilor din Deltă care emigrează în Siberia de răul legilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]